Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis a devenit primul lider român laureat al Premiului Carol Cel Mare: Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține Uniunea Europeană. “Spiritul de la Sibiu”, dovadă a profilului pro-european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Este o onoare deosebită pentru mine să primesc astăzi Premiul Internațional “Carol cel Mare” al orașului Aachen pentru anul 2020. Acest premiu, ca simbol al unificării Europei și al procesului integrării europene, are o semnificație aparte pentru mine și pentru cetățenii României, care sunt astăzi și cetățeni ai Uniunii Europene. Valorile și principiile democrației și ale unității europene reprezintă fundamentul Uniunii, liantul statelor membre. Sunt esența acestui continent, sursa bunăstării, a siguranței și a securității societăților noastre”, a spus Iohannis, în debutul alocuțiunii sale din cadrul ceremoniei solemne desfășurate la Primăria din Aachen.

Aceasta a urmat discursului de laudatio susținut de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a afirmat că “astăzi gravăm un nou nume în marmura istoriei europene, un președinte care și-a folosit tot curajul personal pentru a garanta statul de drept”. La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, care actualmente deține funcția de președinte al Parlamentului Germaniei.

 

Abia al șaselea lider politic din Europa Centrală și de Est care este distins cu acest premiu, Iohannis a evocat personalitatea și realizările lui Carol cel Mare, îndeosebi unitatea europeană și importanța educației pentru toți, despre care a menționat că trebuie percepute în contextul istoric al realităților politice și sociale ale Europei occidentale medievale de acum peste 1.200 de ani.

O scurtă istorie a ideii europene: de la unificarea urmărită prin forța armelor la un proiect de solidaritate pentru pace și bunăstare

Unificarea europeană urmărită în trecut prin forța armelor – ca, de altfel, majoritatea încercărilor de unificare europeană care au precedat Planul Schuman – este astăzi un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni. Sistemele publice de educație de astăzi sunt, desigur, profund diferite de educația pentru toți urmărită în epoca carolingiană. Însă regăsim adesea în istorie, în moștenirea intelectuală a Europei, exemple care au inspirat acțiunea modernă și procesele de integrare europeană lansate în perioada postbelică. Secole de violență și distrugere au marcat dramatic istoria europeană înainte de a se ajunge la înțelepciunea că unitatea se realizează prin voința liberă de asociere în proiecte comune a celor care împărtășesc aceleași valori”, a punctat președintele Iohannis.

Alăturându-se unei liste importante de figuri politice care au primit acest premiu, Iohannis a pledat în continuare pentru o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, insistând asupra valorii acțiunii comune europene, a unității, a educației și democrației europene la acest moment.

Este “un moment în care Europa și întreaga lume se confruntă cu alegeri importante, cu momente dificile, provocate de o deraiere bruscă din cotidian, în fața unui dușman invizibil: un virus a cărui răspândire a generat actuala pandemie și care a făcut necesare noi răspunsuri, soluții sau instrumente comune la nivel european și global”, a arătat el.

În acest cadru special, Iohannis a menționat cele zece angajamente evidențiate în Declarația de la Sibiu din 9 mai 2019, despre care a subliniat că rămân fundamentale, deoarece Uniunea are acum nevoie mai mult ca oricând de unitate, solidaritate, coeziune și o abordare pragmatică, orientată spre acțiune și rezultate concrete.

“Astăzi, trăim într-o Europă unită în jurul aspirațiilor comune pentru democrație, stat de drept, drepturile omului și economie de piață. Faptul că cea mai mare realizare a Uniunii Europene este asigurarea păcii și prosperității unei părți semnificative a continentului european ne îndreptățește să fim mândri și să investim pe mai departe în promovarea modelului nostru, pe baza acestor valori și principii comune. De-a lungul istoriei sale, Uniunea Europeană a fost de multe ori încercată. Am traversat împreună crize de diverse tipuri. De fiecare dată însă, statele membre au găsit resursele și capacitatea de a transforma încercările în oportunități, de a depăși dificultățile și de a întări Uniunea noastră. Această capacitate de transformare și adaptare face ca Uniunea să rămână o construcție solidă și durabilă. Au fost și momente, precum în timpul pandemiei pe care încă o traversăm, când am fi putut, ca Uniune, să acționăm mai bine și să oferim un răspuns mai prompt la așteptările cetățenilor europeni”, a detaliat președintele.

