Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis a preluat al doilea mandat de președinte invocând momentele astrale din istoria națiunii române: ”Să depășim odată pentru totdeauna marasmul veșnicei perioade de tranziție”

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestire în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, promițând că va fi ”președintele tuturor românilor” și că va ”face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică (…) să devină realitate”.

Într-un discurs susținut la tribuna Parlamentului după depunerea jurământului, Iohannis a folosit ca elemente busolă ale alocuțiunii sale ”momentele astrale” din istoria națiunii române în secolul trecut – Marea Unire de la 1918, acum 101 ani, și Revoluția Română din 1989, a cărei a treizecea aniversare este comemorată în aceste zile.

Cu 101 ani în urmă, părinții națiunii noastre – românii curajoși care au visat, au trudit și au murit pentru unire – au dat naștere celui mai frumos și mai măreț proiect românesc al încercatei noastre istorii. Drumul nu a fost deloc ușor în veacul care s-a scurs de la Marea Unire din 1918. Am progresat împreună, depășind nenumărate tragedii, perioade întunecate de represiune cruntă sub tiranie și dictatură. (…) Se împlinesc trei decenii de la Revoluția din Decembrie 1989, care, prin jertfă de sânge, a redat României destinul său european și democratic. Însă, dincolo de progresele evidente, bilanțul ultimilor 30 de ani nu este unul satisfăcător, nu se ridică nici la nivelul așteptărilor societății și este dezamăgitor în raport cu potențialul real al țării. Trebuie să depășim odată pentru totdeauna marasmul veșnicei perioade de tranziție. Prea multe generații au fost de sacrificiu! Oamenii s-au săturat, pe bună dreptate, de atâtea schimbări fără finalitate, care nu au produs rezultatele scontate. Nu ne mai putem permite să irosim prețioase șanse, valoroase oportunități și inestimabil timp! Este, așadar, momentul unei noi etape de dezvoltare a României”, a spus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte: ”Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor”

În discursul său, președintele a enunțat că obiectivul său fundamental este acela de a construi ”o țară prosperă, sigură, un stat funcțional, cu instituții democratice consolidate, în care legea este egală pentru toți” și a reafirmat că va sprijini ”fără rezerve lupta anticorupție”. 

De asemenea, Iohannis a reafirmat că ”România Educată este un proiect-pilon al construcției României normale, pe care sunt hotărât să îl văd pus în practică” și a cerut, inclusiv în privința dezvoltării economice a țării, ”o legislație coerentă și adecvată realității, ușor de înțeles și aplicat, eliberată de orice formă nocivă de populism”.  

Spre finalul discursului său, președintele a definit drept ”neprețuit” devotamentul și implicarea românilor din diaspora, transmițându-le: Și nouă ne este dor de voi și vă așteptăm cu drag acasă!”.

Nu vom înceta niciodată să ne amintim că suntem moștenitorii și, pe vecie, păstrătorii a două momente cardinale. La capetele secolului trecut stau, ca două greutăți ale talerului, cele două momente astrale ale istoriei națiunii noastre: Marea Unire de la 1918 și Revoluția Română din 1989. (…) La 30 de ani de la Revoluția din 1989, trebuie să avem maturitatea să înțelegem că suntem obligați să ne rupem definitiv de tarele trecutului și să începem un nou capitol. Destinul nostru va fi pe atât de impunător, pe cât de măreț este idealul în care credem. Să credem, așadar, cu toată tăria, că transformarea țării noastre poate fi extraordinară, iar, peste ani, 2019 să rămână în istorie ca reperul definitoriu al începerii construcției României normale! Când ne va fi greu, să ne găsim sprijin unii în ceilalți, fiindcă noi, românii, oriunde ne-am afla, suntem o mare familie, uniți pentru totdeauna de dragostea de țară care ne dă forța să depășim orice obstacol. Să credem în noi și în puterea noastră de a lăsa moștenire o Românie a visurile și așteptărilor în sfârșit împlinite! Acesta să fie legământul pe care cu toții îl facem astăzi, 21 decembrie, zi simbol a renașterii naționale!”, a conchis președintele.

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestitură în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a rostit Klaus Iohannis în plenul Parlamentului.

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie.


Puteți citi pe larg aici principalele elemente din discursul inaugural al lui Klaus Iohannis cu ocazia preluării celui de-al doilea mandat de președinte

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Marcel Ciolacu, recunoscător președintei Parlamentului European pentru spriijnul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a efectuat o vizitiă oficială la Bruxelles unde s-a întâlnit cu înalți oficiali europeni, printre care președinta Parlamentului European și cancelarul german Olaf Scholz. Cu acest prilej, președintele PSD i-a mulțumit Robertei Metsola pentru sprijinul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen. 

„Îi mulțumesc președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru sprijinul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen. Modul în care autoritățile române au gestionat situația de la granița de Est a Uniunii Europene, în contextul actualelor tensiuni regionale, demonstrează suplimentar faptul că Romania îndeplinește, de facto, toate condițiile pentru a fi acceptată în spațiul Schengen”, a precizat Marcel Ciolacu într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook. 

De asemenea, acesta a transmis că România își dorește o nouă rezoluție care să „ne susțină demersul la nivel european și care să fie votată pe parcursul următoarei președinții a Consiliului UE.”

În ședința de ieri a Partidului Socialist European (PES), Marcel Ciolacu a susținut necesitatea acordării statutului de țară candidată la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova: „Totodată, am pledat pentru proiectul României de a deveni un jucător regional activ, un hub pentru stabilitatea și dezvoltarea regiunii, pornind de la reconstrucția Ucrainei”, a mai transmis acesta. 

Citiți și: Marcel Ciolacu va pleda, la Bruxelles, pentru acordarea statutului de candidat la UE pentru R. Moldova și Ucraina și va cere sprijin pentru aderarea României la Schengen

Continue Reading

POLITICĂ

Nicolae Ciucă salută acordarea statutului de țări candidate Ucrainei și R. Moldova: România va fi alături de cetățenii lor și ai Georgiei în calea lor europeană

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, subliniind că România va fi alături de cetăţenii din cele două state şi Georgia în parcursul lor european.

“Salut decizia istorică a Consiliului European. România va fi alături de cetăţenii Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei în calea lor europeană”, a scris Nicolae Ciucă, joi seară, într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului.

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, dar și de președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen.

Citiți și DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

“Consiliul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor se află în cadrul Uniunii Europene. Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în concluziile adoptate de Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Mario Draghi și ceilalți lideri europeni la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

În documentul adoptat, liderii invită Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei cu privire la cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. De asemenea, se precizează că “Consiliul va decide cu privire la măsurile ulterioare după ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”.

În ceea ce privește Georgia, Consiliul European s-a declarat “pregătit să acorde Georgiei statutul de țară candidată după ce vor fi abordate prioritățile specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei”.

Progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană va depinde de meritele proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.

Citiți și “De 27 de ori da!”. Reacții ale liderilor UE după ce au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderare

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Albania are în plan să solicite UE ca cererea sa de aderare să fie tratată separat de cea a Macedoniei de Nord

Published

on

© European Union, 2022

Albania are în plan să solicite UE ca cererea sa de aderare să fie tratată separat de cea a Macedoniei de Nord în cazul în care nu se vor înregistra progrese în privința parcursului european al celor două state din Balcanii de Vest, după reuniunea de săptămâna viitoare a liderilor europeni, a declarat premierul Edi Rama, într-un interviu acordat publicației Politico.

De altfel, premierul albanez a declarat că nu se așteaptă ca summitul UE de săptămâna viitoare să deschidă calea pentru ca țara sa să înceapă negocierile de aderare la UE, dând vina pe Bulgaria.

Toate guvernele UE au convenit încă din martie 2020 să dea undă verde Albaniei și Macedoniei de Nord pentru a începe negocierile de aderare. Cu toate acestea, discuțiile nu au început încă, deoarece Bulgaria face presiuni pentru concesii din partea Macedoniei de Nord într-o dispută între cele două țări privind limba, istoria și identitatea.

Deși blocada impusă de Sofia la începutul negocierilor se aplică doar Macedoniei de Nord, UE preferă să analizeze împreună ofertele de aderare ale Albaniei și Macedoniei de Nord, astfel încât și Tirana este practic blocată.

UE a acordat statutul de candidat Macedoniei de Nord în 2005 și Albaniei în 2014, dar negocierile cu ambele țări nu au început încă.

Citiți și Olaf Scholz cere UE să demareze negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania pentru a-și îndeplini promisiunea de integrare a Balcanilor de Vest

În context, Rama s-a declarat pesimist.

„Nu am așteptări. Nu cred că se va întâmpla ceva. Albania și Macedonia de Nord nu vor începe în mod oficial negocierile de aderare”, a declarat el la Tirana.

Întrebat dacă vreunul dintre liderii UE a dat un semnal că discuțiile ar putea începe în curând, Rama a răspuns: „Ce semnale pot da? Nu este vorba despre ei. Este vorba din nou despre Bulgaria. Toți sunt de acord, toată lumea susține, toți cred că acest lucru ar trebui să se întâmple și că ar fi trebuit să se întâmple deja. Dar marja lor de manevră este limitată de Bulgaria.”

Premierul albanez a declarat că nu se așteaptă ca liderii bulgari să își schimbe poziția, deoarece au făcut din această dispută o problemă atât de mare încât este foarte dificil să facă concesii.

„Aceasta este o spirală. Au intrat într-o spirală. Și este foarte, foarte dificil să iasă din această spirală”, a declarat Rama, care va participa la Bruxelles la o reuniune a liderilor din Balcanii de Vest și din UE înainte de summit.

Oficialii bulgari își apără poziția, insistând că doresc pur și simplu ca Macedonia de Nord să își onoreze angajamentele anterioare și să caute să protejeze drepturile bulgarilor din țară, scrie Politico.

La rândul său, Macedonia de Nord susține că face eforturi de bună credință la cererea Sofiei și subliniază că o dispută bilaterală nu ar trebui să împiedice începerea negocierilor dintre UE și un viitor membru.

Rama a confirmat că, dacă nu se înregistrează progrese în această lună, va cere ca cererea de aderare a Albaniei să fie analizată separat de cea a Macedoniei de Nord, o măsură pe care UE a fost până acum reticentă să o ia. Oficialii susțin că stabilitatea regională ar fi mai bună dacă cei doi vecini ar avansa împreună.

„Dacă nu se întâmplă nimic în iunie, vom dori să fim separați de acest cuplu care se pierde în interpretare”, a declarat Rama. „Sunt convins că asta este ceea ce trebuie să facem, iar apoi dacă (liderii UE) vor fi de acord sau nu, vom vedea”, a adăugat acesta.

De asemenea, în același interviu, Rama a susținut ideea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea o comunitate politică europeană, o organizație care va fi deschisă atât membrilor, cât și celor care nu sunt membri.

Macron și-a formulat planul în parte ca răspuns la războiul din Ucraina, propunând comunitatea ca o modalitate de a integra Kievul mai rapid în structurile politice europene decât lungul proces de aderare la UE.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

ROMÂNIA8 hours ago

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

NATO11 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

G711 hours ago

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

G712 hours ago

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

NATO11 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO12 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi5 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Team2Share

Trending