Connect with us

ENERGIE

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, joi, la Palatul Cotroceni, delegaţia OMV Group, condusă de Alfred Stern, noul CEO OMV Group, context în care a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, cu ocazia întrevederii, conducerea OMV Group a prezentat strategia de dezvoltare a companiei în România pentru perioada următoare, dar şi rezultatele activităţii curente, respectiv iniţiative de responsabilitate socială. OMV Group şi-a exprimat angajamentele de a rămâne un partener de încredere pe termen lung pentru statul român.

Pe fondul situaţiei actuale de pe piaţa gazelor naturale, șeful statului a exprimat necesitatea protejării consumatorilor vulnerabili şi a economiei în ansamblul său, ca urmare a creşterii accentuate a preţurilor. De altfel, șeful statului a promulgat în aceeași zi legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Discuţiile s-au derulat în jurul provocărilor şi oportunităţilor generate de procesul de tranziţie energetică. Unul dintre subiectele importante ale întrevederii a fost creşterea puternică de preţuri ale gazelor naturale şi energiei electrice, aspect îngrijorător în condiţiile în care România este un producător important de gaze naturale în regiune.

În contextul actual, preşedintele Iohannis a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Regiunea Mării Negre este şi trebuie să rămână un pol de stabilitate regională şi un perimetru strategic pentru securitatea naţională. România dispune de un real potenţial în domeniul producerii gazelor naturale, a cărui valorificare poate şi trebuie să asigure independenţa energetică“, precizează Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis şi-a declarat susţinerea pentru parteneriatul dintre OMV Petrom şi Societatea Naţională Romgaz în proiectul offshore Neptun Deep, esenţial atât pentru furnizarea de energie securitară, cât şi pentru atingerea obiectivelor privind tranziţia energetică.

“Finalizarea negocierilor dintre compania americană ExxonMobil şi Societatea Naţională Romgaz creează premise încurajatoare pentru implicarea producătorului naţional ca partener activ în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră şi pentru intrarea în linie dreaptă a proiectului”, arată Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a reiterat şi necesitatea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei, bazate în mare măsură şi pe surse regenerabile, importante pentru mixul energetic asumat de România în contextul noilor ambiţii europene privind neutralitatea energetică.

El a apreciat şi implicarea activă a OMV Petrom în rândul comunităţilor locale, prin proiecte socio-educative de asigurare a eficienţei energetice la nivelul unor unităţi şcolare. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Gazele din Marea Neagră, cu un pas mai aproape de extracție: Romgaz a ajuns la un acord cu ExxonMobil pentru achiziția participației în proiectul Neptun Deep

Published

on

© Flickr/ OMV Petrom

Romgaz a finalizat negocierile exclusive şi a ajuns la un acord cu ExxonMobil România în ceea ce privește termenii şi condiţiile aferente achiziţiei participaţiei în proiectul Neptun Deep, iar tranzacţia ar putea fi finalizată în primul trimestru din 2022, a anunțat marți seară ministrul energiei Virgil Popescu.

“Vești bune! Aș dori să fac un anunț mult așteptat: Romgaz a finalizat negocierile exclusive şi a ajuns la un acord cu ExxonMobil privind termenii şi condiţiile aferente achiziţiei participaţiei în proiectul Neptun Deep, iar tranzacţia ar putea fi finalizată în primul trimestru din 2022. Am încredere că în viitorul apropiat Romgaz și OMV Petrom vor fi parteneri egali în proiectul de mare adâncime Neptun Deep. S-au făcut pași importanți ca gazul din Marea Neagră să ajungă în viitorul apropiat în casele românilor”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

„SNGN Romgaz SA şi ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Ltd. au finalizat negocierile exclusive şi au ajuns la un acord cu privire la termenii şi condiţiile aferente achiziţiei tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, ce deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă, precum şi cu privire la transferul operatoriei proiectului către OMV Petrom SA începând cu data finalizării tranzacţiei”, se arată într-un raport trimis de Romgaz Bursei de Valori București.

Acordul se va concretiza, după avizarea de către Consiliul de Administraţie şi aprobarea de către Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SNGN Romgaz S.A., în semnarea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni. Se estimează că tranzacţia va fi finalizată în primul trimestru din 2022, informează Digi24.

La data de 17 iunie 2021, cele două companii au semnat un Acord de Exclusivitate prin care vânzătorul a acordat Romgaz un drept de exclusivitate pe o perioadă de 4 luni, până la data de 15 octombrie 2021, cu privire la negocierile de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited şi care reprezintă 100% din capitalul social al companiei, ce deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă.

Ulterior, termenul a fost extins până pe 15 noiembrie 2021.

În prezent, ExxonMobil şi OMV Petrom sunt parteneri egali în proiectul de mare adâncime Neptun Deep, unde explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi.

ExxonMobil şi-a anunţat intenţia de a părăsi România, iar OMV Petrom a precizat că este posibil să ia anul viitor decizia de a investi în proiectul Neptun Deep, în funcţie de modificările legislative din România şi de situaţia pieţei.

Anunțul oficial vine după ce președintele Klaus Iohannis a transmis la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, că România va dezvolta rețeaua de gaze naturale și a insistat ca aceasta să fie finanțabilă prin bani europeni. Drept consecință, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat la finalul aceluiași summit că gazele naturale, ca element de tranziție spre neutralitatea climatică, vor fi incluse în actul delegat privind taxonomie, care va permite acestei surse de energie să fie considerată investiție verde.

Continue Reading

ENERGIE

Energie nucleară: România și SUA colaborează pentru a deschide un centru educaţional de pregătire în domeniul reactoarelor nucleare mici şi avansate

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ministerul Energiei şi Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti colaborează pentru a deschide un centru educaţional de pregătire în domeniul reactoarelor nucleare mici şi avansate, informează ministerul de resort într-o postare pe Facebook.

“Ministerul Energiei împreună cu Ambasada SUA la Bucureşti colaborează pentru a explora potenţialul creării unui centru educaţional şi de pregătire în domeniul SMR în România. Tehnologia reactoarelor nucleare mici şi avansate (SMR) reprezintă cea mai inovatoarea şi versatilă soluţie pentru energie nucleară care are potenţialul de a contribui semnificativ la securitatea energetică şi atingerea obiectivelor climatice”, au transmis reprezentanţii ministerului.

În perioada 7-8 octombrie, România a găzduit un seminar pe tema acestei tehnologii, sponsorizat de U.S. Trade and Development Agency (USTDA), care a adus laolaltă reprezentanţi din statele membre UE, din industria americană, experţi în domeniul energiei din România şi alte părţi interesate.

Joia trecută, la centrala nucleară de la Cernavodă, ministrul de resort, Virgil Popescu, a susţinut dezvoltarea acestui sector în România.

Stabilitate energetică şi decarbonare fără energie nucleară nu se poate. De aceea, România va construi cu partenerii americani, canadieni şi francezi noi capacităţi nucleare la Cernavodă şi, totodată, acordăm o mare atenţie tehnologiei SMR. Nuclearelectrica este deja implicată în acest proiect, există fonduri de 1,2 milioane dolari nerambursabile pentru analiză şi identificarea unor potenţiale zone de amplasament, altele decât zona Cernavodă şi aşteptăm cu interes rezultatele pentru stabilirea paşilor următori. Reactoarele mici modulare vor fi tehnologia şi sursa de energie cea mai versatilă în viitor cu multe beneficii: sursa de energie fără emisii de CO2, construcţie modulare, etapizate, a flexbilităţii în operare şi a costurilor mai reduse pentru investiţia iniţială. În plus pot fi amplasate în zonele care au cea mai mare nevoie de surse de energie verde”, a spus ministrul, în contextul aniversării a 25 de ani de la punerea în funcțiune a Unității 1.

În discursul de la evenimentul menționat, președintele Klaus Iohannis a evocat necesitatea realizării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în luna iulie legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România.

Proiectul are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema “Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 30 de ani și va fi extins automat cu perioade succesive de 5 ani, dacă una dintre părți solicită acest lucru.

Ratificarea acestui acord este posibilă după ce guvernele României și Statelor Unite au semnat această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Acordul istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1. 

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

De asemenea, în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE.

De altfel, în spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și Româniafac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Semnarea acestui acord a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Voi solicita în Consiliul European o intervenție coordonată la nivelul UE pentru a gestiona criza creșterii accelerate a prețurilor la energie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că va solicita la Consiliul European de la finalul lunii octombrie o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie.

“Din păcate, în această perioadă ne confruntăm, alături de celelalte state ale Uniunii Europene, cu o creștere accelerată a prețurilor energiei. De altfel, această problemă urmează să fie discutată la nivelul Consiliului European la care voi participa la sfârșitul acestei luni. ​Vă spun de pe-acum că voi solicita o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active, întrucât scumpirea energiei va fi resimțită de toate economiile europene, cu implicații profunde pentru nivelul de trai al cetățenilor noștri. O astfel de problemă comună nu poate fi bine gestionată decât prin soluții comune”, a declarat președintele, în cadrul unui discurs pe care l-a susținut la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă în contextul aniversării a 25 de ani de la punerea în funcțiune a Unității 1.

În continuare, el s-a referit la instrumentele prin care România abordează criza creșterii prețurilor la electricitate.

“Pentru România este foarte importantă Legea consumatorului vulnerabil, pe care am promulgat-o recent, o lege care oferă un mecanism stabil, predictibil, de protecție a segmentelor de consumatori expuse la fenomenul de sărăcie energetică. Totodată, Ordonanța de urgență privind compensarea facturilor clienților casnici este binevenită, pentru a oferi românilor un orizont de liniște și siguranță pentru sezonul rece. Sunt însă necesare, în continuare, măsuri eficiente care să protejeze și economia, întreprinderile mici și mijlocii, firmele din industrie și companiile mari, a căror competitivitate este puternic afectată prin scumpirea produselor energetice”, a spus președintele.

Șeful statului a mai punctat că  soluțiile aflate în acest moment pe masa deciziilor trebuie să fie corect fundamentate și echilibrate, astfel încât situația actuală din energie să nu devină o povară insurmontabilă pentru diverse categorii sociale, pentru firmele din industrie sau pentru economie, în general.

“​În acest sens, atrag atenția autorităților cu atribuții în domeniu că sunt în continuare necesare soluții cu caracter durabil, care să abordeze problema creșterii prețurilor pe termen lung, pentru a nu genera alte probleme mai serioase sau mai costisitoare”, a subliniat președintele.

În discursul său, Klaus Iohannis a mai evocat necesitatea realizării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

“​Împreună cu Statele Unite ale Americii, partenerul nostru strategic, punem astfel bazele necesare cooperării pentru noua etapă de dezvoltare a sectorului nuclear civil în România. În vara acestui an am promulgat legea de ratificare a acordului și lucrurile încep să se miște în direcția bună. De asemenea, tot în domeniul energetic nuclear, contăm pe buna noastră cooperare cu Franța, cu care avem un parteneriat strategic puternic. ​România și-a propus pe termen mediu și lung să atingă un echilibru între reactoarele CANDU și noile tehnologii. ​Opțiunile noastre rămân deschise și examinăm inclusiv cele mai noi inovații din domeniul energeticii nucleare, cum sunt de exemplu reactoarele modulare avansate, dar și alte tehnologii de ultimă generație care apar în acest sector”, a afirmat șeful statului.

Cu privire la situația prețurilor din energie, peşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, după reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, Comisia Europeană s-a angajat să vină cu unele soluţii cu privire la creşterea preţurilor la energie.

Anterior, el a solicitat discuţii în Consiliul European, “cât mai curând posibil”, pe tema creşterii preţurilor la energie, șeful statului punctând acest aspect la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, şi alți lideri europeni, între care prim-miniștrii Cehiei și Irlandei, Andrej Babis si Micheal Martin.

Președintele a subliniat “necesitatea identificării unor soluţii europene comune, bine pregătite, pe baza propunerilor care urmează să fie făcute de către Comisia Europeană şi a contribuţiei miniştrilor de specialitate din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât să poată fi atenuate efectele creşterilor preţurilor la energie pentru cetăţenii europeni”.

De asemenea, România a propus, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune, transmisă marți, 5 octombrie, de miniștrii economiei și finanțelor din cele cinci state membre. Cei cinci piloni se referă la 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesive.

În ceea ce privește plafonarea prețurilor la energie în România, premierul Florin Cîțu, în prezent interimar, declara luni că Guvernul va lua în considerare această soluție dacă la nivelul UE există „o masă critică” de țări care să înghețe prețurile.

La nivel european, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat miercuri în Parlamentul European că UE ar trebui să reacționeze într-un mod rapid și coordonat și a evidențiat măsurile aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a ajuta gospodăriile și IMM-urile vulnerabile. De asemenea, Comisia Europeană va propune, înainte de sfârșitul anului, reformarea pieței gazelor pentru a o face mai rezistentă la creșterile de prețuri.

Tema creșterii prețurilor la energie va fi discutată la Consiliul European din 21-22 octombrie, Comisia Europeană fiind așteptată să vină săptămâna viitoare cu ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona această situație fără a încălca normele europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.8 mins ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virușii au fost produși în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA28 mins ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.1 hour ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.2 hours ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Eugen Tomac4 hours ago

Eugen Tomac: Accederea României în Programul Visa Waiver va da și mai multă consistență parteneriatului strategic România-SUA

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending