ROMÂNIA
Klaus Iohannis a anunțat noua Strategie de Apărare a Țării: Parteneriatul cu SUA și apartenența la NATO și UE, piloni esențiali/ Ținem cont de deteriorarea relațiilor NATO-Rusia/ Modernizarea legislației privind securitatea națională este prioritară
Published
4 years agoon
Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document care trebuie supus aprobării Parlamentului și care reafirmă pilonii de bază ai politicii externe și ai politicii de securitate a României, anume Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Șeful statului a precizat că noua strategie a fost pregătită în condițiile speciale și impredictibile generate de pandemia de coronavirus și a subliniat că strategia va continua să opereze cu același concept de “securitate națională extinsă” și în beneficiul cetățenilor români. De asemenea, noua strategie prevede constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun inter-instituțional, iar președintele Klaus Iohannis a transmis că un obiectiv prioritar este modernizarea cadrului legislativ destinat domeniului securității naționale.
Strategia “are la bază conceptul unei Românii normale, a unei țări care, prin instituții democratice puternice, își protejează și își apără toți cetățenii”, a afirmat președintele.
“Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii și care a declanșat o criză economică profundă. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporește volatilitatea și impredictibilitatea, deja accentuate, ale mediului de securitate internațional. România a trebuit să facă față într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educațional, a asigurării serviciilor publice și mai ales în ceea ce privește creșterea rezilienței economice.”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă după ce documentul strategic a fost analizat de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Șeful statului a punctat că noua strategie oferă răspunsuri la întrebările esențiale privind obiectivele noastre naționale prioritare pentru asigurarea securității României și a cetățenilor săi.
“Politicile publice din domeniul securității naționale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetățeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că trăiește într-un mediu sigur și să aibă încredere că instituțiile îl apără și îl protejează”, a detaliat Iohannis.
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 operează cu același concept de securitate națională extinsă, introdus și definit în precedentul document.
“România este un stat care trebuie să își apere cetățenii oriunde s-ar afla ei, care le asigură securitatea, care le respectă drepturile și pune instituțiile publice în serviciul lor. Este, totodată, țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale. Este o țară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelență și care are ca priorități educația, sănătatea și siguranța cetățeanului. Nu în ultimul rând, România este un stat care contribuie la menținerea securității colective, alături de partenerii ei, și la promovarea democrației și libertății”, a mai spus președintele.
În contextul acestor obiective, șeful statului a arătat că acestea presupun continuitate în angajamente și predictibilitate în acțiuni.
“În această construcție, este evident că Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și Uniunea Europeană sunt reafirmați ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate“, a declarat Iohannis
Strategia Națională de Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare și propune un management al problematicii de securitate națională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților.
“Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări“, a mai spus Klaus Iohannis.
Președintele a subliniat că un element de noutate al strategiei este raportarea la un concept multi-dimensional al securității, bazat pe relația securitate – prosperitate – stat de drept – democrație – identitate, echilibrul dintre stat și individ ca beneficiari ai securității naționale.
“Siguranța cetățeanului rămâne, în mod evident, un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecință, gestionarea securității presupune și participarea societății civile. Tocmai de aceea, Strategia încurajează colaborarea și coordonarea inter-instituțională mai eficientă, inclusiv prin constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun. Noua Strategie Națională de Apărare a Țării se bazează pe o diagnoză clară a statului român și a instituțiilor sale publice. Doar cunoscând în profunzime starea societății românești, pot fi corect identificate interesele și obiectivele noastre naționale de securitate, pot fi bine definite amenințările, riscurile și vulnerabilitățile din perspectiva securității naționale și pot fi stabilite direcțiile de acțiune. Siguranța cetățeanului rămâne, în mod evident, un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecință, gestionarea securității presupune și participarea societății civile”, a mai spus Iohannis.
Strategia încurajează colaborarea și coordonarea inter-instituțională mai eficientă, inclusiv prin constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun.
De asemenea, Iohannis mai precizat că noua Strategie Națională de Apărare a Țării se bazează pe o diagnoză clară a statului român și a instituțiilor sale publice.
“Doar cunoscând în profunzime starea societății românești, pot fi corect identificate interesele și obiectivele noastre naționale de securitate, pot fi bine definite amenințările, riscurile și vulnerabilitățile din perspectiva securității naționale și pot fi stabilite direcțiile de acțiune”, a completat șeful statului.
Președintele a punctat că în cadrul Strategiei este acordat un rol central colaborării public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar și a anunțat că un obiectiv prioritar va rămâne modernizarea cadrului legislativ în domeniul securității naționale.
“Parteneriatul cu românii și cu societatea, în ansamblu, este de fapt cea mai puternică armă pentru a consolida capacitatea de a rezista în fața noilor tipuri de amenințări, care vin inclusiv pe fondul evoluțiilor tehnologice. Responsabilitatea pentru a face față noilor tipuri de atacuri subtile și subversive se află la intersecția sferei sociale și individuale cu sfera instituțională publică și cu cea privată. Rămâne un obiectiv prioritar modernizarea cadrului legislativ, care trebuie să fie unul coerent și aplicat, capabil să consolideze cultura de securitate în interiorul societății noastre și să facă posibilă adaptarea la noile provocări a instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale. Acestea sunt câteva linii majore care au conturat proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, care are la bază conceptul unei Românii normale, a unei țări care, prin instituții democratice puternice, își protejează și își apără toți cetățenii”, a conchis Klaus Iohannis.
Conform Constituției, documentul în integralitatea sa va fi transmis Parlamentului pentru a fi aprobat.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
Joe Biden cere Congresului ”să adopte urgent” ajutorul pentru ”prietenii” ucraineni și israelieni: Există momente în istorie care necesită curaj. Acesta este unul dintre ele | Pachetul, supus la vot sâmbătă
Șeful diplomației europene: Nu permiteți Iranului să distragă atenția de la criza din Gaza
Marcel Ciolacu: România continuă să atragă investitori din Emiratele Arabe Unite în infrastructura aeriană, digitalizare, energie și agricultură
CONSILIUL EUROPEAN
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
Published
1 hour agoon
April 18, 2024Rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis la summitul special al Consiliului European de la Bruxelles, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, unde cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat o discuție aprofundată cu privire la instituirea unui nou „Pact european pentru competitivitate”, inclusiv în lumina prezentării de către Enrico Letta a elementelor din raportul său privind viitorul pieței unice.
Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, șeful statului a pledat pentru o abordare integrată a competitivității, care să consolideze rolul esențial al pieței unice, complementar cu necesitatea de a menține creșterea sustenabilă și incluzivă a productivității în Europa, în vederea asigurării prosperității și a rezilienței pe termen lung.
De asemenea, Klaus Iohannis a arătat că noile decizii ar trebui să asigure aprofundarea pieței unice pe baza principiilor coeziunii, conectivității și convergenței economice și sociale și să ducă la reducerea decalajelor de dezvoltare, productivitate și inovare, atât în interiorul Uniunii, cât și în raport cu alte state.
Liderul de la Cotroceni a pledat, în context, pentru “rolul prioritar pe care politica de coeziune trebuie să îl dețină în continuare” și, în general, pentru necesitatea măsurilor de sprijin care să acompanieze procesul transformativ al societății și economiei europene.
De asemenea, șeful statului a reiterat importanța asigurării condițiilor de concurență echitabilă, inclusiv în interiorul Uniunii, respectarea specificităților naționale, a simplificării și a reducerii poverii administrative ca priorități orizontale.
În acest sens, Iohannis “a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcționarea pieței unice, ca pilon al competitivității, inclusiv prin raportare la cele patru libertăți de circulație, aspect deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la spațiul Schengen, respectiv a eforturilor de ridicare cu celeritate a controalelor la frontierele terestre“, arată Administrația Prezidențială.
Șeful statului a evidențiat și necesitatea unei politici industriale incluzive, care să asigure păstrarea și creșterea producției în Europa, să valorifice potențialul fiecărui stat membru și care să beneficieze de toate formele de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia nucleară. În context, a subliniat importanța unei Uniuni a Energiei consolidate inclusiv prin asigurarea interconexiunilor dintre statele membre și cu cele din vecinătate.
De asemenea, președintele Klaus Iohannis a susținut “rolul pe care agricultura europeană îl deține ca instrument de promovare a competitivității europene, evidențiind nevoia unui cadru de sprijin puternic, stabil și previzibil pentru producătorii agricoli”, a unor instrumente flexibile și adaptate la noile realități, reiterând, totodată, că Uniunea trebuie să rămână rezilientă în ceea ce privește securitatea alimentară și să continue să joace un rol de lider global în comerțul cu produse agricole.
În procesul de reflecție asupra noului Pact european pentru competitivitate, liderii europeni au evidențiat necesitatea unor măsuri substanțiale pentru aprofundarea Pieței Unice, avansarea Uniunii piețelor de capital, punerea în aplicare a unei politici industriale eficiente, încurajarea cercetării și inovării, finalizarea Uniunii Energiei, asigurarea circularității resurselor și materiilor prime, sprijinul pentru transformarea digitală la nivelul mediului de afaceri, al administrației și al întregii societăți, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, precum și urmărirea unei politici comerciale ambițioase, robuste, deschise și sustenabile. În același timp, liderii au subliniat importanța unui cadru de reglementare coerent și au invitat Comisia Europeană să reducă povara administrativă asupra companiilor și a administrațiilor naționale și să prevină reglementarea excesivă.
Liderii au reliefat importanța strategică a asigurării competitivității și rezilienței sectorului agricol european și a măsurilor de sprijin pentru fermieri în abordarea provocărilor cu care aceștia se confruntă.
ROMÂNIA
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
Published
4 hours agoon
April 18, 2024By
Teodora IonPrim-ministrul Marcel Ciolacu a avut întrevederi cu managementul companiei ADQ Al Dahra, cu Khaldoon al Mubarak, CEO al companiei Mubadala, cu reprezentanții companiei IHC/Abu Dhabi Ports și cu Sultan Al Jaber, CEO ADNOC, președinte Masdar și președinte al Summitul-ui mondial pentru acțiuni climatice COP28.
Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, dezvoltarea de proiecte strategice comune între România și Emiratele Arabe Unite a constituit linia directoare a întâlnirilor economice pe care premierul Marcel Ciolacu le-a avut în cadrul vizitei de lucru în Abu Dhabi.
Șeful Executivului român a exprimat interesul părții române în menținerea la cote înalte a relațiilor bilaterale și în atragerea investițiilor emirateze, context în care a subliniat importanța celei de-a treia sesiuni a Comisiei inter-guvernamentale de cooperare, care urmează să se desfășoare la București în perioada imediat următoare.
”Fie că avem în vedere proiecte în energie, infrastructură, agricultură și procesare alimentară, IT&C, companiile emirateze pot avea o contribuție substanțială la dezvoltarea în România a unor investiții majore. Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, investițiile în energia verde și în procesare alimentară sunt obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu Emiratele Arabe Unite”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Totodată, Marcel Ciolacu a apreciat că asociațiile profesionale și camerele de comerț și industrie din ambele țări au un rol important în promovarea și susținerea cooperării bilaterale și a schimburilor de experiență.
Premierul român a menționat că această vizită va conduce și la amplificarea prezenței companiilor românești pe piața emirateză. În același timp, ambele părți și au manifestat interesul pentru constituirea Fondului suveran de investiții România – EAU.
Cooperarea în sectorul energetic a reprezentat unul din subiectele abordate în cadrul acestor întrevederi, în condițiile în care România are încă o componentă importantă de folosire a energiei convenționale, astfel încât oferă oportunități de cooperare în domeniile produselor petroliere și gazelor naturale, dar se află în curs de desfășurare și tranziția către o economie verde, conform angajamentelor climatice asumate la nivelul UE.
Guvernul explică că acesta este motivul pentru care sunt încurajate investiții semnificative în domenii precum energia regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice, dar și în ceea ce privește dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei, în scopul echilibrării sistemului energetic din România.
Un alt domeniu abordat în cadrul întâlnirilor a fost dezvoltarea comerțului bilateral, cu accent pe produse agroalimentare și IT&C, aceste mărfuri oferind un potențial încă insuficient explorat.
În ceea ce privește transporturile, pe lângă importanța strategică a Portului Constanța, România oferă oportunități de cooperare și pentru dezvoltarea rețelelor feroviară și rutieră de care dispune.
Premierul Marcel Ciolacu a amintit și de cele opt proiecte propuse de România în cadrul Inițiativei celor Trei Mări (I3M), aflate în diferite stadii de realizare și care pot fi interesante pentru investitorii cu expertiză în infrastructura de transport, energetică sau digitală.
ROMÂNIA
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Published
5 hours agoon
April 18, 2024By
Teodora IonRomânia a beneficiat de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în ultimii 30 de ani, a subliniat directorul general pentru România al instituției anterior amintite, Victoria Zinchuk, la cea de-a 7-a ediţie a Forumului de Protejare a Infrastructurii Critice (CIP Forum), parte a Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2024, conform Agerpres.
Aceasta a evidențiat că cea mai mare finanțare a fost îndreptată spre ”proiectele de deșeuri și apă uzată din România”.
”Ca bancă, finanţăm proiecte şi printre ele evident proiecte de infrastructură. Aici, în România, în ultimii 30 de ani, BERD a oferit investiţii de peste un miliard de euro, plus că suntem capabili să atragem alte 7 miliarde pentru a finanţa diverse proiecte de infrastructură, cum ar fi proiectele de apă şi apă uzată. (…)De asemenea, oferim finanţare soluţiilor de transport urban. Ne uităm la oportunităţile de a ne asigura cu adevărat că oferim o viaţă mai bună acelor oameni care trăiesc în România şi în alte ţări în care operează BERD”, a spus Zinchuk.
În viziunea sa, îmbunătățirea infrastructurii poate duce și la îmbunătățirea demografiei în societatea din România, dând drept exemplu pozitiv Clujul sau Timișoara.
Oficialul BERB a pus accentul și pe nevoia de leadership pentru a atrage fondurile europene puse la dispoziția țării noastre.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București a dat startul marți, 16 aprilie, DISB – Digital Innovation Summit Bucharest (DISB), un eveniment de referință în domeniul inovației digitale, diplomației cibernetice și protecției infrastructurilor critice. Organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui Camerei Deputaților și al Premierului României, pe parcursul a trei zile (16-18 aprilie), summit-ul explorează punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice în lumea interconectată de astăzi.
De asemenea, DISB este un eveniment inovator care combină două conferințe de mare impact: cea de-a 7-a ediție a Forumului pentru Protecția Infrastructurii Critice – CIP Forum și cea de-a 3-a ediție a Conferinței Internaționale de Diplomație Cibernetică – ICCD.
CIP Forum se axează pe integrarea blockchain pentru combaterea atacurilor cibernetice, lansarea Muzeului NFT al ICI București și paneluri dedicate rolului femeilor în inovație și societate.
ICCD analizează conexiunea dintre tehnologie și relațiile internaționale, agenda cuprinzând teme precum consensul global asupra politicilor digitale, consolidarea alianțelor regionale de securitate cibernetică și strategii proactive privind dezinformarea.
Concrete & Design Solutions
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii
Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului
Raportorul CoR Csaba Borboly: Regiunile și orașele din UE cer reevaluarea statutului de protecție a carnivorelor mari pentru a promova coexistența durabilă cu omul și îmbunătățirea biodiversității
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA6 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA3 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- CONSILIUL EUROPEAN1 day ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării