Connect with us

MEDIU

Klaus Iohannis a lansat Raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”: Lupta împotriva schimbărilor climatice nu poate fi solitară

Published

on

© Klaus Iohannis / Facebook

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat joi, 8 septembrie, că la nivelul Administrației Prezidențiale a fost constituit un grup de lucru care a lansat, în dezbatere publică, Raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”. Raportul identifică provocările majore la adresa României în contextul schimbărilor climatice și avansează o serie de soluții pentru a răspunde la acestea, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

„În această vară marcată de secetă și de valuri lungi de căldură excesivă, am avut dovezi clare că, pentru România anului 2022, schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci un fenomen real, cu consecințe semnificative pentru oameni”, a declarat șeful statului. 

Potrivit acestuia, fie că vorbim despre efectele asupra sănătății publice și asupra biodiversității, fie că ne referim la afectarea producției agricole, la funcționarea sistemului energetic ori la reziliența sistemelor de transport naval și rutier, toate acestea sunt influențate de schimbările climatice și afectează, în final, întreaga societate.

„De aceea, o prioritate a mandatului meu este acordarea întregului sprijin pentru implementarea celor mai potrivite politici publice în domeniul climei. Recent, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice și Organizația Meteorologică Mondială au publicat o serie de rapoarte științifice care indică faptul că schimbările climatice au loc în mod accelerat, generează pagube materiale majore și afectează calitatea și durata vieții oamenilor. Prin urmare, și răspunsul nostru trebuie să fie unul rapid și ferm, ținând cont, totodată, că nu avem la îndemână nicio soluție miraculoasă”, a explicat președintele. 

El a precizat că țara noastră se confruntă cu provocări specifice, care au nevoie de un set complex de măsuri de adaptare pentru a diminua efectele caniculei, secetei, ale penuriei de apă, dar, concomitent, „trebuie să avem în vedere și partea de atenuare”, prin punerea în aplicare de măsuri care reduc emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea pe care o generăm.

„Ca răspuns al nostru la schimbările climatice, avem nevoie așadar de o abordare integrată. Întreaga lume ̶ și România, evident ̶ caută soluții pentru a limita schimbările climatice și în acest sens apelează la oameni de știință și la experți”, a adăugat Klaus Iohannis. 

De asemenea, el a mulțumit membrilor grupului de lucru pentru implicare și i-a încurajat pe toți cei care cred că pot contribui cu idei să se implice și să participe la dezbaterea publică, astfel încât să existe concluzii cât mai clar formulate.

„Dincolo de impactul sever al schimbărilor climatice asupra mediului înconjurător și a societății umane, pe care putem lesne să îl observăm fiecare dintre noi din ce în ce mai des, există și pericolul unei tranziții dezordonate către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră”, a mai spus preșesintele. 

El a amintit că, pentru statele membre ale Uniunii Europene, tranziția climatică reprezintă angajamentul ferm pe care Uniunea și l-a asumat, de a deveni o economie și o societate neutre din punct de vedere climatic până în 2050, cu obiectivul intermediar de a reduce până în 2030 emisiile gazelor cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelurile înregistrate în 1990.

„O astfel de țintă ambițioasă presupune transformări radicale, care trebuie să fie însă fezabile din punct de vedere economic, dar și echitabile social. Pentru a evita riscul ca o astfel de tranziție să fie una dezordonată, cu efecte negative profunde, sunt necesare o planificare mai bună și coordonată, precum și acțiuni timpurii din partea tuturor actorilor relevanți din mediul public și privat, motive în plus pentru a avea un plan și o abordare integrate”, a explicat Klaus Iohannis.

Acesta a subliniat că schimbările climatice generează provocări majore pentru societate, dar pot crea și oportunități, iar tranziția pentru atingerea neutralității climatice aduce multiple beneficii, printre care: investiții noi în cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea de noi ramuri economice mai puțin poluante, noi locuri de muncă, combaterea sărăciei energetice și creșterea securității energetice prin reducerea dependenței de importuri de energie.

Klaus Iohannis a precizat că toate acestea se adaugă la îmbunătățirea sănătății ecosistemelor, dar și la îmbunătățirea sănătății publice, iar în contextul geopolitic actual marcat de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, decarbonizarea economiei și trecerea accelerată la sursele de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să asigure securitatea energetică a României și a Uniunii Europene, „devin și mai urgente”.

„Mă bucură interesul crescut manifestat de Guvern cu privire la politicile climatice. Sunt conștient că este un domeniu nou, în care România, așa cum se întâmplă și în alte țări, se află încă în plin proces de a-și forma experții și de a-și dezvolta capacitatea instituțională. Cred că Raportul lansat astăzi vă va fi util atât prin analiza consistentă realizată, cât mai ales prin măsurile concrete propuse pentru a răspunde provocărilor majore cu care ne confruntăm”, a continuat șeful statului. 

În finalul mesajului său, președintele a declarat că lupta eficientă împotriva schimbărilor climatice „nu poate fi una solitară”, ci presupune un demers comun și o bună organizare și coordonare.

