Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis a devenit primul lider român laureat al Premiului Carol Cel Mare: Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține Uniunea Europeană. “Spiritul de la Sibiu”, dovadă a profilului pro-european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Este o onoare deosebită pentru mine să primesc astăzi Premiul Internațional “Carol cel Mare” al orașului Aachen pentru anul 2020. Acest premiu, ca simbol al unificării Europei și al procesului integrării europene, are o semnificație aparte pentru mine și pentru cetățenii României, care sunt astăzi și cetățeni ai Uniunii Europene. Valorile și principiile democrației și ale unității europene reprezintă fundamentul Uniunii, liantul statelor membre. Sunt esența acestui continent, sursa bunăstării, a siguranței și a securității societăților noastre”, a spus Iohannis, în debutul alocuțiunii sale din cadrul ceremoniei solemne desfășurate la Primăria din Aachen.

Aceasta a urmat discursului de laudatio susținut de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a afirmat că “astăzi gravăm un nou nume în marmura istoriei europene, un președinte care și-a folosit tot curajul personal pentru a garanta statul de drept”. La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, care actualmente deține funcția de președinte al Parlamentului Germaniei.

 

Abia al șaselea lider politic din Europa Centrală și de Est care este distins cu acest premiu, Iohannis a evocat personalitatea și realizările lui Carol cel Mare, îndeosebi unitatea europeană și importanța educației pentru toți, despre care a menționat că trebuie percepute în contextul istoric al realităților politice și sociale ale Europei occidentale medievale de acum peste 1.200 de ani.

O scurtă istorie a ideii europene: de la unificarea urmărită prin forța armelor la un proiect de solidaritate pentru pace și bunăstare

Unificarea europeană urmărită în trecut prin forța armelor – ca, de altfel, majoritatea încercărilor de unificare europeană care au precedat Planul Schuman – este astăzi un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni. Sistemele publice de educație de astăzi sunt, desigur, profund diferite de educația pentru toți urmărită în epoca carolingiană. Însă regăsim adesea în istorie, în moștenirea intelectuală a Europei, exemple care au inspirat acțiunea modernă și procesele de integrare europeană lansate în perioada postbelică. Secole de violență și distrugere au marcat dramatic istoria europeană înainte de a se ajunge la înțelepciunea că unitatea se realizează prin voința liberă de asociere în proiecte comune a celor care împărtășesc aceleași valori”, a punctat președintele Iohannis.

Alăturându-se unei liste importante de figuri politice care au primit acest premiu, Iohannis a pledat în continuare pentru o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, insistând asupra valorii acțiunii comune europene, a unității, a educației și democrației europene la acest moment.

Este “un moment în care Europa și întreaga lume se confruntă cu alegeri importante, cu momente dificile, provocate de o deraiere bruscă din cotidian, în fața unui dușman invizibil: un virus a cărui răspândire a generat actuala pandemie și care a făcut necesare noi răspunsuri, soluții sau instrumente comune la nivel european și global”, a arătat el.

În acest cadru special, Iohannis a menționat cele zece angajamente evidențiate în Declarația de la Sibiu din 9 mai 2019, despre care a subliniat că rămân fundamentale, deoarece Uniunea are acum nevoie mai mult ca oricând de unitate, solidaritate, coeziune și o abordare pragmatică, orientată spre acțiune și rezultate concrete.

“Astăzi, trăim într-o Europă unită în jurul aspirațiilor comune pentru democrație, stat de drept, drepturile omului și economie de piață. Faptul că cea mai mare realizare a Uniunii Europene este asigurarea păcii și prosperității unei părți semnificative a continentului european ne îndreptățește să fim mândri și să investim pe mai departe în promovarea modelului nostru, pe baza acestor valori și principii comune. De-a lungul istoriei sale, Uniunea Europeană a fost de multe ori încercată. Am traversat împreună crize de diverse tipuri. De fiecare dată însă, statele membre au găsit resursele și capacitatea de a transforma încercările în oportunități, de a depăși dificultățile și de a întări Uniunea noastră. Această capacitate de transformare și adaptare face ca Uniunea să rămână o construcție solidă și durabilă. Au fost și momente, precum în timpul pandemiei pe care încă o traversăm, când am fi putut, ca Uniune, să acționăm mai bine și să oferim un răspuns mai prompt la așteptările cetățenilor europeni”, a detaliat președintele.

Viziunea României despre Europa. Klaus Iohannis, pledoarie pentru forța Uniunii Europene

În continuare, Klaus Iohannis a expus viziunea României, pledând pentru consolidarea Pieței Unice, aderarea României la spațiul Schengen și consolidarea rezilienței Uniunii Europene.

“În viziunea României, ne putem ridica la înălțimea așteptărilor cetățenilor noștri doar împreună, mai uniți, mai coezivi și nu prin replieri sau prin cercuri restrânse de integrare europeană. În pofida tuturor dificultăților de la începutul acestei perioade, statele membre UE au identificat soluții și – cel mai important – au fost solidare. Forța Uniunii ne-a ajutat să depășim cele mai dificile momente“, a spus el.

El a argumentat aceste aserțiuni prin deciziile care au fost luate la nivel european în 2020, pornind de la cele care s-au dovedit indispensabile gestionării crizei, dar mai ales agrearea Planului de relansare a Europei, specificând că acestea sunt o reflectare concretă a interpretării date cândva Europei unite de către cancelarul federal Konrad Adenauer. “Unitatea Europeană a fost visul câtorva. A devenit speranța multora. Astăzi este o necesitate pentru toți”, l-a citat Iohannis pe Adenauer, unul dintre primii câștigători ai Premiului Carol cel Mare.

De asemenea, șeful statului a subliniat că provocările acestei pandemii au evidențiat o serie de vulnerabilități de ordin sanitar, social și economic, arătând că acestea sunt o dovadă clară a necesitații consolidării rezilienței strategice a Uniunii, atât în plan intern, cât și în vecinătatea sa imediată.

“În interiorul Uniunii, Piața Unică europeană constituie liantul dintre statele membre, chintesența proiectului european și cel mai palpabil beneficiu pentru cetățenii europeni. Avem datoria de a ne asigura că, prin toate acțiunile noastre – individuale sau comune, asigurăm prezervarea acestui ”bun comun” care este Piața Unică și cele patru libertăți fundamentale ale acesteia, a căror importanță a fost pe deplin reliefată de criza sanitară”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene

În opinia sa, pentru a atinge acest obiectiv al consolidării Pieței Unice, avem nevoie de un spațiu de liberă circulație deplin funcțional și eficient, pledând pentru aderarea României la spațiul Schengen.

“Pentru ca Spațiul Schengen să devină deplin funcțional și eficient este necesar ca toate statele membre care sunt pregătite să fie parte integrantă din acesta. România este unul dintre statele membre care acționează, deja de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene“, a subliniat el.

În același timp, șeful statului a precizat că pandemia de COVID-19 a oferit o lecție importantă legată de faptul că acțiunea concertată este esențială inclusiv în sfera politicilor de competență națională – cum este cea din domeniul sănătății.

“Acesta este un domeniu esențial pentru consolidarea rezilienței Uniunii în fața unor potențiale crize viitoare și, de aceea, Uniunea Sănătății trebuie să devină realitate rapid“, a afirmat el.

Referindu-se la dimensiunea externă, președintele a mai indicat că reziliența Uniunii noastre poate fi durabilă doar dacă este asigurată și în Balcanii de Vest, în vecinătatea estică și în cea sudică.

“De aceea, Uniunea trebuie să își asume o investiție strategică și de lungă durată în aceste spații. Trebuie să fim prezenți în teren, activi, ca Uniune și state membre, și trebuie să acoperim un palier de cooperare mai cuprinzător, care să înglobeze și o puternică dimensiune de securitate. Pentru ca răspunsurile Uniunii să conducă la mai multă reziliență, dar și să crească capacitatea sa de a-și proiecta principiile și obiectivele la nivel global, este necesar să reflectăm la modul în care putem să ne pregătim printr-o mai bună anticipare”, a precizat el.

Pentru a fi pregătiți pentru tranziții accelerate către economia verde și digitală sau pentru a găsi răspunsuri la riscuri de securitate hibride și asimetrice care vor utiliza la scară largă noi tehnologii, Europa trebuie să aibă, în viziunea lui Klaus Iohannis, capacitatea de a proiecta modele ale viitorului.

“De aceea, discuția despre evoluția Uniunii pe termen mediu și lung va trebui să se aplece cu mai mare atenție asupra capacității de guvernare anticipativă. Tot din unghiul perspectivei, Conferința privind viitorul Europei reprezintă o oportunitate unică pentru a asculta cetățenii europeni, pentru a înțelege care sunt așteptările acestora de la Uniunea Europeană, pentru a evalua provocările viitoare”, a consemnat el.

Președintele, aplaudat în timp ce a respins ideea unei Europe cu viteze diferite

Klaus Iohannis a reînnoit astfel pledoaria în favoarea beneficiului solidarității și unității europene.

“Este adevărat poate că anumite decizii pot fi luate mai repede într-un grup mic. Însă forța reală a Uniunii, mai ales într-o lume mai interconectată, dar și mai contestată, nu este dată de cercuri concentrice sau viteze diferite. Această forță este dată de abordarea inclusivă, de capacitatea Uniunii de a se mișca în aceeași direcție – a democrației și prosperității comune și de a asocia parteneri care împărtășesc valorile, principiile și obiectivele noastre”, a spus el, în aplauzele sălii.

Pledoarie pentru relația transatlantică, citându-l pe Jean Monnet. Klaus Iohannis: SUA și UE, pilonii de bază ai democrației globale

Tot din perspectivă externă, Klaus Iohannis s-a axat pe dimensiunea fundamentală a relației dintre Europa și SUA.

“În cadrul parteneriatelor, relația Uniunea Europeană – Statele Unite ale Americii rămâne în mod cert piesa de rezistență și dimensiunea pe care Europa trebuie să continue să investească cel mai mult. Europa are nevoie de continuarea angajamentului american pentru a-și asigura securitatea, stabilitatea și prosperitatea comună, așa cum Statele Unite ale Americii au nevoie de o Europă puternică, capabilă să gestioneze crize în vecinătatea sa”, a precizat președintele, în mod ferm.

În spiritul acestei afirmații, Iohannis l-a citat pe un alt părinte fondator al UE, Jean Monnet, unul dintre primii câștigători ai Premiului Carol cel Mare.

“Europa și America nu pot să își ignore problemele și au nevoie una de alta pentru a le soluționa. Separat, ele nu pot contribui eficient la pacea globală”, scria Jean Monnet în Memoriile sale.

“Acest crez al unuia dintre arhitecții Uniunii este valabil și astăzi, la mai bine de jumătate de secol, nu pentru că problemele și contextul nu au evoluat, ci pentru că Statele Unite și Uniunea Europeană rămân incontestabil pilonii de bază ai democrației globale”, a precizat președintele.

La finalul discursului său, Iohannis a insistat asupra rolului educației în consolidarea democrației și civismului.

“Nu este posibilă manifestarea unei veritabile democrații fără capacitarea cetățeanului, a noilor generații de cetățeni europeni, de a participa în sfera publică, de a-și face auzită vocea. Această capacitare trebuie formată prin educație europeană, astfel încât să conferim oportunități pentru toți de a-și dezvolta gândirea critică, de a-și dezvolta rezistența la manipulare, dezinformare sau propagandă. Consider că există spațiu pentru reflecție asupra modului în care instrumente precum Erasmus+ pot fi și mai eficient utilizate pentru a răspunde nevoii de educație în scopul dezvoltării gândirii critice cu privire la riscurile asociate agresiunilor informaționale, dar și pentru consolidarea participării în procesele democratice. Chiar dacă tinerii trebuie să rămână grupul prioritar al acestui demers, ar fi extrem de util dacă aceste eforturi legate de democrație și civism ar deveni parte a planurilor de educație pe tot parcursul vieții.

Klaus Iohannis: Spiritul Declarației de la Sibiu din 9 mai 2019 demonstrează profilul pro-european profund al României

Președintele a încheiat discursul de acceptare a premiului cu întărirea profilului pro-european al României, consemnat inclusiv prin “spiritul de la Sibiu” care îmbracă simbolic Declarația Summitului din 9 mai 2019, găzduit de președintele României chiar de Ziua Europei.

“După cum spuneam, pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea în rândul familiei cu care împărtășim aceleași valori și principii. Libertatea de exprimare și valorile democratice sunt prețuite de români tocmai pentru că au trăit decenii la rând într-o societate în care libertatea de exprimare nu a fost posibilă. Pentru noi, proiectul european este un proiect politic, economic și social care a potențat modernizarea României. La rândul nostru, aducem astăzi o contribuție importantă construcției europene. Susținerea pentru proiectul european, evitarea diviziunilor, implicarea în procesul decizional comunitar reprezintă o dimensiune intrinsecă a profilului pro-european profund al României. Spiritul Declarației de la Sibiu din 9 mai 2019, spiritul de la Sibiu – demonstrează pe deplin acest profil”, a afirmat el.

“Acest premiu îmi reamintește de valoarea Uniunii Europene pentru statele membre, pentru cetățeni și pentru istoria acestui continent. Avem datoria de a consolida acest proiect, care rămâne singura opțiune viabilă pentru o Europă democratică, prosperă și stabilă. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană”, a conchis Klaus Iohannis.

Citiți și

Klaus Iohannis intră în galeria marilor oameni de stat din Europa: El este laureat sâmbătă cu “Premiul Carol cel Mare” pentru rolul său de creator de punți de legătură între vestul și estul Europei


Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Fondul Monetar Internațional recomandă României să implementeze politici macroeconomice prudente care protejează stabilitatea macroeconomică și să revigoreze reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică, pe fondul riscurilor și incertitudinilor create de războiul rus din Ucraina.

Directorii executivi ai FMI au aprobat, pe 21 septembrie, consultările în baza Articolul IV cu România, informează Agerpres.

”După o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă în prezent, ca și alte țări din UE, cu vânturi potrivnice legate de războiul din Ucraina, cu repercusiuni suplimentare din cauza proximității sale. În perioada premergătoare războiului, producția a atins nivelurile anterioare crizei în primul trimestru al anului 2021, iar creșterea a rămas puternică în primul trimestru al anului 2022. Impulsionată în principal de șocul prețurilor la energie și de impactul acestuia asupra bunurilor și serviciilor asociate, inflația globală a crescut rapid. Așteptările privind inflația au crescut mai moderat, dar se situează, de asemenea, peste intervalul țintă (1,5-3,5 %). Cu toate acestea, piața forței de muncă rămâne mai puțin tensionată decât nivelurile anterioare pandemiei. Autoritățile au pus în aplicare un plafon al prețurilor la energie și un sistem de subvenții pentru a contribui la atenuarea presiunilor asupra economiei și a persoanelor vulnerabile”, precizează Fondul Monetar Internațional într-un comunicat.

Instituția financiară internațională preconizează o ”creștere moderată a PIB-ului”, de 4,8% în 2022, comparativ cu estimările de 5,9% anul trecut, susținută cu precădere de cererea internă.

În egală măsură, FMI anticipează că ”prețurile energiei și ale alimentelor vor menține inflația la un nivel relativ ridicat până la sfârșitul anului 2023”.

”Deficitul bugetar s-a redus în 2021, după creșterea indusă de pandemie, și se preconizează că va cunoaște o consolidare moderată în 2022, deoarece creșterea veniturilor nominale a fost puternică. Se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, însă redresarea ISD și demararea Planului Național de Redresare și Reziliență susținut de UE asigură o finanțare substanțială, acesta din urmă fiind ancorat pe o traiectorie de reforme și de investiții care să stimuleze creșterea pe termen mediu. Politicile din sectorul monetar și financiar au făcut mai mult decât să inverseze relaxarea pandemică și s-au înăsprit în continuare pentru a consolida stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară”, mai amintește Fondul Monetar Internațional în comunicat.

În contextul unui efect de spillover al războiului din Ucraina și pe fondul condițiilor financiare care au umbrit perspectivele cu riscuri de incertitudine, directorii executivi au subliniat nevoia de ”politici macroeconomice prudente care să protejeze stabilitatea macroeconomică și care să revigoreze reformele structurale pentru a stimula creșterea economică”.

Mai mult, FMI subliniază ”necesitatea de a continua consolidarea fiscală pe termen mediu pentru a reface rezervele, a proteja sustenabilitatea fiscală și a reduce dezechilibrele externe”.

De asemenea, directorii executivi consideră că ”actualele plafoane ale prețurilor la energie ar trebui să fie temporare și încurajează autoritățile să le elimine treptat și să le înlocuiască cu măsuri care să vizeze persoanele cele mai vulnerabile. Pentru a contribui la îmbunătățirea elaborării bugetului pe termen mediu și pentru a asigura previzibilitatea, directorii au recomandat reformele privind pensiile și salariile din sectorul public. Deși au salutat măsurile fiscale recente, aceștia au încurajat autoritățile să ia în considerare o reformă mai ambițioasă a impozitului pe venitul persoanelor fizice și îmbunătățirea eficienței taxei pe valoarea adăugată”, mai este sugerat în comunicat.

”Politica monetară trebuie să rămână agilă pentru a ghida ferm inflația și așteptările inflaționiste înapoi spre ținta băncii centrale”, au mai punctat directorii executivi.

Aceștia ”au fost de acord că ratele de politică monetară vor trebui să crească în continuare pentru a preveni înrădăcinarea presiunilor inflaționiste și apariția unei spirale salariu-preț. Luând act de slăbirea competitivității externe și de creșterea deficitului de cont curent, directorii au încurajat trecerea treptată la o rată de schimb mai flexibilă care – împreună cu consolidarea fiscală – ar contribui la soluționarea dezechilibrelor externe și la absorbția eventualelor șocuri externe viitoare. Directorii au fost de acord că sectorul bancar rămâne rezistent și că poziția macroprudențială este adecvată”.

Mai mult, FMI a subliniat ”necesitatea de a revigora reformele structurale pentru a stimula creșterea economică și a aborda inegalitățile regionale”.

Fondul Monetar Internațional a punctat astfel ”importanța punerii în aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, consolidând în continuare gestionarea investițiilor publice pentru a profita la maximum de fondurile disponibile în cadrul Facilității europene de Redresare și Reziliență”.

”Reformele în domeniile tranziției ecologice și securității energetice, digitalizării, sănătății și educației, precum și guvernanței și luptei împotriva corupției sunt deosebit de importante”, conchide comunicatul.

Potrivit prevederilor articolului IV, FMI organizează discuții bilaterale cu membrii, de obicei în fiecare an. O echipă de experți vizitează țara, colectează informații economice și financiare și discută cu oficialii despre evoluțiile și politicile economice ale țării. La întoarcerea la sediul central, personalul pregătește un raport, care constituie baza pentru discuțiile din cadrul Comitetului executiv.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

ROMÂNIA

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Published

on

© New Strategy Center

Ministerul Apărării Naționale, New Strategy Center  (România) și Center for the Study of the New Generation Warfare (SUA) au organizat, în parteneriat, în perioada 22-25 septembrie, ediția a treia a conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”.

Potrivit unui comunicat, evenimentul a avut ca temă consolidarea dialogului strategic transatlantic pentru întărirea securității în regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei.

Pe parcursul sesiunilor de lucru, participanții la conferință au abordat subiecte referitoare la contextul geopolitic, dominat de atacul Rusiei împotriva Ucrainei, evoluțiile posibile pe plan militar, precum și acțiunile de tip hibrid care pot afecta stabilitatea statelor democratice.

Dialogul a relevat importanța menținerii coeziunii la nivel aliat și a suportului pentru Ucraina, punându-se accent, totodată, pe creșterea rezilienței NATO și pe reducerea vulnerabilităților.

De asemenea, discuțiile au avut în vedere evidențierea profilului României în cadrul relației transatlantice a cărei consolidare și persistență se află în strânsă legătură cu interesele naționale de securitate ale României.

După edițiile din 2019 și 2021, organizate în țara noastră, conferința ”European-American Security Dialogue”, din acest an, a urmărit încurajarea schimbul de opinii între experți independenți români și americani, reprezentanți ai statelor din flancul Estic al NATO, SUA și cei ai instituțiilor din România cu responsabilități în domeniul securității și apărării naționale.

Evenimente similare, în cadrul acestei inițiative, au mai avut loc în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia.

Continue Reading

Facebook

SUA1 hour ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA2 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL2 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE3 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA3 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda4 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană se angajează să asigure transparența și cooperarea cu statele membre

ROMÂNIA8 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.3 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA3 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL5 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending