Connect with us

NATO

Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate din Afganistan și implicațiile pentru România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe ordinea de zi a ședinței fiind inclusă tematica referitoare la situația de securitate din Afganistan și implicațiile acesteia pentru România.

Ședința va avea loc miercuri, 25 august 2021, începând cu ora 16:00, la Palatul Cotroceni, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia survine după ce șeful statului a dispus luni implicarea de urgență a Forțelor Aeriene Române pentru evacuarea de pe Aeroportul din Kabul a cetățenilor români aflați încă pe teritoriul statului afgan. Între timp, 17 cetățeni români au fost evacuați cu o aeronavă NATO, în timp ce ministrul de externe Bogdan Aurescu a anunțat deplasarea unui avion al Forțelor Aeriene Române la Kabul.

“România va continua activ consultările și coordonarea politice cu partenerii din Uniunea Europeană, aliații din NATO, inclusiv cu Statele Unite, pentru evaluarea evoluțiilor, a efectelor lor și pentru adoptarea măsurilor care se impun pentru gestionarea acestora – atât în formatele regulate, cât și în cele speciale, precum reuniunea extraordinară a miniștrilor afacerilor externe ai UE de marți, 17 august, sau reuniunea de urgență a Consiliului Nord-Atlantic din aceeași zi”, a transmis, luni, Administrația Prezidențială.

Situația din Afganistan a căpătat proporțiile unei crize umanitare după ce retragerea trupelor americane și ale NATO din această țară a oferit talibanilor posibilitatea de a-şi accelera revenirea la putere.

Gruparea islamistă radicală a asigurat că vrea să preia puterea printr-un “transfer paşnic” în zilele următoare și îndemnând misiunile diplomatice internaționale să își continue activitatea. Cu toate acestea, majoritatea diplomaţilor occidentali au părăsit capitala Kabul după ce insurgenţii talibani au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului, un moment complicat pe care analiștii internaționali l-au comparat cu “căderera Saigonului”, eveniment care a pus capăt războiului din Vietnam și a marcat retragerea SUA.

“Căderea Kabulului” a fost consfințită prin plecarea din Afganistan a președintelui pro-occidental Ashraf Ghani și intrarea talibanilor în Palatul prezidențial de la Kabul, fiind așteptată proclamarea Emiratului Islamic al Afganistanului.

Mii de cetățeni afgani au luat cu asalt aeroportul din Kabul de duminică și până luni, încercând să se urce în avioanele americane care evacuau colaboratori și cetățeni, generând haos în încercarea de a fugi din calea talibanilor care au preluat controlul țării în câteva zile.

România s-a alăturat Statelor Unite și altor 60 de state ale lumii, inclusiv alte 24 ale Uniunii Europene, semnând o declarație în care cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, în contextul revenirii accelerate la putere a talibanilor.

În acest context, NATO a avut vineri o reuniune de criză privind situația din Afganistan, atenționând că statele comunității internaționale nu vor recunoaște preluarea cu forța a puterii de către talibani, în timp ce Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit luni, îndemândla încetarea violențelor în Afganistan. O reuniune similară, la nivelul miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, urmează să aibă loc marți, în format videoconferință, pentru a evalua situația din Afganistan și potențialele sale efecte, inclusiv riscul unui val de refugiați, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se va adresa pentru prima dată presei după ce talibanii au preluat puterea în Afganistan, țara prăbușindu-se ca urmare a retragerii aliate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

MApN: Un contingent de militari din Luxemburg a fost integrat în grupul de luptă al NATO din România

Published

on

© French Forces in Romania/ Facebook

Un contingent de 27 de militari din Luxemburg au fost integrați marți, în Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, în Grupul de Luptă al NATO dislocat în România a militarilor care fac parte din detașamentul Marelui Ducat de Luxemburg la această misiune a Alianței Nord-Atlantice în țara noastră, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei 27 de militari luxemburghezi, care au sosit în România la începutul acestei luni, împreună cu tehnică de luptă, fac parte dintr-un pluton de recunoaștere și vor fi integrați, pe timpul misiunii, în compania olandeză din cadrul Grupului de Luptă condus de Franța.

Ceremonia a avut loc în prezența ambasadorului Marelui Ducat de Luxemburg în România, Elisabeth Cardoso Jordão, a reprezentantului Statului Major francez al Apărării, generalul de brigadă Christophe Follet, a comandantului Centrului Național de Instruire Întrunită „Getica”, colonelul Ioan Cristurean, și a reprezentantului Comandamentului Multinațional de Divizie Sud Est, locotenent-colonelul Konstantinos Karmperis.

Ambasadorul Cardoso Jordão a vizitat, în cursul zilei, facilitățile de cazare și de antrenament ale militarilor luxemburghezi în Cincu.

Citiți și Militarii luxemburghezi sosesc în România, în cadrul grupului de luptă NATO. Este cel mai mare contingent luxemburghez dislocat în străinătate

Misiunea detașamentului Marelui Ducat de Luxemburg, care este planificată a se desfășura pe o perioadă de 28 de luni, în premieră în țara noastră, reprezintă o oportunitate de consolidare a cooperării între forțele armate române, franceze și cele luxemburgheze și de intensificare a activităților de instruire în teren și sporire a interoperabilității cu forțele Aliate.

Grupul de luptă al NATO din România s-a constituit, începând cu luna mai a anului 2022, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO dislocate în țara noastră.

La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național.

BGFP contribuie la creșterea cooperării militare a României cu țările participante – Franța, Țările de Jos și Belgia (prin rotație), precum și cu Luxemburg și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic. Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre. 

Continue Reading

NATO

Erdogan dă undă verde aderării Finlandei la NATO, nu și Suediei: Președintele turc cere Parlamentului să ratifice aderarea Finlandei la Alianță

Published

on

© Recep Tayyip Erdogan/ Facebook

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat vineri că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, parlamentul de la Ankara urmând să ratifice aderarea acestei ţări, nu însă şi pe cea a Suediei, transmit agenţiile AFP, Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

Am decis să lansăm în parlamentul nostru procesul de aderare a Finlandei la NATO“, a declarat Erdogan după o întrevedere avută la Ankara cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto. Preşedintele turc şi-a exprimat speranţa că votul parlamentului turc se va desfăşura înaintea alegerilor legislative care se vor desfăşura pe 14 mai. Coaliţia lui Erdogan are majoritate în legislativ şi nici opoziţia nu s-a manifestat contra primirii Finlandei în Alianţa, aşadar ratificarea ar trebui să fie doar o formalitate.

“Turcia este unul dintre cei mai mari susţinători ai politicii NATO a uşilor deschise. Am văzut că Finlanda a făcut paşi sinceri pentru îndeplinirea promisiunilor înscrise în memorandumul tripartit de la Madrid” semnat în iulie anul trecut, a afirmat preşedintele turc, vorbind la o conferinţă de presă comună cu omologul său finlandez.

Cât despre Suedia, Erdogan a spus că va continua discuţiile cu aceasta asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.

 

Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a celor două state nordice.

Ungaria, singura ţară membră NATO în afară de Turcia care nu a ratificat aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, a anunţat că va ratifica pe 27 martie aderarea Finlandei. Anunţul a fost făcut de Mate Kocsis, liderul grupului parlamentar al formaţiunii Fidesz a premierului Viktor Orban.

În ce priveşte ratificarea aderării Suediei, parlamentul de la Budapesta o va vota “mai târziu”, a mai spus politicianul maghiar.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Majoritatea elvețienilor susține legături mai strânse cu NATO după un an de război al Rusiei în Ucraina (sondaj)

Published

on

© NATO

De la izbucnirea războiului din Ucraina, anul trecut, majoritatea elvețienilor afirmă că își doresc legături mai strânse cu NATO, dar nu și calitatea de membru, a anunţat joi Departamentul federal al Apărării, relatează AFP, preluat de Agerpres.

În total, 55% dintre persoanele care au participat la sondajul publicat joi de Academia Militară și Centrul pentru Studii de Securitate al Institutului Federal de Tehnologie din Elveția ETH Zurich au declarat că doresc o apropiere între Elveția și NATO. Această cifră este cu 10% mai mare decât în ianuarie 2021.

În plus, 53% consideră că neutralitatea elvețiană ar trebui să permită națiunii alpine să își planifice apărarea militară împreună cu NATO. Cu toate acestea, doar o treime dintre cei intervievați susțin ideea ca Elveția să se alăture alianței militare.

Totodată, există o susținere fermă pentru armata elvețiană, 78% dintre respondenți considerând că aceasta este necesară, în timp ce 76% sunt de părere că ar trebui să fie „complet echipată”. De la izbucnirea războiului din Ucraina, 14% dintre cei intervievați au impresia că armata investește „prea puțin” în dotare.

Între timp, atitudinea față de neutralitate pare să se schimbe ușor. În general, sprijinul pentru neutralitate a scăzut cu 6 puncte procentuale, ajungând la 91%. Majoritatea respondenților (57%) consideră în continuare că Elveția ar trebui să își asume o politică diferențiată de neutralitate, și anume că ar trebui să adopte o poziție politică în anumite chestiuni, dar să rămână neutră din punct de vedere militar.

O majoritate clară (75%) consideră, de asemenea, că sancțiunile elvețiene împotriva Rusiei sunt compatibile cu neutralitatea.

Sondajul a fost realizat în ianuarie 2023, prin telefon, în rândul a 1.238 de cetățeni elvețieni din cele trei regiuni lingvistice principale. 

Continue Reading

Facebook

G78 hours ago

Premierul Japoniei a vizitat orașul-martir Bucea în cadrul unei vizite ”istorice” în Ucraina pentru a arăta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria”

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Klaus Iohannis, primit de vicepreședintele și premierul Emiratelor Arabe Unite. Șeful statului a invitat companiile din Dubai la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări

ROMÂNIA9 hours ago

Ministerul Justiției lansează procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 3 aprilie inclusiv

NATO10 hours ago

MApN: Un contingent de militari din Luxemburg a fost integrat în grupul de luptă al NATO din România

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană sprijină în acest an 14 proiecte de reformă în România în vederea consolidării rezilienței și competitivității

U.E.13 hours ago

Șeful diplomației UE: Pregătim o misiune civilă în R. Moldova pentru a consolida capacitatea țării împotriva amenințărilor hibride

ROMÂNIA14 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Traficul de persoane este un flagel global față de care Guvernul are toleranță zero. România susţine activ măsurile propuse de UE pentru combaterea acestui fenomen

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

După România, Comisia Europeană lansează un proiect-pilot și cu Bulgaria pentru o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE5 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA6 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.2 weeks ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi prezintă contribuția comisiei pe care o prezidează în PE la măsurile adoptate de UE în domeniul energetic în contextul războiului rus din Ucraina: Lumea, așa cum o știam, s-a schimbat

Team2Share

Trending