Franța și Marea Britanie au anunțat joi un acord istoric de consolidare a cooperării privind arsenalul lor nuclear, într-un gest de reafirmare a angajamentului față de securitatea continentului european, în contextul unor amenințări crescânde și a incertitudinilor privind sprijinul Statelor Unite.

Anunțul a venit la finalul vizitei de stat de trei zile efectuate de președintele francez Emmanuel Macron în Regatul Unit, un demers menit să întărească relațiile bilaterale după ani de tensiuni provocate de Brexit.

„În această dimineață, am semnat Declarația de la Northwood, confirmând pentru prima dată că ne coordonăm descurajarea nucleară independentă,” a declarat premierul britanic Keir Starmer, joi, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Macron, la baza militară de la Northwood. „De astăzi, adversarii noștri vor ști că orice amenințare extremă asupra acestui continent va declanșa un răspuns din partea celor două națiuni. Nu există o demonstrație mai clară a importanței acestei relații.”

Citiți și Reînnoirea Antantei Cordiale: Macron începe o vizită de stat în Regatul Unit, prima a unui lider european după Brexit și a unui președinte francez după aproape 20 de ani

Președintele Macron a precizat că a fost creat un comitet de supraveghere comun pentru a coordona această cooperare nucleară, considerată „vitală”. „Decizia este că nu excludem coordonarea descurajării noastre. Este un mesaj pe care partenerii și adversarii noștri trebuie să-l audă,” a spus liderul francez.

Macron a subliniat că această apropiere în domeniul nuclear nu are legătură cu inițiativa franco-britanică de creare a unei „coaliții de voință” pentru sprijinirea Ucrainei în eventualitatea unui armistițiu cu Rusia.

Citiți și

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

În prezența-premieră a SUA, liderii Coaliției de Voință pentru Ucraina au stabilit crearea unui comandament și a unei forțe militare conduse de Franța și UK. Este vizată inclusiv securitatea Mării Negre

Chiar dacă fiecare țară își păstrează propriile procese decizionale și ambiguitatea strategică, acest pas marchează o consolidare a apărării europene, într-un moment în care angajamentul SUA față de Europa este din ce în ce mai pus sub semnul întrebării.

Macron a reiterat intenția Franței de a lansa un dialog strategic privind extinderea protecției oferite de arsenalul său nuclear către alți parteneri europeni. În prezent, descurajarea nucleară a Europei este asigurată în principal de Statele Unite, care dispun de arme nucleare pe continent și de zeci de mii de militari staționați în baze europene.

Franța alocă anual aproximativ 5,6 miliarde de euro pentru întreținerea stocului său de 290 de focoase nucleare lansate de pe submarine și din aer, al patrulea cel mai mare arsenal nuclear din lume. La rândul său, Marea Britanie își descrie programul nuclear ca fiind „independent din punct de vedere operațional”, dar depinde de tehnologia și sprijinul logistic furnizate de SUA pentru achiziții și mentenanță.

„Acordul nuclear la care am ajuns astăzi este cu adevărat istoric,” a punctat premierul britanic Keir Starmer.

Premierul Ilie Bolojan a transmis vineri un mesaj cu ocazia Zilei Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii, celebrând totodată 28 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral, la 11 iulie 1997.

Șeful Guvernului a evidențiat soliditatea și profunzimea relației dintre cele două state, construită pe „încredere, respect și obiective comune”.

„Cei 145 de ani de relații diplomatice și colaborarea prin Parteneriatul Strategic au contribuit la securitatea, dezvoltarea și modernizarea României”, a declarat premierul, într-o postare pe Facebook, subliniind că acest parteneriat rămâne „un pilon esențial al politicii externe și de securitate” a țării și o „garanție a stabilității și prosperității noastre”.

În contextul provocărilor actuale de securitate din regiunea Mării Negre și la nivel global, Ilie Bolojan a reafirmat angajamentul României de a colabora strâns cu Statele Unite în apărarea valorilor democratice și în consolidarea arhitecturii de securitate euroatlantice.

Premierul a adresat mulțumiri partenerilor americani pentru sprijinul constant acordat României de-a lungul anilor, mai ales în momentele dificile.

„La mulți ani prieteniei româno-americane! La mulți ani, România! La mulți ani, Statele Unite ale Americii!”, a transmis Ilie Bolojan în încheiere.

Astăzi, 11 iulie 2025, se împlinesc 28 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, fiind al doilea an în care este marcată și Ziua Prieteniei dintre România și SUA, în conformitate cu legea adoptată în 2023 de Parlamentul României.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește 28 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații.

La două zile după summitul NATO de la Madrid din 1997, unde România nu a primit invitația de aderare la Alianță, Piața Universității din capitală, loc simbol al manifestațiilor pro-democratice în timpul prăbușirii comunismului, a găzduit la 11 iulie momentul de naștere a ceea ce a devenit cea mai importantă relație strategică bilaterală pentru politica externă a României: Parteneriatul Strategic cu SUA.

Norvegia va investi 238 milioane de euro (2,8 miliarde de coroane norvegiene) în următorii trei ani pentru consolidarea securității energetice și tranziției ecologice în Ucraina, a anunțat, joi, guvernul norvegian. Ajutorul financiar va fi canalizat prin intermediul a trei acorduri de cooperare cu Corporația Nordică de Finanțare a Mediului (NEFCO), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Comunitatea Energiei.

Pentru a sprijini reconstrucția și dezvoltarea unui sistem energetic mai puțin vulnerabil în viitor, Norvegia încheie trei noi acorduri de cooperare cu Corporația Nordică de Finanțare a Mediului (NEFCO), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Comunitatea Energiei.

„Norvegia își continuă angajamentul ca partener apropiat și de încredere al Ucrainei în sectorul energetic. După mai bine de trei ani de război pe scară largă și atacuri repetate din partea Rusiei, infrastructura energetică a Ucrainei continuă să fie ținta unor atacuri grave și deliberate. Aceste acorduri pentru reconstrucție și tranziția către un viitor sistem energetic vor asigura o securitate energetică sporită și vor crește producția de energie verde”, a declarat ministrul afacerilor externe Espen Barth Eide.

Acordurile au fost semnate în prezența ministrului comerțului și industriei, Cecilie Myrseth, și a ministrului energiei din Ucraina, Herman Halushchenko, la Roma, la 10 iulie, în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei.

„Energia este o prioritate majoră în cadrul sprijinului civil acordat de Norvegia Ucrainei. Avem responsabilitatea de a sprijini Ucraina în acest moment critic. Prin investițiile în tranziția Ucrainei către un sistem energetic durabil – și, în același timp, prin asigurarea accesului populației la electricitate și încălzire în timpul iernii – consolidăm securitatea energetică a Ucrainei și contribuim la satisfacerea nevoilor de bază ale populației sale, acum și în anii următori”, a declarat ministrul comerțului și industriei, Cecilie Myrseth.

Cele trei acorduri au un buget total de 2,8 miliarde de coroane norvegiebe (238 de milioane de euro) pe o perioadă de trei ani. În 2025, 1,65 miliarde de coroane norvegiene (peste 140 de milioane de euro) vor fi alocate pentru a sprijini securitatea energetică și tranziția ecologică a Ucrainei. Finanțarea va contribui la repararea infrastructurii critice, la consolidarea securității energetice și la promovarea energiei din surse regenerabile.