Viziunea României despre Europa. Klaus Iohannis, pledoarie pentru forța Uniunii Europene

În continuare, Klaus Iohannis a expus viziunea României, pledând pentru consolidarea Pieței Unice, aderarea României la spațiul Schengen și consolidarea rezilienței Uniunii Europene.

“În viziunea României, ne putem ridica la înălțimea așteptărilor cetățenilor noștri doar împreună, mai uniți, mai coezivi și nu prin replieri sau prin cercuri restrânse de integrare europeană. În pofida tuturor dificultăților de la începutul acestei perioade, statele membre UE au identificat soluții și – cel mai important – au fost solidare. Forța Uniunii ne-a ajutat să depășim cele mai dificile momente“, a spus el.

El a argumentat aceste aserțiuni prin deciziile care au fost luate la nivel european în 2020, pornind de la cele care s-au dovedit indispensabile gestionării crizei, dar mai ales agrearea Planului de relansare a Europei, specificând că acestea sunt o reflectare concretă a interpretării date cândva Europei unite de către cancelarul federal Konrad Adenauer. “Unitatea Europeană a fost visul câtorva. A devenit speranța multora. Astăzi este o necesitate pentru toți”, l-a citat Iohannis pe Adenauer, unul dintre primii câștigători ai Premiului Carol cel Mare.

De asemenea, șeful statului a subliniat că provocările acestei pandemii au evidențiat o serie de vulnerabilități de ordin sanitar, social și economic, arătând că acestea sunt o dovadă clară a necesitații consolidării rezilienței strategice a Uniunii, atât în plan intern, cât și în vecinătatea sa imediată.

“În interiorul Uniunii, Piața Unică europeană constituie liantul dintre statele membre, chintesența proiectului european și cel mai palpabil beneficiu pentru cetățenii europeni. Avem datoria de a ne asigura că, prin toate acțiunile noastre – individuale sau comune, asigurăm prezervarea acestui ”bun comun” care este Piața Unică și cele patru libertăți fundamentale ale acesteia, a căror importanță a fost pe deplin reliefată de criza sanitară”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene

În opinia sa, pentru a atinge acest obiectiv al consolidării Pieței Unice, avem nevoie de un spațiu de liberă circulație deplin funcțional și eficient, pledând pentru aderarea României la spațiul Schengen.

“Pentru ca Spațiul Schengen să devină deplin funcțional și eficient este necesar ca toate statele membre care sunt pregătite să fie parte integrantă din acesta. România este unul dintre statele membre care acționează, deja de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene“, a subliniat el.

În același timp, șeful statului a precizat că pandemia de COVID-19 a oferit o lecție importantă legată de faptul că acțiunea concertată este esențială inclusiv în sfera politicilor de competență națională – cum este cea din domeniul sănătății.

“Acesta este un domeniu esențial pentru consolidarea rezilienței Uniunii în fața unor potențiale crize viitoare și, de aceea, Uniunea Sănătății trebuie să devină realitate rapid“, a afirmat el.

Referindu-se la dimensiunea externă, președintele a mai indicat că reziliența Uniunii noastre poate fi durabilă doar dacă este asigurată și în Balcanii de Vest, în vecinătatea estică și în cea sudică.

“De aceea, Uniunea trebuie să își asume o investiție strategică și de lungă durată în aceste spații. Trebuie să fim prezenți în teren, activi, ca Uniune și state membre, și trebuie să acoperim un palier de cooperare mai cuprinzător, care să înglobeze și o puternică dimensiune de securitate. Pentru ca răspunsurile Uniunii să conducă la mai multă reziliență, dar și să crească capacitatea sa de a-și proiecta principiile și obiectivele la nivel global, este necesar să reflectăm la modul în care putem să ne pregătim printr-o mai bună anticipare”, a precizat el.

Pentru a fi pregătiți pentru tranziții accelerate către economia verde și digitală sau pentru a găsi răspunsuri la riscuri de securitate hibride și asimetrice care vor utiliza la scară largă noi tehnologii, Europa trebuie să aibă, în viziunea lui Klaus Iohannis, capacitatea de a proiecta modele ale viitorului.

“De aceea, discuția despre evoluția Uniunii pe termen mediu și lung va trebui să se aplece cu mai mare atenție asupra capacității de guvernare anticipativă. Tot din unghiul perspectivei, Conferința privind viitorul Europei reprezintă o oportunitate unică pentru a asculta cetățenii europeni, pentru a înțelege care sunt așteptările acestora de la Uniunea Europeană, pentru a evalua provocările viitoare”, a consemnat el.

Președintele, aplaudat în timp ce a respins ideea unei Europe cu viteze diferite

Klaus Iohannis a reînnoit astfel pledoaria în favoarea beneficiului solidarității și unității europene.

“Este adevărat poate că anumite decizii pot fi luate mai repede într-un grup mic. Însă forța reală a Uniunii, mai ales într-o lume mai interconectată, dar și mai contestată, nu este dată de cercuri concentrice sau viteze diferite. Această forță este dată de abordarea inclusivă, de capacitatea Uniunii de a se mișca în aceeași direcție – a democrației și prosperității comune și de a asocia parteneri care împărtășesc valorile, principiile și obiectivele noastre”, a spus el, în aplauzele sălii.

Pledoarie pentru relația transatlantică, citându-l pe Jean Monnet. Klaus Iohannis: SUA și UE, pilonii de bază ai democrației globale

Tot din perspectivă externă, Klaus Iohannis s-a axat pe dimensiunea fundamentală a relației dintre Europa și SUA.

“În cadrul parteneriatelor, relația Uniunea Europeană – Statele Unite ale Americii rămâne în mod cert piesa de rezistență și dimensiunea pe care Europa trebuie să continue să investească cel mai mult. Europa are nevoie de continuarea angajamentului american pentru a-și asigura securitatea, stabilitatea și prosperitatea comună, așa cum Statele Unite ale Americii au nevoie de o Europă puternică, capabilă să gestioneze crize în vecinătatea sa”, a precizat președintele, în mod ferm.

În spiritul acestei afirmații, Iohannis l-a citat pe un alt părinte fondator al UE, Jean Monnet, unul dintre primii câștigători ai Premiului Carol cel Mare.

“Europa și America nu pot să își ignore problemele și au nevoie una de alta pentru a le soluționa. Separat, ele nu pot contribui eficient la pacea globală”, scria Jean Monnet în Memoriile sale.

“Acest crez al unuia dintre arhitecții Uniunii este valabil și astăzi, la mai bine de jumătate de secol, nu pentru că problemele și contextul nu au evoluat, ci pentru că Statele Unite și Uniunea Europeană rămân incontestabil pilonii de bază ai democrației globale”, a precizat președintele.

La finalul discursului său, Iohannis a insistat asupra rolului educației în consolidarea democrației și civismului.

“Nu este posibilă manifestarea unei veritabile democrații fără capacitarea cetățeanului, a noilor generații de cetățeni europeni, de a participa în sfera publică, de a-și face auzită vocea. Această capacitare trebuie formată prin educație europeană, astfel încât să conferim oportunități pentru toți de a-și dezvolta gândirea critică, de a-și dezvolta rezistența la manipulare, dezinformare sau propagandă. Consider că există spațiu pentru reflecție asupra modului în care instrumente precum Erasmus+ pot fi și mai eficient utilizate pentru a răspunde nevoii de educație în scopul dezvoltării gândirii critice cu privire la riscurile asociate agresiunilor informaționale, dar și pentru consolidarea participării în procesele democratice. Chiar dacă tinerii trebuie să rămână grupul prioritar al acestui demers, ar fi extrem de util dacă aceste eforturi legate de democrație și civism ar deveni parte a planurilor de educație pe tot parcursul vieții.

Klaus Iohannis: Spiritul Declarației de la Sibiu din 9 mai 2019 demonstrează profilul pro-european profund al României

Președintele a încheiat discursul de acceptare a premiului cu întărirea profilului pro-european al României, consemnat inclusiv prin “spiritul de la Sibiu” care îmbracă simbolic Declarația Summitului din 9 mai 2019, găzduit de președintele României chiar de Ziua Europei.

“După cum spuneam, pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea în rândul familiei cu care împărtășim aceleași valori și principii. Libertatea de exprimare și valorile democratice sunt prețuite de români tocmai pentru că au trăit decenii la rând într-o societate în care libertatea de exprimare nu a fost posibilă. Pentru noi, proiectul european este un proiect politic, economic și social care a potențat modernizarea României. La rândul nostru, aducem astăzi o contribuție importantă construcției europene. Susținerea pentru proiectul european, evitarea diviziunilor, implicarea în procesul decizional comunitar reprezintă o dimensiune intrinsecă a profilului pro-european profund al României. Spiritul Declarației de la Sibiu din 9 mai 2019, spiritul de la Sibiu – demonstrează pe deplin acest profil”, a afirmat el.

