Connect with us

NATO

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu secretarul general al NATO: România rămâne pregătită să contribuie la eforturile aliate privind Afganistanul

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut vineri seară o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe marginea situației din Afganistan, șeful statului pledând pentru unitatea aliaților nord-atlantici.

Discuție telefonică productivă cu Jens Stoltenberg. România rămâne preocupată de situația critică din Afganistan și rămâne pregătită să contribuie la eforturile NATO de soluționare a acestei crize“, a scris șeful statului, după convorbire, pe Twitter.

“Unitatea aliată este esențială. Afganistanul nu trebuie să devină din nou un refugiu pentru teroriști”, a subliniat Iohannis.

Într-un mesaj separat, Stoltenberg a indicat că a discutat cu președintele României, Klaus Iohannis, cu prim-ministrul Olandei, Mark Rutte, și cu prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, despre evoluțiile din Afganistan.

“Aliații NATO vor continua să aducă oamenii în siguranță, iar noi rămânem hotărâți și uniți împotriva terorismului internațional”, a scris înaltul oficial aliat, tot pe Twitter.

Situația din Afganistan continuă să fie îngrijorătoare pentru SUA și aliații din NATO după ce armata americană și-a încheiat procesul de retragere la data de 31 august, după un război de două decenii, care a devenit între timp cel mai lung conflict al Statelor Unite și al aliaților.

Începând cu 15 august, data la care talibanii au preluat puterea în Afganistan fără vreo redută din partea forțelor afgane, și până la retragerea americană, SUA și celelalte țări NATO au evacuat 123.000 de cetățeni, inclusiv afgani cu care forțele aliate au colaborat în cei douăzeci de ani de prezență pe teren.

În ce privește România, președintele Klaus Iohannis a condus pe 25 august o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care s-a decis Armata României să participe cu 200 de militari la operațiile NATO de preluare și relocare a cetățenilor afgani ca urmare a schimbării de regim din Afganistan precum și începerea pregătirilor pentru preluarea de refugiați în contextul crizei de securitate din această țară.

În acest sens, în cadrul CSAT a fost decisă activarea Comitetului interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților și s-a hotărât participarea Armatei României la o operație NATO de evacuare și relocare a cetățenilor afgani cu un efectiv de maximum 200 de militari, începând cu luna august 2021, pentru o perioadă de cel mult 6 luni.

De asemenea, Celula interinstituțională de criză coordonată de către Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul direct al Serviciului de Informații Externe, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, a gestionat acțiunile concrete în ceea ce privește repatrierea a 49 de cetățeni români care au solicitat acest lucru şi efortul pentru relocarea cetățenilor afgani – colaboratori ai autorităților române şi ai organizațiilor internaţionale, studenți cu burse în România, categorii vulnerabile precum jurnaliști, activişti pentru drepturile omului, magistrați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Turcia a ratificat aderarea Finlandei la NATO. Statul scandinav are acum cale liberă să devină al 31-lea aliat nord-atlantic, în timp ce Suedia mai așteaptă

Published

on

© Recep Tayyip Erdogan/ Facebook

Parlamentul turc a votat joi în favoarea ratificării aderării Finlandei la NATO, devenind ultimul legislativ din rândul celor 30 de state aliate care aprobă intrarea republicii scandinave în Alianța Nord-Atlantică și oferind Helsinki-ului cale liberă pentru a deveni oficial, în curând, al 31-lea stat membru al NATO.

Candidatura finlandeză, aprobată acum de toate cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată cu voturile celor 276 de deputaţi, potrivit operaţiunilor de vot transmise în direct la televiziune, informează Agerpres.

Ratificarea în plenul legislativului turc a decurs fără probleme, după ce comisia parlamentară de afaceri externe a aprobat-o săptămâna trecută.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat pe data de 17 martie că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, o decizie salutată de Alianţa Nord-Atlantică.

Turcia era ultima membră a NATO care mai trebuie să ratifice aderarea ţării nordice la Alianţa Nord-Atlantică, după ce luni parlamentul ungar a făcut acelaşi lucru.

O aderare oficială a Finlandei la NATO ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, care va avea loc la sediul Alianței Nord-Atlantice. Potrivit Tratatului Nord-Atlantic, Finlanda trebuie să depună instrumentele de ratificare ale aderării și la Departamentul de Stat, depozitarul Tratatului fondator de la Washington, semnat la 4 aprilie 1949.

Erdogan și Orban au blocat încă de anul trecut intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia.

Regatul scandinav, care asigură în prezent președinția Consiliului UE, este ținut în șah de Ankara și de Budapesta din motive diferite. Erdogan a spus că va continua discuţiile cu Suedia asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.

Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa ”teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt.

Pe de altă parte, Balazs Orban, directorul politic al guvernului maghiar, a anunțat că parlamentarii ungari aşteaptă asigurări din partea guvernului suedez că membrii acestuia vor renunţa la obiceiul de a emite păreri critice despre executivul condus de Viktor Orban şi statul de drept din Ungaria, pentru ca legislativul de la Budapesta să ratifice, în schimb, aderarea Suediei la NATO.

Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri.

În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a Suediei.

Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Continue Reading

NATO

Miniștrii de externe din formatul “București 9” se întrunesc în Polonia pentru a discuta despre o “apărare înaintată” pe flancul estic înainte de reuniunea șefilor diplomațiilor NATO

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa joi și vineri la reuniunea miniștrilor de externe aliați ai Formatului București 9 (B9), care va avea loc în Polonia, la Łódź, și pe care o va co-prezida împreună cu omologul polonez, ministrul de externe Zbigniew Rau, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La reuniune vor fi prezenți toți miniștrii de externe ai statelor aliate membre ale Formatului B9, precum și reprezentanți ai NATO.  

Miniștrii de externe aliați ai Formatului B9 se vor concentra pe pregătirea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO din perioada 4 – 5 aprilie, de la Bruxelles, și, în special, a summitului NATO de la Vilnius din luna iulie 2023. Miniștrii formatului B9 vor avea ca punct principal de pornire necesitatea implementării depline a deciziilor Summitului NATO de la Madrid din 2022 privind consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic.

Șeful diplomației române va puncta relevanța consultărilor cu aliații reuniți în Formatul B9 și va saluta desfășurarea acestei reuniuni după summitul extraordinar al Formatului din 22 februarie 2023, de la Varșovia, în prezența președintelui american Joe Biden.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va sublinia faptul că, în actualul context de securitate, trebuie asigurată, pe flancul estic, o postură aliată unitară și coerentă, care să evolueze spre o apărare inaintată.

Șefii diplomațiilor aliate reuniți în formatul B9 vor analiza implicațiile pe care agresiunea Rusiei asupra Ucrainei le generează în plan regional și euroatlantic și vor discuta modalitățile de continuare a sprijinului robust și multidimensional pentru Ucraina pentru a face față agresiunii Rusiei. Ministrul Bogdan Aurescu va evidenția sprijinul multidimensional acordat de țara noastră Ucrainei și angajamentul ferm de a continua aceste eforturi. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu va încuraja continuarea sprijinirii statelor vecine Ucrainei, vulnerabile la acțiunile agresive ale Rusiei, precum Republica Moldova, confruntată inclusiv cu amenințări hibride care urmăresc destabilizarea statului și deturnarea parcursului său european, precum și Georgia. 

Ministrul Bogdan Aurescu va pleda pentru consolidarea rezilienței strategice a acestor state, pentru a asigura pacea și securitatea în regiunea Mării Negre.

Totodată, șeful diplomației române va accentua importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, așa cum este recunoscută în Conceptul Strategic adoptat la summitul NATO de la Madrid, și pentru menținerea unei atenții și implicări sporite Aliate în regiune, precum și a unei legături transatlantice solide.

Miniștrii de externe din statele B9 vor discuta și inițiative specifice politicii de securitate și apărare comune și cooperarea UE-NATO, inclusiv în contextul Declarației comune NATO-UE adoptate în luna ianuarie 2023.  

Șeful diplomației române va solicita aliaților de pe flancul estic continuarea coordonării, în complementaritate, a eforturilor celor două organizații de răspuns la actualul context regional și internațional și pentru a sprijini partenerii vulnerabili.

Formatul București 9 (B9) este o inițiativă româno-poloneză dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului Estic al NATO care reunește statele aliate de pe flancul estic.

A fost lansat în 2015, la București, la inițiativa comună a președinților României, Klaus Iohannis, și Poloniei, Andrzej Duda, ca răspuns la deteriorarea situației de securitate în urma anexării ilegale a Crimeii.

În 2022, formatul a discutat frecvent implicațiile substanțiale ale războiului lansat de Federația Rusă asupra Ucrainei, la diferite niveluri, inclusiv în cadrul Summitului B9 găzduit de președintele României la 10 iunie 2022, servind și ca platformă de consultare transatlantică cu SUA.

Cea mai recentă reuniune la nivel înalt a formatului a fost summitul extraordinar de la Varșovia din 22 februarie 2023, la care au participat și președintele SUA și secretarul general NATO.

Dialogul din acest format a contribuit la coagularea priorităților statelor de pe flancul estic la nivelul NATO, cu precădere în privința consolidării descurajării și apărării aliate, cu accent pe flancul estic.

Continue Reading

NATO

19 ani de la aderarea la NATO. Bogdan Aurescu: “România este protejată de cele mai puternice garanții de securitate din istorie”

Published

on

© MAE

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a salutat miercuri împlinirea a 19 ani de la aderarea României la NATO, împreună cu alte șase aliate din regiunea Europei Centrale și de Est.

România este protejată de cele mai puternice garanții de securitate din istorie și rămâne un aliat de încredere pe flancul estic și în regiunea Mării Negre“, a scris Aurescu, pe contul său de Twitter.

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 19 ani de la aderarea la NATO, fiind unul dintre aliații de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată

România celebrează miercuri, 29 martie, 19 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 74 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2023, această aniversare coincide cu cea mai amplă transformare de doctrină strategică și de resetare a posturii militare a Alianței Nord-Atlantice de la finalul Războiului Rece. Decizia și acțiunea din zorii zilei de 24 februarie 2022 a Federației Ruse de a ataca militar Ucraina – fiind pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când un stat suveran invadează alt stat suveran în Europa – a modificat iremediabil mediul de securitate din Europa. Agresiunea militară a Rusiei împotriva statului vecin a fost întâmpinată, din perspectiva NATO, cu decizii și acțiuni imediate cu implicații directe asupra României.

Astfel, la 19 ani de la aderarea României la NATO și după 13 luni de război la porțile României și la Marea Neagră, și deci ale flancului estic al Alianței, țării noastre i-au fost reconfirmate beneficiile, umbrela și garanțiile de securitate.

În prezent, România este dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată. 

Prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Grupul de luptă al NATO din România a fost înființat oficial la data de 1 mai 2022, fiind format din militari francezi, olandezi, belgieni, luxemburghezi și români. Conducerea este asigurată de forța franceză care a condus și Forța de Reacție Rapidă a NATO pentru anul precedent, iar armata franceză a instalat în România și un sistem de apărare MAMBA.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

România găzduiește și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO. De asemenea, România a fost anul trecut în centrul transformărilor fără precedent în acest secol ale posturii de securitate și apărare a NATO în Europa, prin deciziile luate la summitul aliat de la Madrid, de la adoptarea Conceptului Strategic, document cardinal care tratează Rusia drept o amenințare și recunoaște importanța strategică a Mării Negre, la decizia de creștere a efectivelor forței de reacție rapidă a Alianței și de ridicare a grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă dacă situația o impune. Totodată, liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței, iar România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO.

România a punctat în 2022 și la capitolul diplomatic în cadrul NATO, jucând un rol în flexibilizarea poziției Turciei, care a acceptat ca Finlanda și Suedia să fie invitate pentru aderarea la NATO și a găzduit, în noiembrie 2022, la București, reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, prima astfel de întrunire politică la nivel diplomatic între aliați după summitul de la Madrid și prima de pe flancul estic după ce Rusia a invadat Ucraina.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA41 mins ago

Secretarul american al apărării l-a primit la Pentagon pe omologul român: Parteneriatul strategic dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic

U.E.1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă, vizită în Suedia, țara care deține președinția Consiliului UE și care este ținută în șah de Turcia și Ungaria privind aderarea la NATO

NATO1 hour ago

Turcia a ratificat aderarea Finlandei la NATO. Statul scandinav are acum cale liberă să devină al 31-lea aliat nord-atlantic, în timp ce Suedia mai așteaptă

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Politica de coeziune a UE: Comisia Europeană aprobă o contribuție de 166 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și de ape uzate în România

POLITICĂ17 hours ago

PSD marchează 130 de ani de la crearea primului partid social democrat în România printr-un eveniment la care participă Marcel Ciolacu și Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul de Interne a discutat cu ambasadoarea SUA despre acceptarea României în Programul Visa Waiver: Ar reprezenta o recunoaștere a statutului de partener strategic al SUA

MAREA BRITANIE18 hours ago

Charles al III-lea, primul monarh britanic care s-a adresat Parlamentului german: Flagelul războiului s-a întors în Europa. Securitatea Europei este amenințată

ROMÂNIA18 hours ago

Klaus Iohannis îi primește vineri la Palatul Cotroceni pe liderul PPE Manfred Weber și pe vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans

Eugen Tomac18 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac cere Comisiei Europene suplimentarea compensațiilor pentru fermierii români până la 100 de milioane de euro: Solidaritate înseamnă sprijin pentru toți cei afectați

SCHENGEN19 hours ago

Klaus Iohannis transmite viitoarei președinții spaniole a Consiliului UE că România are obiectivul de a adera la Schengen în acest an

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE1 day ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA2 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA4 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, către șeful Consiliului European: Respingerea aderării României la Schengen, o palmă dată Uniunii Europene. Această problemă trebuie rezolvată cât mai repede

POLITICĂ4 days ago

Marcel Ciolacu, cu ocazia Centenarului Constituției României Întregite: Este timpul să ne adaptăm vremurilor și să garantăm o reprezentare corectă a femeilor în societate și politică

Team2Share

Trending