Președintele PMP și fostul ministru de externe Cristian Diaconescu a invocat vineri scenariile unor situații precum “Yalta 2021” sau “Ribbentrop-Molotov 2.0” pentru a prefigura mizele unui summit între președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin, care ar putea avea loc în Europa, în cursul lunii iunie.

“Premisele sunt tensionate”, a atenționat Diaconescu, subliniind că Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse şi Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, au dat mandat negociatorilor ruşi să prezinte americanilor o variantă de înţelegere prin care să se “legitimeze“ dreptul Rusiei de a-şi promova, în regiune, abordările de securitate naţională privind exerciţiul suveranităţii inclusiv posibilitatea de a apăra “vorbitorii de limba rusă“ oriunde s-ar afla aceştia.

Fostul șef al diplomației române a punctat că preşedintele Joe Biden şi Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, consideră că stabilizarea relaţiilor ruso-americane depinde de acceptarea de către partea rusă a consecinţelor atacurilor cibernetice, amestecului în alegerile din SUA, încălcării drepturilor omului sau agresiunea împotriva Ucrainei.

“SUA ar dori să coopereze cu Rusia în domenii privind: controlul armamentului nuclear, lupta împotriva terorismului islamic, controlul pandemiei sau schimbările climatice. În esenţă, Kremlinul încearcă un joc “de miză nulă” prin întoarcerea la situaţia anterioară anului 2014, renunţarea reciprocă la regimurile de sancţiuni, cu păstrarea influenţei ruse în Crimeea şi Donbas. Partea rusă consideră că proiectul Yalta-1945 poate fi replicat în 2021, asigurându-se stabilitatea şi predictibilitatea necesare în scopul prevenirii unei conflagraţii mondiale“, a susținut Diaconescu.

El a amintit că Summit-ul de la Yalta din 1945, cu scopurile declarate privind reconstruirea comunităţii internaţionale după al Doilea Război Mondial, a reprezentat un dezastru strategic pentru Europa Centrală şi de Est, dar un mare succes pentru URSS şi generarea sistemului influenţelor comuniste.

“Prin mobilizarea militară excepţională (peste 300.000 de militari), precum şi încercarea de a se angaja într-un război convenţional, generalizat în Ucraina, Rusia a trecut la o fază superioară şi anume semnalul transmis SUA şi aliaţilor săi că nu ar exclude chiar o confruntare nucleară globală”, a punctat acesta.

“Yalta – 2021 sau Molotov-Ribbentrop 2.0 ar plasa România ca parte a Europei Centrale şi de Est sub acelaşi regim diferit, discriminatoriu şi criminal, care a distrus destine şi naţiuni. Până în acest moment, Washingtonul nu a cedat în ceea ce priveşte agenda Summit-ului. Rămâne de văzut. Dar poziţionarea puterilor europene influente este necesară, mai mult decât oricând. Este nu numai o problemă de semnal dar mai ales de expresie a solidarităţii, necesare astăzi în logica pace-război”, a conchis Cristian Diaconescu.

La mijlocul lunii aprilie, preşedintele SUA i-a propus o întâlnire omologului rus Vladimir Putin pe fondul unor tensiuni puternice între cele două puteri rivale. La acel moment, Biden a apreciat că “a sosit” “momentul dezescaladării” cu Rusia, îndemnându-l în special pe omologul său Vladimir Putin să se abţină de la orice acţiune militară împotriva Ucrainei.

Între timp, Moscova a retras forțele militare care erau comasate la frontiera cu Ucraina și în peninsula Crimeea, însă echipamentele militare au rămas pre-poziționate.

Această propunere a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Trei țări europene – Finlanda, Elveția și Austria – s-au oferit deja să găzduiască un potențial summit între Joe Biden și Vladimir Putin.

Preşedintele SUA urmează să întreprindă prima sa călătorie în străinătate la jumătatea lunii iunie, în Marea Britanie şi Belgia, pentru summit-urile G7 şi NATO, precum şi pentru întrevederi cu lideri ai Uniunii Europene. Summitul G7 va avea loc în perioada 11-13 iunie, iar summitul NATO la 14 iunie, în aceeași perioadă fiind preconizat să aibă loc și summitul dintre președintele SUA și liderii Uniunii Europene.

Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi reprezintă normalitatea într-o societate liberă şi democratică, a transmis preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj publicat, sâmbătă, pe Facebook, cu ocazia Zilei inegalității de șanse între femei și bărbați.

El a vorbit despre eforturile din ţara noastră pentru reducerea inegalităţilor în contextul epidemiei de SARS-CoV-2.

“Deşi mai sunt încă multe lucruri de îmbunătăţit, sunt convins că România va continua să facă eforturi susţinute pentru a reduce inechităţile existente. Ziua Naţională a egalităţii de şanse este un bun prilej de a conştientiza o dată în plus că femeile încă se mai confruntă cu stereotipuri şi prejudecăţi legate de carieră şi rolul în familie, tendinţe negative care s-au accentuat la nivel global în contextul pandemiei de COVID-19”, a subliniat şeful statului, unul dintre primii 8 lideri mondiali semnatari ai campaniei #HeForShe, o inițiativă pentru egalitate de gen la nivel global promovată de UN Women.

Preşedintele adaugă că “violenţa împotriva femeilor, inegalitatea de gen şi discriminarea sunt fenomene nocive, care trebuie combătute cu toate forţele”.

“Încurajez, de aceea, susţinerea cât mai activă a femeilor în procesul decizional, în societate, politică şi economie, cât şi implicarea bărbaţilor ca parteneri activi în viaţa de familie“, a conchis Klaus Iohannis.

Data de 8 mai a fost declarată Ziua Naţională a Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi în România prin Legea nr. 23 din 9 martie 2015.