Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Karel de Gucht: Europa studiază scenarii în cazul intrării Greciei în incapacitate de plată

Published

on

Instituţiile europene studiază scenarii în cazul intrării Greciei în incapacitate de plată, a declarat comisarul european pentru Comerţ, Karel De Gucht, într-un interviu acordat cotidianului „De Standaard”, în care nu precizează însă dacă face referire la ieșirea Republicii Elene din zona euro, transmite AFP, potrivit Adevarul.ro.

„Acum un an şi jumătate, poate că exista pericolul unui efect de domino, însă în prezent există, atât în cadrul Băncii Centrale Europene, cât şi în cadrul Comisiei Europene, servicii care studiază scenarii de ajutorare în cazul în care Grecia nu se descurcă”, a declarat De Gucht.

Potrivit Belga, agenţie care a preluat aceste declaraţii, comisarul european este de părere că Republica Elenă va rămâne în zona euro.

În opinia sa, „confuzia va fi enormă în Grecia” dacă ţara ar părăsi zona euro. „Deficitul bugetar nu ar dipărea nici el. În prezent, (grecii) încă îl pot finanţa, cu multe probleme, via FMI şi UE. Dar nu mai există nimeni care să le mai împrumute vreun ban”, a subliniat comisarul european pentru Comerţ.

În urma acestor declaraţii, Comisia Europeană a dezminţit, vineri dimineaţa, orice scenariu de ieşire a Greciei din zona euro.

„Comisia Europeană dezminte ferm că studiază vreun scenariu de ieşire din zona euro pentru Grecia. Comisia doreşte menţinerea Greciei în zona euro”, afirmă într-un mesaj postat pe Twitter unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei, Olivier Bailly.

Sursa: Adevarul.ro
Foto:  en.wikipedia.org

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică, deschisă până la 8 septembrie, menită să colecteze opinii care vor contribui la conturarea viitorului cadru de reglementare pentru serviciile digitale

Published

on

Comisia Europeană a lansat marți o consultare publică referitoare la actul legislativ actul legislativ privind serviciile digitale, un pachet legislativ esențial anunțat de președinta von der Leyen în orientările sale politice și în Comunicarea Comisiei intitulată ”Conturarea viitorului digital al Europei”, prezentată la 19 februarie, informează executivul european printr-un comunicat.

Cadrul juridic care reglementează serviciile digitale a rămas neschimbat de la adoptarea, în anul 2000, a Directivei privind comerțul electronic. Aceasta a armonizat principiile de bază care permit prestarea transfrontalieră de servicii și a reprezentat o piatră de temelie pentru reglementarea serviciilor digitale în UE.

Obiectivul consultării este de a colecta opinii, elemente concrete și date de la cetățeni, întreprinderi, platforme online, mediul academic, societatea civilă și toate părțile interesate, care să contribuie la conturarea viitorului cadru de reglementare pentru serviciile digitale.

Consultarea, deschisă până la 8 septembrie, vizează aspecte cum ar fi siguranța online, libertatea de exprimare, corectitudinea și condițiile de concurență echitabile în economia digitală.

”Internetul oferă cetățenilor și întreprinderilor oportunități importante, pe care le pun în balanță cu riscurile asociate activităților și interacțiunilor online. În acest moment, solicităm opiniile cetățenilor și ale părților interesate cu privire la instituirea unui cadru de reglementare modern pentru serviciile digitale și platformele online în UE. Multe dintre întrebări au un impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor și suntem hotărâți să construim un viitor digital sigur și inovator, adaptat nevoilor acestora”, a transmis vicepreședintele executiv Margrethe Vestager.

La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a precizat că, ”în prezent, platformele online joacă un rol central în viața, economia și democrația noastră, iar acest rol implică o responsabilitate sporită, care poate fi asumată doar în contextul unui cadru de reglementare modern pentru serviciile digitale. Astăzi lansăm consultarea noastră publică: vom ține cont de toate opiniile și vom reflecta împreună pentru a găsi echilibrul între un internet sigur pentru toți, care să protejeze libertatea de exprimare și să asigure spațiu pentru inovare pe piața unică a UE.”

Actualul cadru de reglementare pentru serviciile digitale, instituit acum douăzeci de ani, a contribuit la dezvoltarea acestor servicii, dar nu oferă răspunsuri la multe dintre întrebările presante de astăzi privind rolul și responsabilitatea platformelor online, în special ale celor mai mari.

Europa are nevoie de un cadru de reglementare modernizat pentru a reduce fragmentarea tot mai mare în materie de reglementare din statele membre, pentru a asigura mai bine faptul că toți cetățenii din întreaga Europă sunt protejați online, așa cum sunt offline, și pentru a oferi tuturor întreprinderilor europene condiții de concurență echitabile pentru a inova, a se dezvolta și a concura la nivel mondial. Trebuie să se garanteze în mod sistematic siguranța utilizatorilor, precum și respectarea drepturilor fundamentale ale acestora, în special libertatea de exprimare, este precizat în comunicat.

Consultarea vizează cele două domenii de activitate anunțate de Comisie în cadrul pachetului legislativ privind serviciile digitale.

Primul set de norme ar avea ca obiect elementele fundamentale ale Directivei privind comerțul electronic, în special libertatea de a presta servicii digitale pe piața unică a UE, în conformitate cu normele privind locul de stabilire, și o limitare generală a răspunderii pentru conținutul creat de utilizatori. ”Pornind de la aceste principii, intenționăm să instituim norme mai clare și moderne privind rolul și obligațiile intermediarilor online, inclusiv ale celor din afara UE care își desfășoară activitatea în UE, precum și un sistem de guvernanță mai eficace pentru a ne asigura că aceste de norme sunt puse în aplicare în mod corect în întreaga piață unică a UE, garantând totodată respectarea drepturilor fundamentale”, se arată în documentul citat.

Cea de-a doua măsură ar viza chestiunea condiţiilor de concurenţă echitabile pe pieţele digitale europene, unde, în prezent, câteva platforme online mari acţionează în calitate de controlori ai fluxului de informaţie.

”Vom examina norme menite să remedieze aceste dezechilibre ale pieţei, pentru a ne asigura că oferim consumatorilor cea mai mare posibilitate de alegere şi că piaţa unică a UE pentru serviciile digitale rămâne competitivă şi deschisă inovării. Acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul unor norme generale suplimentare pentru toate platformele de o anumită dimensiune, cum ar fi normele privind autofavorizarea, şi/sau prin intermediul unor obligaţii de reglementare adaptate pentru controlori specifici ai fluxului de informaţie, cum ar fi obligaţiile privind accesul la date fără caracter personal, cerinţele specifice privind portabilitatea datelor cu caracter personal sau cerinţele de interoperabilitate”, afirmă Comisia Europeană.

În plus, cu această ocazie, Comisia consultă părțile interesate și referitor la alte aspecte nou-apărute referitoare la mediul platformelor online, cum ar fi oportunitățile și provocările cu care se confruntă lucrătorii independenți în furnizarea de servicii prin intermediul platformelor online.

Comisia consultă publicul larg, furnizorii de servicii digitale, inclusiv platformele online, întreprinderile care comunică online cu consumatorii, autoritățile, ONG-urile, mediul academic și alte părți interesate. Participanții sunt invitați să transmită răspunsurile la consultare până la data de 8 septembrie 2020, în oricare dintre limbile oficiale ale UE. Consultarea va contribui la elaborarea propunerilor Comisiei referitoare la pachetul legislativ privind serviciile digitale, care urmează să fie prezentat la sfârșitul anului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană ia în calcul impunerea unei taxe de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii pentru a finanța redresarea economică

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Impunerea unei noi taxe companiilor ar putea genera zece miliarde de euro pe an pentru a ajuta la finanţarea planurilor de stimulare, şi va reprezenta mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii care beneficiază de piaţa unică a UE, a anunţat luni Comisia Europeană, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Conform planului care ar urma să fie supus aprobării celor 27 de state membre ale UE, Comisia Europeană va împrumuta de pe piaţă o sumă fără precedent – 750 miliarde euro – pentru a finanţa cheltuielile menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus. Executivul european a propus câteva posibile taxe pentru a ajuta la achitarea datoriei, inclusiv o nouă taxă pentru piaţa unică, care ar putea intra în vigoare în 2024 sau după acest an.

În funcţie de modul în care se stabileşte taxa, ar putea fi obţinuţi aproximativ zece miliarde de euro, fără a reprezenta un efort excesiv pentru orice firmă individuală. Zece miliarde de euro este mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri generată de operaţiunile din UE ale acelor mari companii“, a precizat un purtător de cuvânt al executivului european.

Oficialul UE a adăugat că veniturile anuale aşteptate reprezintă o estimare preliminară şi vor depinde de diversele opţiuni luate în considerare pentru noua taxă.

Această taxă face parte dintr-un pachet de opţiuni de majorare a veniturilor, care include o taxă pe carbon, venituri din extinderea schemei de tranzacţionare a emisiilor de poluare şi o taxă pe companiile digitale.

Duminică, într-un interviu acordat Financial Times, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a cerut statelor membre să sprijine introducerea mai multor noi taxe, printre care şi o taxă anuală care va fi percepută de la 70.000 de mari companii pentru acces pe piaţa unică, în ideea de a finanţa programul de relansare economică.

Orice taxă comună la nivelul UE are nevoie de aprobarea guvernelor tuturor celor 27 de state membre şi a Parlamentului European.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058. Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană cere sprijinul statelor UE pentru taxarea a 70.000 de mari companii pentru acces pe piața unică

Published

on

© EC Audiovisual

Comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a cerut statelor membre să sprijine introducerea mai multor noi taxe, printre care şi o taxă anuală care va fi percepută de la 70.000 de mari companii pentru acces pe piaţa unică, în ideea de a finanţa programul de relansare economică, informează Financial Times.

Într-un interviu acordat Financial Times, Johannes Hahn a spus că nu există alte alternative decât a da Comisiei Europene noi surse de venituri directe (sau propriile resurse), prin care să-şi asigure serviciul datoriilor, ce urmează a fi asumate conform planului de 750 de miliarde de euro dezvăluit săptămâna trecută, relatează Agerpres.

Printre aceste surse de venituri ar putea să fie inclusă şi o taxă anuală care va afecta 70.000 de companii din Europa, cu o cifră de afaceri globală de peste 750 de milioane de euro.

“Ceea ce ţintim este ca, cel mai târziu la finele lui 2027, să avem un flux stabil de noi resurse proprii la bugetul nostru” a spus Johannes Hahn. Acesta a explicat că alternativa ar fi contribuţii mai mari la bugetul UE din partea statelor membre, ceea ce ar fi inacceptabil din punct de vedere politic. “Un buget mai mic nu va fi acceptat de marea majoritate a statelor membre. Iar când vine vorba de noi contribuţii, nu văd să existe interes în nicio ţară” a spus comisarul european.

Orice taxă comună la nivelul UE are nevoie de aprobarea guvernelor tuturor celor 27 de state membre şi a Parlamentului European.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending