INTERNAȚIONAL
Kievul îi răspunde președintelui brazilian: Ucraina nu face comerţ cu teritoriile sale
Published
2 years agoon
By
Teodora Ion
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Nikolenko, i-a răspuns vineri președintelui brazilian, precizând că Ucraina ”nu face comerț cu teritoriile sale”, informează EFE, citat de Agerpres.
”Ucraina apreciază efortul preşedintelui Braziliei de a căuta o soluţie pentru a pune capăt agresiunii ruseşti”, a scris Nikolenko pe contul său de Facebook. ”În acelaşi timp, trebuie să spunem clar: Ucraina nu face comerţ cu teritoriile sale”, a adăugat purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean.
Nikolenko a evidențiat că ”nu există niciun motiv juridic, politic sau moral pentru care să renunţăm la un singur centimetru din teritoriul ucrainean” şi a reafirmat că poziţia ţării sale pe această problemă rămâne neschimbată.
Acesta îi răspunde astfel preşedintelui brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, care a sugerat joi ca Ucraina să cedeze Peninsula Crimeea Rusiei pentru a pune capăt războiului, estimând că preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, “nu poate să-şi dorească totul”.
Lula da Silva a formulat la sfârşitul lui ianuarie o propunere, cu contururi încă vagi, de mediere în conflictul din Ucraina de către un grup de ţări.
Preşedintele brazilian urmează să prezinte acest proiect omologului său chinez, Xi Jinping, la Beijing săptămâna viitoare.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Macron îi reunește de urgență la Paris pe liderii europeni după ce SUA vrea să excludă Europa de la masa tratativelor Rusia – Ucraina: “Un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră”
Marco Rubio a convenit cu Lavrov pregătirea unui summit SUA-Rusia la nivel înalt după ce a semnat declarația G7 la München care reafirmă “nevoia de garanții de securitate” ca războiul Rusiei în Ucraina să nu reînceapă
MSC 2025 | Donald Tusk iese la rampă și cere un plan european de acțiune pentru Ucraina și securitatea Europei: Altfel viitorul nostru va fi decis de alte puteri
MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”
MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa
MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin
INTERNAȚIONAL
Macron îi reunește de urgență la Paris pe liderii europeni după ce SUA vrea să excludă Europa de la masa tratativelor Rusia – Ucraina: “Un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră”
Published
6 hours agoon
February 16, 2025
Liderii europeni se vor întâlni luni la Paris pentru un summit de urgență privind războiul Rusiei în Ucraina, pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la intervențiile președintelui Donald Trump asupra procesului de pace și excluderii Europei de la o viitoare masă a tratativelor.
Liderii se vor întruni invitația președintelui francez Emmanuel Macron, a declarat sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski.
Palatul Élysée nu a putut confirma imediat discuțiile, dar a declarat că “discuțiile” au fost în curs de desfășurare între liderii europeni “cu privire la o posibilă întâlnire informală”, deși nu a avansat o dată sau posibili participanți. Însă, tot la Paris s-au reunit la începutul săptămânii miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Poloniei, Italiei, Spaniei și Marii Britanii, precum și Înaltul Reprezentant al UE, în așa-numitul format “Weimar +”.
Președintele francez și-a luat vineri seară angajamentul, într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, că Europa și Franța vor ajuta Ucraina la negocierile pentru o pace solidă și durabilă dacă președintele american Donald Trump îl va convinge pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii împotriva Ucrainei.
Sikorski a declarat ulterior pe X că premierul polonez Donald Tusk va participa luni la reuniunea de la Paris, care a fost necesară “pentru a ne arăta puterea și unitatea”.
BBC a relatat că premierul Keir Starmer, care este așteptat să participe la summitul de la Paris, a declarat că este “un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră națională” și că este clar că Europa trebuie să-și asume un rol mai important în cadrul NATO.
Și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a convocat o reuniune informală a miniștrilor de externe – pentru cei prezenți la München – pentru duminică dimineața.
Discuțiile vor avea loc înaintea unei vizite anticipate a emisarului lui Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, la Bruxelles, pentru discuții cu Uniunea Europeană și cu NATO. Generalul Kellogg se va întâlni săptămâna viitoare cu reprezentanții României, Poloniei și țărilor baltice înainte de o întâlnire la Bruxelles cu ambasadorii tuturor statelor membre NATO și UE. Ulterior, Kellogg se va deplasa în Ucraina.
Americanii și europeni s-au duelat în declarații la München despre respectarea valorilor democratice, cu vicepreședintele american J.D. Vance criticând regresul democratic al Europei, context în care a citat și anularea alegerilor prezidențiale din România, iar apogeul a fost atins de afirmația generalului Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, conform căreia Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace.
Totodată, președintele Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el.
G7
Marco Rubio a convenit cu Lavrov pregătirea unui summit SUA-Rusia la nivel înalt după ce a semnat declarația G7 la München care reafirmă “nevoia de garanții de securitate” ca războiul Rusiei în Ucraina să nu reînceapă
Published
6 hours agoon
February 16, 2025
Secretarul de stat american Marco Rubio a avut sâmbătă prima conversație telefonică cu ministrul de externe rus Serghey Lavrov, ca urmare a discuției dintre președinții Trump și Putin, dialogul Rubio – Lavrov survenind după ce miniștrii de externe din țările G7 au adoptat, marja Conferinței de Securitate de la München, o declarație care reafirmă “necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.
“Secretarul de stat Marco Rubio a discutat astăzi cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ca urmare a discuției purtate de președintele Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin la începutul acestei săptămâni. Secretarul de stat a reafirmat angajamentul președintelui Trump de a găsi o soluție la conflictul din Ucraina. În plus, au discutat despre oportunitatea de a lucra împreună pe o serie de alte chestiuni bilaterale”, a transmis Departamentul de Stat într-un comunicat.
De cealaltă parte, Ministerul de Externe de la Moscova a precizat că Lavrov și Rubio “au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, șefii celor două diplomații confirmând că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de președinți”.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Americanii și europeni s-au duelat în declarații la München despre respectarea valorilor democratice, cu vicepreședintele american J.D. Vance criticând regresul democratic al Europei, context în care a citat și anularea alegerilor prezidențiale din România, iar apogeul a fost atins de afirmația generalului Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, conform căreia Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace.
Remarcile au provocat consternare și nouă repliere a europenilor, cu ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski anunțând că liderii europeni se vor reuni în Franța, la propunerea lui Emmanuel Macron, pentru a se coordona. Totodată, președintele Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el, în timp ce Ucraina a refuzat să încheie un acord cu SUA privind mineralele critice.
Totuși, partenerii transatlantici au părut să se pune de acord cu privire la un comunicat comun în privința “războiului devastator al Rusiei în Ucraina” la nivelul G7.
Miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în marja Conferinței de Securitate de la München pentru prima dată în cadrul președinției canadiene din 2025.
“Membrii G7 au discutat despre războiul devastator al Rusiei în Ucraina. Aceștia și-au subliniat angajamentul de a lucra împreună pentru a contribui la obținerea unei păci durabile și a unei Ucraine puternice și prospere și au reafirmat necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.
“Aceștia au reamintit contribuția importantă a G7 la încheierea războiului din Ucraina, inclusiv prin măsuri luate în temeiul Declarației comune a G7 de sprijinire a Ucrainei, prin sprijinirea financiară a Ucrainei prin utilizarea veniturilor extraordinare provenite din activele suverane rusești, prin impunerea unor costuri suplimentare Rusiei, în cazul în care aceasta nu negociază cu bună credință, prin plafonarea prețurilor la petrol și gaze și prin sporirea eficacității sancțiunilor împotriva Rusiei”, arată sursa citată.
Declarația comună adoptată observă, totuși, o schimbare de ton în privința sancțiunilor. “Orice sancțiuni noi și suplimentare după luna februarie ar trebui să fie legate de faptul dacă Federația Rusă depune eforturi reale și de bună credință pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, care să ofere Ucrainei securitate și stabilitate pe termen lung ca țară suverană și independentă”, stipulează documentul.
Membrii G7 au discutat despre furnizarea către Rusia de asistență cu dublă utilizare de către China și de asistență militară de către RPDC și Iran. Ei au condamnat orice astfel de sprijin.
ROMÂNIA
Emisarul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, interpelat de un oficial român la München: Cum abordează administrația Trump susținerea pentru extrema-dreaptă din Europa care se opune investițiilor în apărare?
Published
11 hours agoon
February 15, 2025
Emisarul special al președintelui SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg, a fost interpelat sâmbătă la o dezbatere în cadrul Conferinței de Securitate de la München de Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM, pe marginea susținerii pe care administrația Trump o acordă extremei-drepte în Europa.
Kellogg a participat sâmbătă la o dezbatere intitulată “Peace Through Strength: A Plan for Ukraine” alături de ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, șeful diplomației britanice, David Lammy, și cel al diplomației ucrainene, Andrii Sybiha.
Oficialul român, un participant frecvent la Conferința de la München, inclusiv în perioada în care era președintele Comisiei pentru apărare din Senat, l-a întrebat pe Keith Kellogg cum va gestiona administrația Trump susținerea pentru candidații de extremă dreapta din Europa care se opun cheltuielilor militare și cerinței către țările europene să aloce mai mult pentru apărare.
“În țara mea, un candidat a vorbit împotriva contractului F-35. A spus că este un lucru foarte rău să cheltuiți bani pe F-35 pentru apărare. Cum veți face față acestei afirmații în timp ce încercați să convingeți Europa să facă mai mult. Cum veți aborda această provocare în timp ce susțineți vocile care au obținut votul cetățenilor pentru că nu vor să cheltuiască bani pentru apărare?“, l-a întrebat Pavel Popescu pe Keith Kellogg.
Trimisul lui Trump a ocolit răspunsul.
“Când vorbiți despre astfel de probleme, aceasta este problema dumneavoastră, nu a noastră. Același lucru s-a întâmplat astăzi cu o problemă paralelă, când am fost întrebat despre alegerile ucrainene. Aceasta este problema poporului ucrainean. Acesta este motivul pentru care, într-o democrație, aveți șansa de a vota în această privință (…) Aceasta este o întrebare pe care trebuie să o puneți fiecăruia dintre voi în națiunile voastre. Nu este o întrebare pe care să o puneți Statelor Unite. Fiecare trebuie să se implice de partea sa. Voi o faceți, noi o facem, dar la aceasta trebuie să răspundeți singur”, a spus Kellogg.
Întrebarea vicepreședintelui ANCOM a venit pe fondul faptului că noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
În context, președintele interimar Ilie Bolojan a asigurat joi, într-un mesaj adresat națiunii, că România va avea alegeri corecte și transparente. Totodată, premierul Marcel Ciolacu a transmis că “toate autoritățile române sunt angajate în organizarea unor alegeri libere și corecte, oferind cetățenilor puterea de a decide și garantând libertatea votului”. De asemenea, liderul PNL și ministrul de interne Cătălin Predoiu a declarat că statul român trebuie să explice mai bine contextul deciziei prin care a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut. Nu în ultimul rând, senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare din Senat, a cerut un parteneriat strâns România-SUA în combaterea interferențelor externe, subliniind că inamicul nostru comun este haosul creat de regimurile autoritare, nu regulile care asigură alegeri libere și corecte.
Amintim că NATO a transmis joi prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.
Poziția NATO vine în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.
Evocând “arhitectura de securitate distrusă” de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, raportul constată cum “regimul lui Putin emite deja amenințări nucleare și lansează atacuri hibride agresive asupra țărilor europene, inclusiv interferențe electorale, așa cum s-a văzut recent în Moldova, Georgia și România“.
Documentul sugerează, de asemenea, că o “victorie a Rusiei asupra Ucrainei ar încuraja Moscova să intensifice aceste atacuri și să își urmărească ambițiile imperiale în spațiul post-sovietic“.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost vizat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Macron îi reunește de urgență la Paris pe liderii europeni după ce SUA vrea să excludă Europa de la masa tratativelor Rusia – Ucraina: “Un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră”

Marco Rubio a convenit cu Lavrov pregătirea unui summit SUA-Rusia la nivel înalt după ce a semnat declarația G7 la München care reafirmă “nevoia de garanții de securitate” ca războiul Rusiei în Ucraina să nu reînceapă

Emisarul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, interpelat de un oficial român la München: Cum abordează administrația Trump susținerea pentru extrema-dreaptă din Europa care se opune investițiilor în apărare?

Senatoarea Nicoleta Pauliuc cere un parteneriat strâns România-SUA în combaterea interferențelor externe: Inamicul nostru comun este haosul creat de regimurile autoritare, nu regulile care asigură alegeri libere și corecte

INTERVIU Ministrul apărării, la München: România are toate garanțiile că prezența militară americană va rămâne la același nivel și va fi consolidată. Peste 30% din bugetul de apărare este pentru achiziții

Ilie Bolojan, prima întâlnire oficială ca președinte interimar: Dialog cu liderii mediului de afaceri despre stabilitate economică, investiții și parcursul pro-occidental al României

Emil Hurezeanu a discutat, la München, cu membri ai Congresului SUA despre avantajele Parteneriatului Strategic România – SUA în menținerea unității transatlantice și gestionarea provocărilor

MSC 2025 | Emisarul lui Trump anunță că Europa va fi consultată, dar exclusă de la discuțiile de pace între SUA, Rusia și Ucraina

MSC 2025 | Donald Tusk iese la rampă și cere un plan european de acțiune pentru Ucraina și securitatea Europei: Altfel viitorul nostru va fi decis de alte puteri

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ6 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO2 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- ROMÂNIA2 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- EDITORIALE6 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA2 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA