Președintele Klaus Iohannis a discutat cu omologul bulgar, Rumen Radev, aflat în vizită la București, despre identificarea unor soluții pentru ”asigurarea navigabilității pe Dunăre”.
Într-o conferință de presă comună, șeful statului a punctat că ”interconectivitatea este esențială pentru noi toți, iar Dunărea joacă un rol important pentru ambele țări”.
”Este nevoie să implementăm rapid Proiectul european FAST DANUBE, co-finanțat de Comisia Europeană, menit să îmbunătățească navigația pe Dunăre, în partea comună româno – bulgară a Dunării. Interesul este unul comun și sunt convins că ministerele transporturilor din cele două țări vor accelera discuțiile în această direcție”, a mai transmis Klaus Iohannis.
Aspectele legate de interconectare peste Dunăre și dragare a şenalului navigabil al fluviului au fost abordate și la nivel de guverne, cu ocazia unei convorbiri telefonice între premierul Nicolae Ciucă și omologul său bulgar, Kiril Petkov, ce a avut loc la începutul lunii februarie.
Anterior acestui moment, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a avut o întâlnire cu miniştrii Dezvoltării Regionale şi Transporturilor din țara vecină cărora le-a propus să apeleze la sprijinul experţilor români pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate al Bulgariei necesar punerii în practică a proiectului ”Fast Danube”, informează Digi24.
Obiectivul principal al proiectului, care beneficiază de 85% finanţare UE şi 15% finanţare de la bugetul de stat, este de a identifica soluțiile tehnice care urmează să fie puse în aplicare în vederea asigurării condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și desfășurarea transportului pe Dunăre în condiții de siguranță pe tot parcursul anului, în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării de la Budapesta.
Transportul fluvial și cel maritim au un impact mai scăzut asupra mediului comparativ cu cel rutier sau aerian.
Potrivit CCIR, În 2019, la nivelul UE, transportul maritim de mărfuri pe distanțe scurte a reprezentat 60% (estimat la aproape 1,8 miliarde tone de mărfuri) din totalul de mărfuri transportate pe cale maritimă către și din principalele porturi ale UE. Portul Rotterdam a rămas cel mai mare port al UE pentru transport maritim pe distanțe scurte, gestionând un total de 204 milioane de tone de mărfuri, urmat de portul Antwerpen (101 mln. tone de mărfuri) și Amsterdam (53 mln. tone), în timp ce portul Constanța se clasează pe locul 14, gestionând în 2019 – 28,5 mln. tone de mărfuri pe distanțe scurte. Așadar, este evident că transportul maritim joacă un rol vital în asigurarea lanțurilor de aprovizionare pentru dezvoltarea comerțului global.
Conform unor estimări ale Agenției Europene de Mediu, transportul maritim este responsabil pentru 13,4% din totalul emisiilor de CO2 de la nivel european, adică de aproape șase ori mai puțin decât emisiile de dioxid de carbon provenit din transportul rutier (71,7%).
Așadar, implementarea acestui proiect ar aduce o contribuție semnificativă la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.