O stradă din capitala Franței va purta începând de luna viitoare numele Reginei Maria a României, în semn de omagiu față de rolul și implicarea în Conferința de Pace de la Paris ce a urmat Primului Război Mondial, care a debutat în urmă cu un secol.

”Parfumul Reginei Maria a fost recreat, la exact 100 de ani de la Conferința de Pace de la Paris. Casa de parfumuri franțuzești a cărei imagine a fost regina României Mari până în 1938 a retras parfumul de pe piață la moartea suveranei. Francezii o vor sărbători luna viitoare pe Regina Maria, la Paris, unde o stradă va primi numele ei”, informează Știrile TVR într-un reportaj realizat în exclusivitate.

Conferința de Pace de la Paris a început la 18 ianuarie 1919 și a durat până la 21 ianuarie 2020, având drept obiectiv edificarea unei noi ordini și configurații politico-teritoriale  în Europași rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Au participat 27 de state, printre care și România.

Cunoscută drept ”sistemul de tratate de la Versailles”, Conferința s-a încheiat cu semnarea a cinci tratate cu puterile beligerante (Versailles, Saint Germain, Neuille sur Seine, Trianon și Sevres). Dintre acestea, prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, Ungaria recunoștea realitățile rezultate în urma războiului, inclusiv unirea Transilvaniei, Banatului și Maramureșului cu Regatul României.

Potrivit Familiei Regale a României, la 5 martie 1919, Regina Maria a început, la Paris, o vizită care a rămâs în istoria modernă a ţării noastre. Vizita la Paris a avut loc în prezența prim-ministrului român Ionel Brătianu și a jucat un rol important în favoarea României la Conferinţa de Pace de la Paris (18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920).

Vizita la Paris a durat din 5 până în 12 martie 2019. Ulterior, Regina Maria a revenit la Paris, după un alt sejur european, între 30 martie și 16 aprilie 1919.

Întâlnirile Reginei Maria cu președintele francez Raymond Poincaré și cu prim-ministrul Georges Clemenceau au rămas în istorie, iar astăzi se vorbește despre ele în societatea românească drept momente legendare ale diplomației românești, în general, și ale diplomației regale, în special.

Academia de Arte Frumoase a organizat o sesiune solemnă în onoarea reginei, care a fost membru al reputatului for științific și artistic. Ea a întâlnit comunitatea românească din Franța, a fost oaspete de onoare al Operei Garnier și al Comediei Franceze, a luat prânzul cu ministrul Afacerilor Externe Stephen Pichon la Quai d’Orsay, a participat la o slujbă la Catedrala Notre Dame în memoria celor căzuți în Primul Război Mondial și s-a întâlnit cu Președintele Statelor Unite ale Americii Woodrow Wilson.

Regina Maria a fost distinsă, cu ocazia vizitei, cu Marele Cordon al Legiunii de Onoare a Republicii Franceze.

Românul Alexandru Tomescu, cercetător în științe computaționale la Universitatea din Helsinki, a primit un grant de 1,5 milioane de euro din partea Consiliului European pentru Cercetare, a precizat marți Comisia Europeană, anunțând rezultatele concursului din acest an pentru obținerea de granturi oferite cercetătorilor aflați la începutul unei cariere independente.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, proiectul său, “Algoritmi siguri și compleți pentru bioinformatică (SAFEBIO)”, va aduce contribuții semnificative în analiza datelor din secvențierea ADN, o tehnologie care poate fi folosită în diagnosticul medical.

Parte a programului UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020, granturile pentru cercetători aflați la începutul unei cariere independente au o valoare totală de 621 de milioane de euro, și au fost acordate unui număr de 408 oameni de știință, pentru a-i ajuta să își constituie propriile echipe și să desfășoare activități de cercetare de pionierat în diverse discipline, generând, astfel, aproximativ 2.500 de locuri de muncă pentru bursieri titulari de doctorate, doctoranzi și alți angajați.

”Cercetătorii au nevoie de libertate şi de sprijin ca să poată da curs curiozităţii lor ştiinţifice, dacă dorim să găsim răspunsuri la cele mai dificile provocări ale epocii şi viitorului nostru. Punctul forte al granturilor pe care UE le oferă prin intermediul ERC este crearea de oportunităţi pentru ca cercetători excepţionali să îşi urmărească cele mai îndrăzneţe idei”, a declarat Carlos Moedas, comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare.

Activitățile de cercetare vizate de aceste granturi se vor axa pe diferite subiecte, precum: studierea modului în care alimentele de origine vegetală provenite din păduri ar putea oferi soluții de reducere a foametei la nivel mondial; evaluarea intensității, a frecvenței și a distribuției modului în care creștenivelul mării în Europa; investigarea modului în care companiile de tehnologie își promovează produsele și urmăresc să obțină încrederea consumatorilor; sau elucidarea abilităților de supraviețuire ale organismelor unicelulare.

Despre proiectul câștigător SAFEBIO

Ca și în viața reală, multe dintre chestiunile analizate de cercetători sunt pline de incertitudini. În știința computațională, de regulă abordarea este de a vizualiza și a analiza toate soluțiile posibile la o problemă, în speranța de a găsi printre ele pe cea corectă. Cu cât se lucrează însă cu mai multe date, cu atât această abordare devine mai puțin realistă. Datorită noului său grant ERC pentru cercetători debutanți, dr. Alexandru Tomescu, de la Universitatea din Helsinki, va fi în măsură să soluționeze această incertitudine. Ideea sa este să studieze acele părți ale unei soluții care sunt comune tuturor răspunsurilor la o problemă computațională. Teoretic, aceste soluții parțiale sunt „sigure”; conțin informații probabil corecte.

Această abordare este deja utilizată experimental, dar dr. Tomescu va fi primul care o va aborda analitic. Activitatea sa va fi deosebit de utilă pentru analiza datelor din secvențierea ADN întrucât această tehnologie evoluează de la laborator la diagnostic medical. 

Trevor Mallard este președintele Parlamentului din Noua Zeelandă, care a făcut un gest mai puțin obișnuit și a ajuns imediat viral pe internet. Acesta fost surprins de fotoreporteri în timp ce hrănea cu biberonul bebeluşul unui coleg ocupat cu o şedinţă.

”În mod normal, scaunul de președinte este folosit doar de funcționarii care au avut această funcție, dar astăzi un VIP mi s-a alăturat”, a scris acesta pe Twitter.

Trevor Mallard i-a felicitat pe părinții bebelușului: ” Tamati Coffey și Tim Coffey pentru cel mai nou membru al familiei voastre.”

Normally the Speaker’s chair is only used by Presiding Officers but today a VIP took the chair with me. Congratulations @tamaticoffey and Tim on the newest member of your family. pic.twitter.com/47ViKHsKkA

— Trevor Mallard (@SpeakerTrevor) August 21, 2019