“Acest premiu îmi reamintește de valoarea Uniunii Europene pentru statele membre, pentru cetățeni și pentru istoria acestui continent. Avem datoria de a consolida acest proiect, care rămâne singura opțiune viabilă pentru o Europă democratică, prosperă și stabilă. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană”, a conchis Klaus Iohannis.

Citiți și

Klaus Iohannis intră în galeria marilor oameni de stat din Europa: El este laureat sâmbătă cu “Premiul Carol cel Mare” pentru rolul său de creator de punți de legătură între vestul și estul Europei


Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

Published

on

© Banca Națională a României

Banca Naţională a României a prezentat vineri noua bancnotă de 20 de lei într-o conferință de presă susținută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Bancnota va fi pusă în circulaţie începând cu data de 1 decembrie 2021. Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină: Ecaterina Teodoroiu.

Banca centrală menţionează, într-un comunicat de presă, că se răspunde astfel interesului public legitim, care a găsit o largă susţinere la nivelul societăţii, susţinându-se consolidarea egalităţii de gen şi a rolului major al personalităţilor feminine în istoria şi societatea românească.

Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei este imprimată pe suport de polimer, în tehnică mixtă plană/în relief, cu dimensiuni de 136 x 77 mm și culoare predominant verde oliv.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul Ecaterinei Teodoroiu, anii între care a trăit (1894-1917), un element floral reprezentând un buchet de brândușe (Crocus flavus). În plan secund, în zona centrală este reprezentată o insignă a Asociației Cercetașii României. Tot pe avers mai sunt imprimate: valoarea nominală, în cifre și litere, pe orizontală „20 LEI DOUĂZECIˮ, semnăturile guvernatorului și casierului central, stema României, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIˮ, o stilizare a însemnului de armă al infanteriei, un medalion cu sigla BNR și în dreapta, pe verticală, valoarea nominală în litere „DOUĂZECI LEIˮ, data punerii în circulație „1 decembrie 2021ˮ, valoarea nominală în cifre „20ˮ.

© Banca Națională a României

Pe reversul bancnotei compoziția grafică include: o reprezentare a Victoriei înaripate de pe Medalia Victoriei, o imagine a Mausoleului de la Mărășești, iar în spatele Mausoleului, o floare de crin. Totodată, reversul bancnotei mai cuprinde: valoarea nominală, în cifre și litere, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIˮ, sigla BNR poziționată în dreapta sus și stânga jos într-un dreptunghi, textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILORˮ, seria și numărul tipărite cu cerneală neagră și caractere de aceeași înălțime, în partea stângă pe verticală și cu cerneală roșie și caractere de înălțime crescătoare, în partea dreaptă sus pe orizontală.

În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include o serie de elemente de siguranţă – unele destinate publicului, altele detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din sistemul bancar. Imaginea bancnotei împreună cu toate aceste elemente de siguranță vor fi prezentate în conferința din 26 noiembrie.

Punerea în circulație a bancnotei cu valoarea nominală de 20 lei se va face prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași şi Timiș ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE: Peste 650 de milioane de lei din fonduri europene, alocate prin 43 noi contracte de finanțare pentru combaterea pandemiei de COVID-19

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

În perioada 15 – 25 noiembrie 2021, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, a semnat 43 noi contracte de finanțare, în valoare totală de 651,32 milioane lei, se arată în comunicatul oficial. 

Dintre acestea, 32 contracte vizează măsuri de sprijin financiar pentru combaterea pandemiei, alte 4 contracte – măsuri dedicate biodiversității, iar 7 contracte de finanțare vizează îmbunătățirea eficienței energetice.

„Cele 43 noi contracte de finanțare, în valoare de 651 milioane lei fonduri europene nerambursabile, sunt rezultatul unui efort colectiv, pentru care mulțumesc beneficiarilor, dar și echipei POIM, precum și celorlalți colegi implicați din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene”, a transmis secretarul de stat, Cristian Roman. 

Cele 43 contracte au fost semnate cu următorii beneficiari:

  • Unitățile de învățământ din  Șimnicu de Sus, valoare contract 1.378.391 lei;
  • Agenția Națională Pentru Arii Naturale Protejate, valoare contract 24.118.381 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Deveselu, valoare contract 148.080 lei;
  • IGSU – Regiunea București – Ilfov, valoare contract 188.154.460 lei;
  • Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța, valoare contract 14.570.576 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Gârceni, valoare contract 234.582 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Gradina, valoare contract 134.732 lei;
  • Spitalul Județean de Urgenta Piatra Neamț, valoare contract 1.358.913 lei;
  • Institutul de pneumoftiziologie Marius Nasta, valoare contract 14.537.700 lei;
  • Unitățile de învățământ din județul Dolj, valoare contract 2.857.253 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Vîlcelele, valoare contract 255.670 lei;
  • Agenția Națională Pentru Arii Naturale Protejate, valoare contract 23.463.716 lei;
  • Unitățile de învățământ din Valea Viilor, valoare contract 261.030 lei;
  • Școala Gimnazială „Dragoș Vodă”, Moisei, valoare contract 302.585 lei;
  • Societatea de Distribuție a Energiei Electrice (SDEE) Transilvania Sud S.A., valoare contract 32.430.286 lei;
  • Agenția Națională Pentru Arii Naturale Protejate, valoare contract 24.013.714 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Cociuba-Mare, valoare contract 560.718 lei;
  • Unitățile de învățământ din Mișca, valoare contract 535.598 lei;
  • Unitățile de învățământ din Budureasa, valoare contract 500.350 lei;
  • Unitățile de învățământ din Slătioara, valoare contract 354.055 lei;
  • Școala Gimnazială nr. 1 Vlad Tepeș, valoare contract 358.960 lei;
  • Liceul Tehnologic Constantin George Călinescu, Grădiștea, valoare contract 319.351 lei;
  • Unitățile de învățământ din Podoleni, valoare contract 219.268 lei;
  • Agenția Națională Pentru Arii Naturale Protejate, valoare contract 23.757.354 lei
  • S.C. ELPRECO S.A, valoare contract 950.837 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Păstrăveni, valoare contract 316.655 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Gepiu, valoare contract 436.471 lei;
  • Unitățile de învățământ din Municipiul Bistrița, valoare contract 10.089.248 lei;
  • Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A., valoare contract 60.130.826 lei;
  • S.C. Distribuție Energie Oltenia S.A., valoare contract 56.678.391 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Răucești, valoare contract 517.161 lei;
  • Unitățile de învățământ din Dumbrava Roșie, valoare contract 99.239 lei;
  • DELGAZ GRID S.A., valoare contract 60.745.775 lei;
  • Unitățile de învățământ din Municipiul Reșița, valoare contract 1.431.178 lei;
  • Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu”, Drăgănești-Olt, valoare contract 741.754 lei;
  • Spitalul Județean de Urgenta Târgoviște, valoare contract 1.158.419 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Sulpac, valoare contract 162.911 lei;
  • Unitățile de învățământ din Balc, valoare contract 820.903 lei;
  • IGSU Regiunea Nord-Vest, valoare contract 54.030.979 lei;
  • S.C. Hoeganaes Corporation Europe S.A, valoare contract 951.105 lei;
  • Societatea de Distribuție a Energiei Electrice (SDEE) Transilvania Sud S.A., valoare contract 50.022.880 lei;
  • Unitățile de învățământ din Borșa, valoare contract 2.105.789 lei;
  • Liceul Tehnologic „Henri Coandă” Beclean, valoare contract 130.747 lei.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate

Published

on

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a lansat astăzi documentul de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui Pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European a salutat inițiativa ARPIM de a lansa o colaborare cu decidenții politici pentru a remedia marile probleme din sistem referitoare la accesul pacienților la medicamentele esențiale și inovatoare. 

„Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi”, a transmis deputatul european

Urmăriți LIVE evenimentul PACT for Health:

ARPIM subliniază că sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. Sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.

Documentul de colaborare propus de ARPIM este alcătuit pe baza a 4 axe majore:


ARPIM 25 de ani

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)- organizație care susține obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlinește anul acesta 25 de ani. În tot acest timp, principalul obiectiv al Asociației a fost creșterea accesului pacienților români la medicamente, îmbunătățirea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor, prin colaborarea și parteneriatul cu toți actorii implicați în domeniu.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor și pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți.
Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donații în bani și medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, precum au fost inundațiile din 2005, tragedia de la Colectiv și mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donați pentru lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice și boli rare instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).

De asemenea, ARPIM a susținut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro. Numai în ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.

Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH3 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.3 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA5 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ1 day ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending