Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis a anunțat noua Strategie de Apărare a Țării: Parteneriatul cu SUA și apartenența la NATO și UE, piloni esențiali/ Ținem cont de deteriorarea relațiilor NATO-Rusia/ Modernizarea legislației privind securitatea națională este prioritară

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document care trebuie supus aprobării Parlamentului și care reafirmă pilonii de bază ai politicii externe și ai politicii de securitate a României, anume Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Șeful statului a precizat că noua strategie a fost pregătită în condițiile speciale și impredictibile generate de pandemia de coronavirus și a subliniat că strategia va continua să opereze cu același concept de “securitate națională extinsă” și în beneficiul cetățenilor români. De asemenea, noua strategie prevede constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun inter-instituțional, iar președintele Klaus Iohannis a transmis că un obiectiv prioritar este modernizarea cadrului legislativ destinat domeniului securității naționale.

Strategia “are la bază conceptul unei Românii normale, a unei țări care, prin instituții democratice puternice, își protejează și își apără toți cetățenii”, a afirmat președintele.

“Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii și care a declanșat o criză economică profundă. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporește volatilitatea și impredictibilitatea, deja accentuate, ale mediului de securitate internațional. România a trebuit să facă față într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educațional, a asigurării serviciilor publice și mai ales în ceea ce privește creșterea rezilienței economice.”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă după ce documentul strategic a fost analizat de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Șeful statului a punctat că noua strategie oferă răspunsuri la întrebările esențiale privind obiectivele noastre naționale prioritare pentru asigurarea securității României și a cetățenilor săi.

“Politicile publice din domeniul securității naționale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetățeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că trăiește într-un mediu sigur și să aibă încredere că instituțiile îl apără și îl protejează”, a detaliat Iohannis.

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 operează cu același concept de securitate națională extinsă, introdus și definit în precedentul document.

“România este un stat care trebuie să își apere cetățenii oriunde s-ar afla ei, care le asigură securitatea, care le respectă drepturile și pune instituțiile publice în serviciul lor. Este, totodată, țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale. Este o țară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelență și care are ca priorități educația, sănătatea și siguranța cetățeanului. Nu în ultimul rând, România este un stat care contribuie la menținerea securității colective, alături de partenerii ei, și la promovarea democrației și libertății”, a mai spus președintele.

În contextul acestor obiective, șeful statului a arătat că acestea  presupun continuitate în angajamente și predictibilitate în acțiuni.

În această construcție, este evident că Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și Uniunea Europeană sunt reafirmați ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate“, a declarat Iohannis

Strategia Națională de Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare și propune un management al problematicii de securitate națională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților.

Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări“, a mai spus Klaus Iohannis.

Președintele a subliniat că un element de noutate al strategiei este raportarea la un concept multi-dimensional al securității, bazat pe relația securitate – prosperitate – stat de drept – democrație – identitate, echilibrul dintre stat și individ ca beneficiari ai securității naționale.

“Siguranța cetățeanului rămâne, în mod evident, un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecință, gestionarea securității presupune și participarea societății civile. Tocmai de aceea, Strategia încurajează colaborarea și coordonarea inter-instituțională mai eficientă, inclusiv prin constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun. Noua Strategie Națională de Apărare a Țării se bazează pe o diagnoză clară a statului român și a instituțiilor sale publice. Doar cunoscând în profunzime starea societății românești, pot fi corect identificate interesele și obiectivele noastre naționale de securitate, pot fi bine definite amenințările, riscurile și vulnerabilitățile din perspectiva securității naționale și pot fi stabilite direcțiile de acțiune. Siguranța cetățeanului rămâne, în mod evident, un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecință, gestionarea securității presupune și participarea societății civile”, a mai spus Iohannis.

Strategia încurajează colaborarea și coordonarea inter-instituțională mai eficientă, inclusiv prin constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun.

De asemenea, Iohannis mai precizat că noua Strategie Națională de Apărare a Țării se bazează pe o diagnoză clară a statului român și a instituțiilor sale publice.

“Doar cunoscând în profunzime starea societății românești, pot fi corect identificate interesele și obiectivele noastre naționale de securitate, pot fi bine definite amenințările, riscurile și vulnerabilitățile din perspectiva securității naționale și pot fi stabilite direcțiile de acțiune”, a completat șeful statului.

Președintele a punctat că în cadrul Strategiei este acordat un rol central colaborării public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar și a anunțat că un obiectiv prioritar va rămâne modernizarea cadrului legislativ în domeniul securității naționale.

“Parteneriatul cu românii și cu societatea, în ansamblu, este de fapt cea mai puternică armă pentru a consolida capacitatea de a rezista în fața noilor tipuri de amenințări, care vin inclusiv pe fondul evoluțiilor tehnologice. Responsabilitatea pentru a face față noilor tipuri de atacuri subtile și subversive se află la intersecția sferei sociale și individuale cu sfera instituțională publică și cu cea privată.  Rămâne un obiectiv prioritar modernizarea cadrului legislativ, care trebuie să fie unul coerent și aplicat, capabil să consolideze cultura de securitate în interiorul societății noastre și să facă posibilă adaptarea la noile provocări a instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale. Acestea sunt câteva linii majore care au conturat proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, care are la bază conceptul unei Românii normale, a unei țări care, prin instituții democratice puternice, își protejează și își apără toți cetățenii”, a conchis Klaus Iohannis.

Conform Constituției, documentul în integralitatea sa va fi transmis Parlamentului pentru a fi aprobat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, precum și la o serie de reuniuni la nivel ministerial

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 20 septembrie – 24 septembrie 2021, în cadrul delegației conduse de Președintele României,  Klaus Iohannis, la dezbaterile generale ale celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AG ONU), care vor avea loc la sediul ONU din New York, precum și la o serie de evenimente și reuniuni la nivel ministerial din marja AG ONU, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Participarea țării noastre la cel mai înalt nivel la actuala sesiune a Adunării Generale a ONU reconfirmă susținerea constantă a țării noastre pentru diplomația multilaterală eficientă și pragmatică, ca reper al politicii externe a României, alături de respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și dorința de a consolida contribuția României la activitățile ONU, inclusiv prin intensificarea colaborării bilaterale cu alte state membre ale Organizației, din toate regiunile globului.

Agenda ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în marja celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU include participarea la o serie de reuniuni multilaterale organizate în acest context, pe teme precum perspectivele dreptului internațional umanitar și rolul Curții Penale Internaţionale în combaterea impunității și consolidarea principiului statului de drept la nivel global, precum și la alte formate de cooperare multilaterală, precum Alianța pentru Multilateralism.

Președintele Klaus Iohannis va conduce delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

La sesiunea din acest an a Adunării Generale a ONU, pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19, lucrările evenimentului se vor derula cu prezența fizică a șefilor de stat sau de guvern din statele membre ONU.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu va participa la o reuniune a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE, având ca temă principală situația din Afganistan, cu accent pe evoluțiile recente privind situația internă și de securitate, precum și cooperarea regională. De asemenea, miniștrii europeni vor aborda evoluțiile recente din Sahel și din regiunea Indo-Pacificului.

Un capitol distinct în contextul participării șefului diplomației române la dezbaterile generale ale celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU va fi consacrat exercitării atribuțiilor României de Președinție-în-exerciţiu a Comunităţii Democraţiilor (2019 – 2022), prin găzduirea de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a celei de-a zecea reuniuni ministeriale a Comunităţii Democraţiilor.

Pe lângă reprezentanți de nivel din statele participante la Comunitatea Democrațiilor, la reuniunea ministerială vor participa Preşedintele celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Abdulla Shahid, Subsecretarul general al ONU pentru afaceri politice și de consolidare a păcii, Rosemary DiCarlo, Secretarul General al Comunității Democrațiilor, Thomas Garrett, precum și reprezentanţi ai societății civile şi ai organizațiilor de tineret.

Prin tema reuniunii ministeriale a CoD din acest an, ,,Democrație și Reziliență: Obiective Împărtășite” (“Democracy and Resilience: Shared Goals”), Președinția română a Comunității Democrațiilor își propune să ofere un cadru adecvat pentru promovarea în continuare a valorilor democratice la nivel global, mai ales în contextul provocărilor actuale la adresa democrațiilor de pe întreg globul, precum și premisele continuării acțiunii susținute a democrațiilor consolidate de a-și dinamiza și eficientiza eforturile pentru consolidarea rezilienței democratice.

Mai mult, ministrul român al afacerilor externe va avea întâlniri bilaterale cu omologi din diverse spații geografice.

Din perspectiva contactelor bilaterale, o atenție specială va fi acordată întrevederilor bilaterale cu omologi din țări din Caucaz şi Asia Centrală, Asia de Sud şi de Est, Orientul Mijlociu Africa şi state din Pacific şi Caraibi, subsumate obiectivului României privind dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor cu statele din aceste regiuni.

Nu în ultimul rând, prezența la New York a ministrului Bogdan Aurescu va permite organizarea de întâlniri cu reprezentanții organizațiilor evreiești din Statele Unite ale Americii, acțiuni de tradiție pentru șeful diplomației române cu ocazia participării la sesiunile Adunării Generale a ONU.

Bogdan Aurescu va reafirma, cu acest prilej, angajamentul României privind combaterea antisemitismului, rasismului și a extremismului de orice natură, precum și promovarea cunoașterii și consolidarea educației în domeniul Holocaustului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat sâmbătă angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care va avea loc în noiembrie la Glasgow, informează Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au îndemnat țările participante la Forumul economiilor majore privind energia și clima (MEF), condus de SUA, să se alăture angajamentului și le-au salutat pe cele care și-au manifestat deja sprijinul.

„Am făcut un pas important cu Joe Biden pentru un angajament global privind metanul. Pe drumul către COP26 vom contacta partenerii globali pentru a atrage cât mai mulți la bord pentru combaterea emisiilor de gaz metan. Împreună cu Pactul Verde European și cu Strategia privind metanul a Uniunii Europene, suntem pregătiți să deschidem calea”, a scris pe Twitter președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Metanul este un puternic gaz cu efect de seră și, conform ultimului raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale de la era preindustrială.

Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor privind dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră și este considerată ca fiind cea mai eficientă strategie pentru a reduce încălzirea globală pe termen scurt și pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Țările care aderă la Angajamentul global privind metanul se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.

Respectarea acestui angajament ar reduce încălzirea cu cel puțin 0,2 grade Celsius până în 2050. Țările au profiluri de emisii de metan și un potențial de reducere a acestora foarte diferite, dar toate pot contribui la atingerea obiectivului global colectiv prin reducerea suplimentară a metanului la nivel național și prin acțiuni de cooperare internațională.

Printre principalele surse de emisii de metan se numără petrolul și gazele naturale, cărbunele, agricultura și depozitele de deșeuri. Aceste sectoare au puncte de plecare diferite și un potențial variabil de reducere a metanului pe termen scurt, iar cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de metan până în 2030 îl are sectorul energetic.

Uniunea Europeană și opt țări și-au manifestat deja sprijinul pentru Angajamentul global privind metanul. Printre aceste țări se numără șase dintre cei 15 principali emițători de metan la nivel mondial și, împreună, reprezintă peste o cincime din emisiile globale de metan și aproape jumătate din economia mondială. Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și reduce emisiile de metan de aproape trei decenii. 

Recent, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Asociația Orașelor din România a semnat declarația de înregistrare a CALRRM, având ca scop cooperarea dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și cele din România

Published

on

© Asociația Orașelor din România / Facebook

Asociația Orașelor din România a semnat sâmbătă declarația-apel de înregistrare a CALRRM în cadrul Sesiunii Solemne a Adunării Generale a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova din Sibiu denumit „Împreună în Uniunea Europeană”.

Evenimentul s-a aflat la cea de-a IV-a ediție și a beneficiat de prezența a 120 de primari din cele două țări și de reprezentanții autorităților publice centrale. Asociația Orașelor din România a susținut în mod frecvent întărirea relațiilor dintre autoritățile locale din cele două țări.

„În 2018 alături de colegii din Congresul Autorităților Locale din Moldova am organizat la Chișinău un atelier de lucru de scriere de proiecte pe fonduri europene pentru familiarizarea autorităților locale din Republica Moldova cu o administrație bazată pe proiecte din finanțări externe. De asemenea, în două rânduri AOR a organizat la Târgu Ocna, respectiv Gura Humorului, ședințe comune de Consiliu Director al celor două asociații partenere AOR și CALM. Prin aceste întâlniri am încercat să stimulăm relațiile parteneriale dintre autoritățile locale și schimbul de bune practici”, se arată într-o postare pe Facebook.

Asociația Orașelor din România sprijină demersul lansat sâmbătă la Sibiu de constituire pe baze solide a unei structuri de cooperare între autoritățile locale românești (orașe, comune, municipii, județe) și Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova.

Această inițiativă are drept scop cooperarea intensă dintre autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova și cele din România și identificarea modalităților prin care se pot face schimburi de bune practici în domeniul administrației publice locale, dar și promovarea intereselor reciproce a drepturilor și intereselor autorităților locale în cadrul instituțiilor europene, existența unui program pilot de finanțare europeană, elaborarea unui plan de acțiuni pentru colaborarea comunităților locale din cele două țări precum și susținerea și promovarea participării, în calitate de observatori, ai unei delegații a autorităților locale din Republica Moldova la lucrările Comitetului European al Regiunilor.

În acest sens, a fost semnată și adoptată în unanimitate declarația-apel de a înregistra CALRRM. „Se face un apel pentru recunoașterea acestuia de către guverne”.Astfel, la nivelul Comitetului Regiunilor a fost adoptată Strategia Macro regională a regiunii Munților Carpați în care este implicată și Republica Moldova, alături de care se dorește în continuare o strânsă colaborare.

„Ne dorim ca și partenerii noștri din Asociația Municipiilor, respectiv de la Uniunea Națională a Consiliilor Județene să se alăture inițiativei pe care o lansăm azi. Participarea tuturor palierelor administrației românești va da greutate noii structuri parteneriale și va permite identificarea celor mai bune metode de cooperare”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.16 hours ago

Opoziția din Ungaria organizează alegeri primare istorice în încercarea de a-l înlătura de la putere pe premierul Viktor Orban

U.E.17 hours ago

Grecia a inaugurat o nouă tabără pentru refugiați, ce poate găzdui 3.000 de persoane. Centrul a fost finanțat de Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, precum și la o serie de reuniuni la nivel ministerial

SPECIAL20 hours ago

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

U.E.20 hours ago

Ministrul german al apărării propune organizarea de misiuni militare mai rapide și independente, sub umbrela Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Ministrul francez de externe a convenit cu omologul său indian să lucreze împreună la un program pentru a promova o „ordine internațională cu adevărat multilaterală”

Eugen Tomac22 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

G2023 hours ago

Miniștrii agriculturii din țările G20 fac apel la suplimentarea eforturilor de combatere a foametei și pledează pentru mai multă inovație în agricultură

Alin Mituța2 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending