Connect with us

U.E.

Karl-Heinz Lambertz, președintele Comitetului European al Regiunilor: Politica de coeziune, principala politică de investiții a UE, este un ”instrument al viitorului”

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Corespondență din Bruxelles

Karl-Heinz Lambertz, președintele Comitetului European al Regiunilor, a subliniat în discursul său introductiv din cadrul evenimentului ”EU Regions Week” faptul că politica de coeziune ”este un instrumet al viitorului.”

”Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor” reprezintă cel mai mare eveniment de dezvoltare regională din Europa, desfășurat anual, iar timp de patru zile, reprezentanții orașelor și regiunilor din fiecare stat membru discută despre implementarea politicii de coeziune a Uniunii Europene și explică importanța implicarea locală și regională pentru o mai bună guvernare europeană.


De asemenea, potrivit lui Karl-Heinz Lambertz, politica de coeziune este unică prin echilibrul pe care îl oferă statelor membre: ”Trebuie în primul rând să o ancorăm în obiectivele pe care vrem să le atingem,  trebuie să știm să îi mobilizăm pe toți cei care fac parte din colectivitățile teritoriale pentru a lua parte la acest efort.” 

În contextul în care se dorește ca politica de coezine să fie mai verde și mai incluzivă, Karl-Heinz Lambertz, a făcut referite la o transformare durabilă a politicilor privind sustenabilitatea: ”Cred că viitorul lumii depinde de anumite schimbări fundamentale, durabilitatea este fundamentală, trebuie să acționăm,  dar trebuie să o facem în mod inteligent.”

Președintele Comitetului European al Regiunilor a făcut referire la ”planul de 100 de zile” al președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind o Europă mai verde, considerând că trebuie să există mai multă prudență când vine vorba de schimbări majore.

”Experienta m-a învățat că trebuie să dăm dovada de prudență. Trebui să avem un plan echilibrat, trebuie să acționăm o serie de pârghii, trebuie să analaizăm dimensiunile sociale ale planului. Cei care nu reușesc să își câștige pâinea nu se preocupă de sfârșitul lumii. Trebuie să avem politici prin care să implicăm pe toată lumea”, a mai adăugat Karl-Heinz Lambertz.

Citiți și: Începe ”EU Regions Week”, cel mai mare eveniment de dezvoltare regională din Europa. Peste 600 de politicieni europeni și tineri aleși local vor dezbate viitorul Europei și politica regională

Ediția din acest an va reuni peste 9.000 de participanți, inclusiv savanți, administratori publici, experți și peste 600 de politicieni locali, regionali, naționali și europeni vor participa la aproape 400 de ateliere și dezbateri, expoziții și oportunități de rețea despre diferitele aspecte ale politicii de coeziune.


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Semnal important de la Bruxelles: Noul președinte al Consiliului European vine săptămâna viitoare la București pentru a se întâlni cu Klaus Iohannis

Published

on

Președintele ales al Consiliului European, Charles Michel, va efectua săptămâna viitoare o vizită la București, unde se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis, informează Consiliul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Vizita lui Michel, fost prim-ministru al Belgiei, va surveni la o zi distanță după ce va efectua o deplasarea la Varșovia pentru discuții cu prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, dar înainte de a prelua oficial mandatul de președinte al Consiliului European.

Potrivit sursei citate, Charles Michel va fi primit miercuri, 27 noiembrie, la ora 12:00, de președintele Klaus Iohannis.

Vineri, 29 noiembrie, Charles Michel va prelua de la Donald Tusk mandatul de președinte al Consiliului European, iar primul sa sarcină va fi pregătirea Consiliului European de iarnă din 12-13 decembrie.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, despre noul președinte PPE, Donald Tusk: ”Alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar”

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a participat la Congresul Partidului Popularilor Europeni din Zagreb, unde a votat noua echipă a ”celui mai mare și puternic partid din Europa, Partidul Popular European, parte a căruia este și PMP”, informează Eugen Tomac pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit lui Eugen Tomac, ”alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar.”

”Președintele Tusk este un bun cunoscător al realităților est-europene, iar PPE sub conducerea sa va râmâne un promotor și sprijin real al statelor care vor să facă parte din familia europeană, atât în Balcani, cât și în Est”, a mai adăugat acesta în mesajul său.

Eugent Tomac consideră că Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

În postarea sa, deputatul european a enumerat mai multe direcții prioritare ale PPE în următorii ani: ”Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt”.

Partidul Popular European și-a ales joi, la Congresul său statutar de la Zagreb, noua conducere pentru următorii trei ani, din care face parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. După ce miercuri, în prima zi a Congresului, popularii europeni l-au ales pe Donald Tusk în funcția de președinte, devenind primul est-european în această poziție, cea mai mare familie politică european și-a completat echipa de conducere joi prin alegerea celor zece vicepreședinți, a secretarului general și a trezorierului.

Conform procedurii, secretarul general a fost desemnat de noul președinte al PPE, Donald Tusk, fiind păstrat în această poziție Antonio Lopez Isturiz.

Au fost aleși zece vicepreședinți: Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria – 442 de voturi), David McAllister (CDU, Germania – 440 de voturi), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda – 430 de voturi), Johannes Hahn (OVP, Austria – 383 voturi), Esther de Lange (CDA, Olanda – 355 de voturi), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia – 354 de voturi), Siegfried Mureșan (PNL, România – 331 de voturi), Franck Proust (Republicanii, Franța – 298 de voturi), Paulo Rangel (PSD, Portugalia – 294 de voturi) și Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda – 278 de voturi).

Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt, de asemenea, direcții prioritare ale PPE în următorii ani.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

După ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, este așteptat să revină la birou săptămâna viitoare

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este așteptat să își reînceapă activitatea la birou, săptămâna viitoare, după ce acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Președintele Comisiei „s-a întors acasă de la spital”, a declarat purtătorul de cuvânt, Annika Breidthardt, în timpul ședinței de presă zilnice a Comisiei Europene. El „este acasă, se recuperează bine și îl așteptăm înapoi la birou săptămâna viitoare”, a adăugat ea.

Juncker a fost supus unei intervenții chirurgicale pe 11 noiembrie pentru a trata un anevrism, a spus Mina Andreeva, adăugând că starea de sănătate a președintelui executivului european se încadrează în parametrii normali, însă operația ”trebuie efectuată”.

Jean-Claude Juncker, al cărui mandat în fruntea Comisiei Europene a fost prelungit cu 30 de zile din cauza amânării formării și validării Comisiei conduse de Ursula von der Leyen, a mai fost operat și în vara acestui an, fiind supus unei intervenții chirurgicale de extirpare a vezicii biliare, motiv pentru care a absentat de la summitul G7 din Franța.

Președintele Comisiei Europene a participat luna această la ultimul său Consiliu European și s-a adresat, pentru ultima oară, plenului Parlamentului European, prezentând bilanțul celor cinci ani de mandat.

Veteran al istoriei europene, cu un record de 600 de reuniuni europene la care a participat, între care aproape 150 de Consilii Europene și peste 100 de sesiuni plenare ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a anunțat de multe ori, public, că se va retrage din viața politică după încheierea mandatului în fruntea Comisiei Europene.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a fost primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro.

Din 1 noiembrie 2014 este președintele Comisiei Europene, executiv pe care el însuși l-a intitulat ”Comisia ultimei șans”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending