BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII
Klaus Iohannis a discutat cu președinții BEI și BERD despre sprijinul celor două bănci europene pentru implementarea reformelor din PNRR
Published
3 months agoon

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, luni, întrevederi cu președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, și cu preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Odile Renaud-Basso, în marja participării la ediţia inaugurală a Forumului Grupului Băncii Europene de Investiţii, care a avut loc la Luxemburg.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a apreciat activitatea Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi contribuţia sa substanţială la implementarea obiectivelor şi politicilor Uniunii Europene, în special în ceea ce priveşte investiţiile publice şi private. Şeful statului s-a referit şi la cooperarea excelentă dintre BEI şi ţara noastră, evidenţiind faptul că Banca este un partener strategic pentru România de peste 32 de ani, oferind asistenţă tehnică specializată în diverse domenii şi finanţare pentru proiecte de reformă importante.
În contextul discuţiilor privind agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, preşedintele Iohannis a apreciat reacţia rapidă a BEI, prin acordarea de ajutor financiar acestei ţări, subliniind că finanţarea Băncii şi expertiza sa tehnică vor fi esenţiale în procesul de reconstrucţie al acestui stat. El a reiterat faptul că România va continua să acţioneze în deplină solidaritate, sprijinul nostru pentru Ucraina continuând să fie multidimensional.
Preşedintele Iohannis a evidenţiat necesitatea continuării sprijinului acordat Republicii Moldova, ţară care se confruntă cu provocări multiple.
Şeful statului a vorbit şi despre importanţa sprijinului tehnic şi financiar al BEI în ceea ce priveşte implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României şi maximizarea beneficiilor instrumentelor financiare aferente programului InvestEU, precum şi asigurarea cofinanţării proiectelor mari în cadrul Politicii de Coeziune.
El a subliniat că România susţine obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind tranziţia verde şi digitală, argumentând, însă, că acest proces de tranziţie trebuie să se bazeze pe măsuri echilibrate şi echitabile, care să ajute Europa să iasă mai puternică din crizele cu care se confruntă.
Preşedintele Iohannis a evidenţiat faptul că această tranziţie va crea în viitor oportunităţi majore pentru statele membre ale Uniunii Europene, dar şi pentru partenerii care împărtăşesc aceleaşi opinii, de a investi în infrastructură de ultimă generaţie, în energie curată, coridoare de transport şi conexiuni digitale fiabile.
În acest context, el a salutat angajamentul BEI de a creşte şi diversifica portofoliul său de investiţii “verzi”, pentru a contribui la punerea în aplicare a Mecanismului de tranziţie justă, în calitate de bancă a UE pentru schimbările climatice.
Preşedintele BEI a salutat la rândul său cooperarea foarte bună cu autorităţile române şi obiectivele comune de implementare a unor proiecte care să răspundă cerinţelor actuale legate de asigurarea securităţii energetice, cu accent pe energia regenerabilă, pe infrastructura de transport şi interconectivitate, precum şi pe obiectivele de tranziţie digitală şi climatică.
Preşedintele Werner Hoyer a apreciat şi eforturile deosebite făcute de România în sprijinirea Ucrainei şi, respectiv, a Republicii Moldova.
În cadrul întâlnirii cu președintele BERD, şeful statului a exprimat aprecierea pentru activitatea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în ţara noastră, salutând îndeosebi sprijinul oferit sectorului privat, printr-o gamă vastă de instrumente de finanţare şi asistenţă tehnică, informează un alt comunicat.
De asemenea, el a punctat rolul esenţial al BERD în finanţarea investiţiilor şi la nivel administrativ local, inclusiv pentru stimularea absorbţiei fondurilor europene, apreciind suportul oferit de BERD în dezvoltarea pieţei de capital din România.
Preşedintele Iohannis a apreciat disponibilitatea BERD de a sprijini implementarea mai multor reforme structurale în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, salutând iniţiativa unei implicări complementare a Băncii şi a altor instituţii financiare internaţionale în ceea ce priveşte implementarea programului InvestEU.
La rândul său, preşedintele BERD a evidenţiat importanţa interconectării energetice şi de transport în plan regional, apreciind potenţialul deosebit pe care România îl are din perspectiva diversificării şi securităţii energetice.
Preşedintele Iohannis a reiterat, cu referire la subiectul securităţii energetice în regiune, importanţa consolidării acesteia, precizând că ţara noastră sprijină identificarea de alternative la importurile ruseşti de combustibili fosili, prin dezvoltarea infrastructurii şi a producţiei interne de energie şi prin valorificarea potenţialului intern al gazelor naturale.
În contextul tranziţiei climatice, România susţine ferm menţinerea rolului gazelor naturale şi al energiei nucleare, inclusiv din perspectiva consolidării competitivităţii economice a Uniunii în plan global.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional
-
Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg
-
Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024
-
În ajunul summitului CPE de la Chișinău, UE sancționează șapte persoane, între care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, sub regimul de sancțiuni creat la propunerea României pentru a contracara acțiunile de destabilizare a R. Moldova
-
Grevă în educație: Klaus Iohannis îi primește la discuții pe liderii sindicatelor din învățământ după o nouă rundă de negocieri la Guvern
-
UE dublează ajutorul financiar pentru R. Moldova, la 295 de milioane de euro. Decizia, anunțată în ajunul summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău
BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII
UE și donatorii internaționali se angajează să aloce 7 miliarde de euro pentru a sprijini populația din Turcia și Siria în urma cutremurelor devastatoare
Published
2 months agoon
March 21, 2023By
Teodora Ion
Uniunea Europeană și donatorii internaționali au promis 7 miliarde de euro pentru a sprijini populația din Turcia și Siria în urma cutremurelor devastatoare care au avut loc recent.
Comisia Europeană, reprezentată de președinta Ursula von der Leyen, și președinția Consiliului Uniunii Europene, prin premierul suedez, Ulf Kristersson, au organizat luni Conferința internațională a donatorilor ”Împreună pentru populația din Turcia și Siria”, conform unui comunicat al instituției.
Peste 60 de delegații din partea Uniunii Europene, statelor membre și partenerilor săi, inclusiv ONU, instituțiilor financiare internaționale și europene, precum BEI și BERD, precum și din partea altor părți interesate relevante, s-au reunit la Bruxelles pentru a mobiliza sprijinul pentru populația din Turcia și Siria după cutremurele devastatoare din februarie 2023 și pentru a coordona răspunsul în zonele afectate din ambele țări.
Sesiunea de angajamente a fost prezidată de comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, și de ministrul suedez pentru cooperare internațională pentru dezvoltare și comerț exterior, Johan Forssell. Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a ținut o alocuțiune cu privire la impactul cutremurelor și la intervenția imediată de urgență în Turcia și Siria.
”Astăzi este o zi foarte bună pentru solidaritatea internațională. Împreună cu partenerii noștri, am strâns în total 7 miliarde de euro pentru a sprijini populația din Turcia și Siria, în urma cutremurelor devastatoare. Mai mult de jumătate din această promisiune provine din partea Echipei Europa. Am arătat lumii că îi sprijinim pe cei care au nevoie. Și suntem întotdeauna alături de partenerii noștri”, a precizat președinta Ursula von der Leyen.
”Întâlnirea de astăzi a avut un obiectiv important: să transformăm cuvintele noastre de condoleanțe și solidaritate în acțiune și să oferim un răspuns puternic, eficient și coordonat pentru a ajuta persoanele afectate de cutremurele devastatoare. În numele Președinției suedeze a UE, suntem recunoscători pentru buna cooperare cu Comisia în organizarea conferinței de astăzi și suntem foarte impresionați de rezultatele substanțiale de astăzi, precum și umiliți de munca importantă care ne așteaptă”, a fost mesajul transmis de premierul suedez, Ulf Kristersson.
Angajamentul total al acestei conferințe internaționale a donatorilor se ridică la 7 miliarde de euro, din care 6,05 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru Turcia și 950 de milioane de euro sub formă de granturi pentru Siria.
Comisia Europeană și statele membre ale UE, precum și Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare reprezintă mai mult de 50% din această promisiune totală de granturi, cu 3,6 miliarde de euro.
Citiți și
România va contribui cu 1,3 milioane de euro pentru a ajuta Turcia și Siria în reconstrucția zonelor afectate de cutremur
Fondurile destinate Turciei vor fi utilizate pentru a acoperi nevoile umanitare și pentru a ajuta la reconstrucția regiunilor afectate.
Evaluarea preliminară a pagubelor din Turcia arată că nevoile sunt foarte mari, de peste 100 de miliarde de dolari, și că infrastructura publică și clădirile rezidențiale au fost grav afectate.
Eforturile de reconstrucție vor asigura luarea în considerare a tuturor standardelor internaționale de construcție în regiunile seismice, precum și a priorităților din cadrul programului turcesc ”Green Deal”. Fondurile pentru Siria vor fi utilizate pentru a contribui la satisfacerea nevoilor umanitare și pentru a sprijini redresarea timpurie și reziliența.
BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII
Klaus Iohannis: Unitatea de acțiune și loialitatea față de valori, esențiale pentru o UE puternică în lume. Suntem de partea care trebuie, a Ucrainei, și acționăm pe baza valorilor
Published
3 months agoon
February 28, 2023
Pentru ca Uniunea Europeană să fie mai puternică, mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor, aceasta are nevoie de adaptabilitate între soluții la provocări și obiective strategice, unitate de acțiune și loialitate față de valori, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, la ediţia inaugurală a Forumului Grupului Băncii Europene de Investiţii, care a avut loc la Luxemburg.
Invitat în calitate de vorbitor principală la prima ediție a Forumului BEI, președintele Iohannis a susținut un discurs în cadrul sesiunii „Adaptarea la o lume în schimbare” și apoi a interacționat cu audiența, șeful statului a împărtășit viziunea României despre cum poate UE să fie mai puternică, mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor. De asemenea, șeful statului a subliniat că Uniunea Europeană sprijină Ucraina pe considerentul valorilor, și nu al celor financiare, și a insistat că este necesară o mai bună comunicare cu cetățenii.
“Securitatea nu mai poate fi considerată de la sine înţeleasă în Europa, în urma războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Preţurile energiei au crescut şi securitatea aprovizionării a fost ameninţată. Inflaţia afectează bunăstarea economică a cetăţenilor noştri. Este nevoie urgentă de acţiune climatică. Cu toate acestea, acţiunea noastră decisivă pentru tranziţia verde întâmpină încă obstacole. La fel şi pentru tranziţia digitală. Economiile globale se confruntă cu creşterea nivelului datoriilor şi cu o încetinire a creşterii, ambele contribuind la sporirea vulnerabilităţilor macroeconomice şi reducerea interesului pentru investiţii. Sustenabilitatea financiară se află sub o nouă presiune. Dependenţele în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, în special pentru materiile prime, au devenit o vulnerabilitate majoră pentru economia post-pandemie. Ca urmare a acestor lucruri, economia globală devine din ce în ce mai fragmentată. Globalizarea se confruntă cu provocări serioase. Pe scurt – incertitudinea pare să fie certitudinea acestui deceniu. Toate acestea ne obligă să ne adaptăm mai repede decât înainte. Cei care sunt capabili să o facă şi chiar să fie cu un pas înainte vor deveni mai puternici, mai rezilienţi şi mai pregătiţi pentru viitor”, a spus preşedintele Iohannis.
“Trei lucruri vor fi esențiale: În primul rând – adaptabilitatea prin soluții rapide la provocările actuale, păstrând în același timp obiectivele noastre strategice. În al doilea rând – unitatea de acțiune. Într-o lume fragmentată, Uniunea Europeană poate reuși numai dacă statele membre rămân unite. În al treilea rând – să rămânem loiali valorilor noastre fundamentale”, a spus Iohannis despre cum UE poate fi mai puternică, după ce evocase “vremurile critice” pe care europenii le trăiesc și intrarea într-un “deceniu de schimbări majore”.
Întrebat despre faptul că nu toată lumea din UE susține Ucraina și despre eventualitatea unei oboseli a războiului, Iohannis a respins teza că această oboseală se va resimți în cadrul UE.
“Suntem convinși că suntem de partea care trebuie. Nu facem aceste lucruri din alt motiv decât cel că suntem convinși că facem ce trebuie. Ucraina are aspirații europene, iar Ucraina a fost atacată ilegal și nejustificat de către Rusia. Așadar, suntem de partea Ucrainei, ajutăm Ucraina”, a spus el.
Președintele a arătat însă că nu toată lumea este convinsă că suntem de partea care trebuie.
“Dacă vorbim cu politicieni, cu lideri de pe alte continente, câteodată rămânem nedumeriți de răspunsurile acestora. Nu toată lumea este convinsă că suntem de partea care trebuie. Câteodată aud acuzații bizare. Unii oameni chiar cred că este vina noastră că avem lipsuri în lanțul de aprovizionare, că este vina noastră că aproape am avut o criză a alimentelor”, a afirmat Klaus Iohannis.
“Facem foarte multe, dar nu explicăm destul de ce facem aceste lucruri, de ce acționăm pe baza valorilor și nu din considerente financiare. Și trebuie să fim nu agresivi, dar mai activi. Din acest motiv am și spus în alocuțiunea mea că trebuie să echilibrăm importanța noastră globală, a Uniunii Europene, cu forța noastră economică, fiindcă avem o forță economică uriașă, însă influența noastră când vine vorba de crize este departe de acest nivel. Așa că trebuie să fim mai uniți, trebuie să lucrăm pentru a avea o voce mai puternică și trebuie să convingem mai mulți dintre prietenii și partenerii noștri care gândesc la fel ca noi că ceea ce facem este fundamentat în moralitate, în valori și să îi convingem să ni se alăture”, a mai punctat șeful statului.
El a mai pledat pentru o mai bună și mai convingătoare comunicare cu cetățenii.
“Avem o problemă în felul în care ajungem la proprii noștri cetățeni din Uniunea Europeană. Aud din ce în ce mai mulți oameni care vorbesc despre cât de slabă este Uniunea Europeană, că nu facem destul pentru cetățenii noștri, că nu gestionăm cum trebuie criza energetică. Știți ceva? Nu este adevărat. Chiar facem aceste lucruri. Și avem un număr uriaș de proiecte. Gestionăm criza energetică. Avem, în ciuda tuturor acestor crize și dificultăți, creștere economică, oamenii trăiesc destul de bine în Uniunea Europeană. Însă facem foarte multe lucruri și nu vorbim destul despre ele. Și nu vorbim destul despre motivul pentru care o facem, pentru că noi credem într-o democrație de tipul Uniunii Europene, credem în libertățile cetățenilor noștri. Eu consider că trebuie să lucrăm mai mult la comunicarea noastră în interiorul Uniunii Europene, dar și în exterior, pentru a face Uniunea mai puternică”, a conchis Iohannis.
BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII
Klaus Iohannis: România, pregătită să contribuie cu soluții la o Europă adaptată la viitor. Influenţa politică globală a UE trebuie să corespundă puterii noastre economice
Published
3 months agoon
February 28, 2023
România, cu potenţialul, creativitatea şi generaţia sa tânără dinamică, este pregătită să contribuie cu soluţii concrete pentru o Europă adaptată pentru viitor, o Europă a cărei influență politică globală trebuie să corespundă puterii noastre economice, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, la ediţia inaugurală a Forumului Grupului Băncii Europene de Investiţii, care a avut loc la Luxemburg.
Invitat în calitate de vorbitor principală la prima ediție a Forumului BEI, președintele Iohannis a susținut un discurs în cadrul sesiunii „Adaptarea la o lume în schimbare” și apoi a interacționat cu audiența, unde a pledat pentru adaptabilitate între soluții la provocări și obiective strategice, unitate de acțiune și loialitate față de valori.
“Trăim vremuri critice. Un deceniu de schimbări majore a început deja. Securitatea nu mai poate fi considerată de la sine înţeleasă în Europa, în urma războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Preţurile energiei au crescut şi securitatea aprovizionării a fost ameninţată. Inflaţia afectează bunăstarea economică a cetăţenilor noştri. Este nevoie urgentă de acţiune climatică. Cu toate acestea, acţiunea noastră decisivă pentru tranziţia verde întâmpină încă obstacole. La fel şi pentru tranziţia digitală. Economiile globale se confruntă cu creşterea nivelului datoriilor şi cu o încetinire a creşterii, ambele contribuind la sporirea vulnerabilităţilor macroeconomice şi reducerea interesului pentru investiţii. Sustenabilitatea financiară se află sub o nouă presiune. Dependenţele în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, în special pentru materiile prime, au devenit o vulnerabilitate majoră pentru economia post-pandemie. Ca urmare a acestor lucruri, economia globală devine din ce în ce mai fragmentată. Globalizarea se confruntă cu provocări serioase. Pe scurt – incertitudinea pare să fie certitudinea acestui deceniu. Toate acestea ne obligă să ne adaptăm mai repede decât înainte. Cei care sunt capabili să o facă şi chiar să fie cu un pas înainte vor deveni mai puternici, mai rezilienţi şi mai pregătiţi pentru viitor”, a spus preşedintele Iohannis.
Astfel, șeful statului a împărtășit viziunea României despre cum poate UE să fie mai puternică, mai rezilientă și mai pregătită pentr viitor.
“Trei lucruri vor fi esențiale: În primul rând – adaptabilitatea prin soluții rapide la provocările actuale, păstrând în același timp obiectivele noastre strategice. În al doilea rând – unitatea de acțiune. Într-o lume fragmentată, Uniunea Europeană poate reuși numai dacă statele membre rămân unite. În al treilea rând – să rămânem loiali valorilor noastre fundamentale“, a spus Iohannis.
Şeful statului a afirmat că, în acest moment critic, trebuie să se acţioneze decisiv pentru a consolida Europa atât în interior, cât şi pe scena globală.
“Construirea rezilienţei începe acasă. Coeziunea noastră internă este nucleul forţei noastre – aceasta trebuie păstrată în mod prioritar. Această nouă eră economică necesită deja investiţii masive în tranziţia verde şi cea digitală, în special prin noi tehnologii curate inovatoare şi competitive. În faţa incertitudinii actuale, pentru a evita un decalaj de investiţii şi inovare, Uniunea Europeană trebuie să rămână o destinaţie atractivă. Şi este de datoria noastră, ca state membre, să contribuim la o Europă stabilă, coerentă şi prosperă, cu o economie solidă şi o industrie competitivă. Economia românească îşi joacă activ rolul în aceste eforturi”, a afirmat preşedintele.
El a susţinut că actualul context este văzut ca un catalizator pentru ambiţiile către un viitor digital, verde şi sustenabil şi o oportunitate de a stimula investiţiile în energie, transport, agricultură, infrastructură de sănătate şi tehnologie.
Iohannis a completat că fondurile şi investiţiile europene au fost sursa prosperităţii României de mai bine de 15 ani, stimulând vizibil PIB-ul, creşterea economică şi modernizarea ţării.
“Am lucrat în mod constant la reforme, concentrându-ne pe coeziune şi reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de statele care sunt membre mai vechi ale UE. Rezultatele sunt vizibile. PIB-ul nostru pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare este de aproximativ 75% din media UE în 2022. Ultimele date au confirmat că avem o economie rezilientă. Am avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică în 2022 şi ne-am dovedit a fi una dintre cele mai performante, profitabile şi stabile pieţe din Europa de Est. Comunitatea noastră de afaceri investeşte deja în combaterea schimbărilor climatice şi percepe tranziţia către o economie verde ca pe o reală oportunitate”, a transmis Klaus Iohannis.
Potrivit acestuia, prognozele globale sunt optimiste cu privire la perspectivele viitoare ale României ca a doua economie ca mărime a Europei de Est şi un exemplu de creştere în regiune. Şeful statului a subliniat că PNRR, dar şi alte fonduri sau programe UE, precum InvestEU, rămân factori de creştere şi catalizatori pentru investiţii puternice în ţara noastră. El a precizat şi că Banca Europeană de Investiţii este un partener important în implementarea acestor proiecte.
“Extinderea accesului la finanţare pentru micro-întreprinderi, fermieri şi mediul de afaceri din toată ţara şi evitarea concentrării excesive asupra pilonilor de dezvoltare rămân la fel de cruciale ca şi schimbul de bune practici financiare. Un sprijin suplimentar pentru proiectele de infrastructură municipale ar fi, de asemenea, binevenit”, a mai spus Iohannis.
El a vorbit şi despre politicile economice de încredere şi a arătat că în zilele noastre dependenţele economice se pot transforma cu uşurinţă într-un precursor al instrumentelor de şantaj.
“2022 ne-a învăţat că orice, de la energie la alimente, poate fi utilizat ca armă. Cetăţenii noştri nu ar trebui să plătească preţul economic al unor astfel de acţiuni destabilizatoare. Cu toate acestea, nici izolarea şi nici protecţionismul nu pot fi răspunsul. Pieţele conectate, concurenţa globală loială, schimbul de tehnologie şi know-how – toate acestea sporesc productivitatea şi generează prosperitate. Pe scurt – costul tranziţiei verzi şi digitale va creşte, iar competitivitatea europeană va plăti preţul dacă vom tăia legăturile globale. Totuşi, trebuie să alegem cu atenţie aceste legături. Noua realitate geopolitică necesită trecerea de la o abordare bazată exclusiv pe costuri la o abordare mai orientată spre încredere – cu alte cuvinte, îndepărtarea de actorii globali care nu sunt de încredere şi avansarea către o diversificare sigură“, a spus Iohannis.
Potrivit şefului statului, cooperarea transatlantică este crucială şi trebuie realizată şi o apropiere de parteneri din întreaga lume, din Asia, America Latină sau Africa.
“Influenţa noastră politică globală trebuie să corespundă puterii noastre economice. Pentru a face acest lucru, trebuie să fim mai prezenţi şi parte a soluţiei în crizele internaţionale. Cheia este să găsim un teren comun pe care să putem construi împreună. (…) Pentru ca influenţa noastră politică globală să corespundă cu puterea noastră economică, Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să îşi adapteze oferta de investiţii economice şi ecologice. Instrumente precum Acordurile de liber schimb şi iniţiative precum Parteneriatele industriale sau un posibil club al materiilor prime critice trebuie să fie pe deplin valorificate şi explorate în continuare”, a indicat preşedintele.
El a amintit că în decembrie anul trecut România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria au convenit să dezvolte un cablu submarin de electricitate verde la Marea Neagră, care va contribui la sporirea securităţii energetice în regiune şi în Europa.
“Uniunea Europeană are instrumentele potrivite pentru a se adapta la acest deceniu al schimbărilor şi pentru a contribui la modelarea lumii de mâine într-un mod durabil, potrivit pentru generaţiile viitoare. Depinde de noi, statele membre, împreună cu parteneri precum Banca Europeana de Investiţii, să conlucrăm pentru realizarea acestui obiectiv. Cu potenţialul, creativitatea şi generaţia sa tânără dinamică, România, ţara mea, este pregătită să contribuie cu aceste soluţii concrete pentru o Europă adaptată pentru viitor“, a conchis şeful statului.

MAE marchează Ziua Tratatului de la Trianon printr-o expoziție dedicată rolului diplomației române la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie
Team2Share


Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Peste 75.000 de cetățeni prezenți la Adunarea Naţională “Moldova Europeană” au adoptat o rezoluție prin care cer includerea aderării la UE în Constituție
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030
-
CONSILIUL UE1 week ago
Bogdan Aurescu solicită adoptarea cât mai curând posibil a unei liste de sancțiuni pentru persoanele care încearcă să destabilizeze R. Moldova
-
NATO1 week ago
“Valencia Trio”: A fost lansată trilaterala Spania – România – Polonia la nivel de miniștri de externe, țări care reprezintă aproape un sfert din populația UE
-
INTERVIURI1 week ago
INTERVIU | Gabriela Dancău, ambasadorul României la Roma: Pregătim semnarea unei noi declarații comune a Parteneriatului Strategic. Există premisele unei participări româno-italiene la proiecte pentru reconstrucția Ucrainei