„Din această perspectivă, instituțiile publice centrale trebuie să își asume un rol de catalizator în procesul de gestionare a efortului național de răspuns la schimbările climatice. Mobilizarea unui număr cât mai mare de actori societali devine astfel o prioritate. Fie că vorbim despre mediul academic, despre cercetare, ONG-uri, mediul de afaceri sau despre mass-media, avem nevoie de implicarea tuturor. Vă invit, așadar, să găsim împreună cele mai bune soluții pentru a limita impactul schimbărilor climatice și pentru a oferi țării noastre oportunitatea de a culege beneficiile tranziției climatice”, a conchis Klaus Iohannis.

MEDIU

Lansarea Programului Național de Împăduriri 2022-2026. Nicolae Ciucă: Oferă speranță pentru generațiile viitoare că vor trăi într-un mediu mai puțin poluat

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a participat astăzi, 25 noiembrie, la semnarea unei noi serii de contracte de finanțare pentru realizarea unor Centre de colectare prin aport voluntar și lansarea Programului Național de Împăduriri 2022-2026, prilej cu care a reiterat importanța banilor europeni din PNRR pentru susținerea acestui proiect.

„Discutăm de o campanie care este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt cifre pe care, de multe ori, poate le uităm, dar este relevant să menționăm faptul că, în România, suprafețele acoperite de pădure reprezintă aproximativ 29% din suprafața teritoriului, în timp ce, în Europa, suprafața totală acoperită de păduri este de aproximativ 39%”, a transmis premierul. 

Potrivit șefului Executivului, în PNRR sunt dispinobile fonduri în valoare de aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru împădurirea României: „Toți acești bani trebuie folosiți cu iscusință, astfel încât să lăsăm generațiilor viitoare un mediu mai curat.”

„Nu am ales întâmplător ziua de astăzi. Astăzi, guvernul împlinește un an de când și-a asumat mandatul. Cred că este un moment prin care lansăm un program care vizează viitorul protejării mediului natural din țara noastră, un program care oferă speranță pentru generațiile viitoare că vor trăi într-un mediu mai puțin poluat, într-un mediu mai curat, într-un mediu în care biodiversitatea va fi mai bine consolidată și mai dezvoltată”, a mai adăugat acesta. 

Continue Reading

MEDIU

COP27. Klaus Iohannis a co-prezidat o dezbatere consacrată educației privind schimbările climatice: Avem nevoie de energia și creativitatea tinerilor. Ei sunt principalul nostru partener

Published

on

© Administrația Prezidențială

Tineretul este și va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educației, este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor, a declarat marți, marja COP27 din Egipt, președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a făcut aceste remarci în debutul dezbaterii pe tema educației privind schimbările climatice (“Promoting climate change education”), găzduită și co-prezidată de Iohannis alături de premierul Cehiei, Petr Fiala, în marja Conferinței COP27 Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice de la Sharm El-Sheikh.

“Sunt ferm convins că educația este una dintre soluțiile durabile la criza climatică. Modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educației, este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor. În acest sens, în România propunem o serie de măsuri care includ o platformă digitală cu resurse educaționale privind schimbările climatice, o Săptămână Verde în timpul anului școlar, precum și o rețea de școli verzi și o infrastructură educațională sustenabilă. Tineretul este și va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice. Avem nevoie de energia și creativitatea lor pentru a sprijini eforturile noastre. Conștientizarea cu privire la problemele climatice prin educație și dezvoltarea competențelor i-ar înzestra cu instrumentele adecvate pentru a fi agenți puternici pentru acțiune climatică în societăți. În acest sens, trebuie să profităm la maximum de inițiative precum Anul European al Competențelor din 2023″, a afirmat Klaus Iohannis, în cadrul evenimentului organizat în comun de Președintele României și Președinției Cehiei la Consiliul Uniunii Europene.

 

“Trebuie să privim educația privind schimbările climatice ca pe o investiție comună în viitorul nostru. Pe termen lung, educația și dezvoltarea de competențe pentru economia verde ne vor ajuta să trecem de la conștientizare la acțiune. Pentru aceasta, trebuie să colaborăm îndeaproape cu organizațiile internaționale. Salut prezența, la această masă rotundă,  a unor actori europeni și internaționali care au depus deja eforturi în acest sens și care sunt dispuși să clădească pe realizările lor. Având în vedere toate aceste argumente, România a luat inițiativa de a organiza acest eveniment la COP27 împreună cu partenerii noștri cehi. Considerăm că subiectele educației climatice și dezvoltării competențelor trebuie discutate la cel mai înalt nivel”, a mai punctat Iohannis.

Dezbaterea pe tema educației privind schimbările climatice, care a avut loc la inițiativa Președintelui României, și-a propus ca educația privind schimbările climatice și dezvoltarea de competențe pentru tranziția climatică să fie ridicate la cel mai înalt nivel în cadrul COP27 pentru creșterea gradului de implicare la nivel național și internațional pe aceste teme și implementarea de măsuri în acest sens.

© Administrația Prezidențială

Evenimentul s-a bucurat de un interes ridicat, beneficiind de participarea șefilor de stat din Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia, Slovacia, Slovenia si Rwanda. Totodată, la dezbatere au mai participat Președintele Băncii Europene de Investiții, ministrul Schimbărilor Climatice și Mediului din Emiratele Arabe Unite, precum și înalți oficiali UNESCO, UNICEF și OCDE.

Liderii participanți au evidențiat în intervențiile susținute importanța educației în materie de schimbări climatice pentru tineri, precum și angajamentele și demersurile realizate în domeniu de statele pe care le reprezintă sau de către organizațiile prezente la eveniment.

În cadrul dezbaterii au fost identificate palierele în care este nevoie de sprijin suplimentar, precum și domeniile în care este nevoie de  o colaborare mai strânsă pentru a îmbunătăți accesul la educația privind schimbările climatice și la dezvoltarea competențelor pentru tranziția ecologică. Aceste domenii vizează o rețea internațională de școli verzi, hub-uri digitale multilingve comune cu resurse educaționale privind schimbările climatice, precum și  îmbunătățirea finanțării disponibile pentru educația privind schimbările climatice și dezvoltarea competențelor.

Dezbaterea a oferit, totodată, oportunitatea de a crește gradul de conștientizare, dar mai ales de a consolida mecanismul de cooperare privind educația și dezvoltarea competențelor esențiale în limitarea schimbărilor climatice între țările interesate.

Participanții la evenimentul “Promoting climate change educations-au angajat să colaboreze pe aceste teme și să le mențină în cadrul discuțiilor la nivel înalt sau în cadrul unor evenimente dedicate.

Președintele Klaus Iohannis a reprezentat România, luni și marți, la deschiderea celei de-a 27-a conferințe (COP27) a Statelor care sunt membre ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care are loc la Sharm El-Sheikh, în Egipt, în perioada 6-18 noiembrie 2022. Pe parcursul celor două săptămâni de negocieri, România va fi reprezentată și de Guvern la nivel de miniștri și echipă tehnică.

Pe lângă co-prezidarea acestei dezbateri, șeful statului a susținut luni declarația națională din partea țării noastre, unde a precizat că România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice și angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră și a avertizat totodată că vremurile actuale sunt cele mai dificile în decursul unei generații, de la război pe continentul european cu efecte globale la limitarea schimbărilor climatice.

De asemenea, președintele a participat marți la masa rotundă pe tema “Schimbările climatice și sustenabilitatea comunităților vulnerabile”, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) de la Sharm El-Sheikh, context în care șeful statului a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța

Continue Reading

MEDIU

COP27: Klaus Iohannis a afirmat disponibilitatea României de a colabora la nivel global pentru reducerea riscului dezastrelor naturale

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a participat marți la masa rotundă pe tema “Schimbările climatice și sustenabilitatea comunităților vulnerabile”, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) de la Sharm El-Sheikh, context în care șeful statului a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța.

Evenimentul a constituit un prilej pentru șefi de stat și de guvern, înalți reprezentanți ai structurilor ONU și ai altor organizații interguvernamentale să discute aspecte legate de adaptarea la schimbările climatice, răspunsul la dezastre naturale și alerta timpurie cu privire la situațiile de risc, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Unul dintre obiectivele principale ale COP27 vizează adaptarea la schimbările climatice, urmărindu-se atingerea progreselor extrem de necesare pentru a spori reziliența internațională la schimbările climatice și pentru a ajuta comunitățile cele mai vulnerabile să se adapteze.

În cadrul dezbaterii, președintele Klaus Iohannis a punctat faptul că aceste comunități vulnerabile sunt adesea cele mai afectate de schimbările climatice și a evidențiat că acest aspect nu ar trebui neglijat în procesul de adaptare la schimbările climatice și în eforturile de a proteja cetățenii de consecințele acestora.

Șeful statului a arătat că pot fi aplicate mai multe măsuri, printre care îmbunătățirea gestionării riscurilor asociate dezastrelor și a sistemelor de alertă timpurie – esențială pentru a minimiza pierderile umane, naturale și materiale, pentru reducerea costurilor economice și sociale și care protejează, totodată, sănătatea și siguranța cetățenilor.

În context, președintele Klaus Iohannis a salutat inițiativa „Alerte timpurii pentru toți” (Early Warnings for All), lansată de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, și a reliefat faptul că, în România, avem în funcțiune sisteme care pot transmite mesaje pentru a avertiza populația cu privire la fenomenele meteorologice extreme, însă aceste sisteme trebuie extinse la nivel global.

Totodată, acesta a precizat că, pentru a răspunde eficient dezastrelor naturale, trebuie să facem schimb de bune practici și să împărțim resurse, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale.

Șeful statului a mai subliniat necesitatea îmbunătățirii accesului la educația privind riscurile schimbărilor climatice și reducerea lor, reiterând faptul că educația este o parte esențială a procesului de prevenire, pregătire și răspuns eficient la dezastrele naturale amplificate de schimbările climatice.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.8 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu13 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN14 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga14 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac15 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA15 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan18 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN19 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN21 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending