Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a efectuat o vizitiă oficială la Bruxelles unde s-a întâlnit cu înalți oficiali europeni, printre care președinta Parlamentului European și cancelarul german Olaf Scholz. Cu acest prilej, președintele PSD i-a mulțumit Robertei Metsola pentru sprijinul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen. 

„Îi mulțumesc președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru sprijinul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen. Modul în care autoritățile române au gestionat situația de la granița de Est a Uniunii Europene, în contextul actualelor tensiuni regionale, demonstrează suplimentar faptul că Romania îndeplinește, de facto, toate condițiile pentru a fi acceptată în spațiul Schengen”, a precizat Marcel Ciolacu într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook. 

De asemenea, acesta a transmis că România își dorește o nouă rezoluție care să „ne susțină demersul la nivel european și care să fie votată pe parcursul următoarei președinții a Consiliului UE.”

În ședința de ieri a Partidului Socialist European (PES), Marcel Ciolacu a susținut necesitatea acordării statutului de țară candidată la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova: „Totodată, am pledat pentru proiectul României de a deveni un jucător regional activ, un hub pentru stabilitatea și dezvoltarea regiunii, pornind de la reconstrucția Ucrainei”, a mai transmis acesta. 

Citiți și: Marcel Ciolacu va pleda, la Bruxelles, pentru acordarea statutului de candidat la UE pentru R. Moldova și Ucraina și va cere sprijin pentru aderarea României la Schengen

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, subliniind că România va fi alături de cetăţenii din cele două state şi Georgia în parcursul lor european.

“Salut decizia istorică a Consiliului European. România va fi alături de cetăţenii Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei în calea lor europeană”, a scris Nicolae Ciucă, joi seară, într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului.

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, dar și de președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen.

Citiți și DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

“Consiliul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor se află în cadrul Uniunii Europene. Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în concluziile adoptate de Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Mario Draghi și ceilalți lideri europeni la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

În documentul adoptat, liderii invită Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei cu privire la cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. De asemenea, se precizează că “Consiliul va decide cu privire la măsurile ulterioare după ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”.

În ceea ce privește Georgia, Consiliul European s-a declarat “pregătit să acorde Georgiei statutul de țară candidată după ce vor fi abordate prioritățile specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei”.

Progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană va depinde de meritele proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.

Citiți și “De 27 de ori da!”. Reacții ale liderilor UE după ce au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderare

Albania are în plan să solicite UE ca cererea sa de aderare să fie tratată separat de cea a Macedoniei de Nord în cazul în care nu se vor înregistra progrese în privința parcursului european al celor două state din Balcanii de Vest, după reuniunea de săptămâna viitoare a liderilor europeni, a declarat premierul Edi Rama, într-un interviu acordat publicației Politico.

De altfel, premierul albanez a declarat că nu se așteaptă ca summitul UE de săptămâna viitoare să deschidă calea pentru ca țara sa să înceapă negocierile de aderare la UE, dând vina pe Bulgaria.

Toate guvernele UE au convenit încă din martie 2020 să dea undă verde Albaniei și Macedoniei de Nord pentru a începe negocierile de aderare. Cu toate acestea, discuțiile nu au început încă, deoarece Bulgaria face presiuni pentru concesii din partea Macedoniei de Nord într-o dispută între cele două țări privind limba, istoria și identitatea.

Deși blocada impusă de Sofia la începutul negocierilor se aplică doar Macedoniei de Nord, UE preferă să analizeze împreună ofertele de aderare ale Albaniei și Macedoniei de Nord, astfel încât și Tirana este practic blocată.

UE a acordat statutul de candidat Macedoniei de Nord în 2005 și Albaniei în 2014, dar negocierile cu ambele țări nu au început încă.

Citiți și Olaf Scholz cere UE să demareze negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania pentru a-și îndeplini promisiunea de integrare a Balcanilor de Vest

În context, Rama s-a declarat pesimist.

„Nu am așteptări. Nu cred că se va întâmpla ceva. Albania și Macedonia de Nord nu vor începe în mod oficial negocierile de aderare”, a declarat el la Tirana.

Întrebat dacă vreunul dintre liderii UE a dat un semnal că discuțiile ar putea începe în curând, Rama a răspuns: „Ce semnale pot da? Nu este vorba despre ei. Este vorba din nou despre Bulgaria. Toți sunt de acord, toată lumea susține, toți cred că acest lucru ar trebui să se întâmple și că ar fi trebuit să se întâmple deja. Dar marja lor de manevră este limitată de Bulgaria.”

Premierul albanez a declarat că nu se așteaptă ca liderii bulgari să își schimbe poziția, deoarece au făcut din această dispută o problemă atât de mare încât este foarte dificil să facă concesii.

„Aceasta este o spirală. Au intrat într-o spirală. Și este foarte, foarte dificil să iasă din această spirală”, a declarat Rama, care va participa la Bruxelles la o reuniune a liderilor din Balcanii de Vest și din UE înainte de summit.

Oficialii bulgari își apără poziția, insistând că doresc pur și simplu ca Macedonia de Nord să își onoreze angajamentele anterioare și să caute să protejeze drepturile bulgarilor din țară, scrie Politico.

La rândul său, Macedonia de Nord susține că face eforturi de bună credință la cererea Sofiei și subliniază că o dispută bilaterală nu ar trebui să împiedice începerea negocierilor dintre UE și un viitor membru.

Rama a confirmat că, dacă nu se înregistrează progrese în această lună, va cere ca cererea de aderare a Albaniei să fie analizată separat de cea a Macedoniei de Nord, o măsură pe care UE a fost până acum reticentă să o ia. Oficialii susțin că stabilitatea regională ar fi mai bună dacă cei doi vecini ar avansa împreună.

„Dacă nu se întâmplă nimic în iunie, vom dori să fim separați de acest cuplu care se pierde în interpretare”, a declarat Rama. „Sunt convins că asta este ceea ce trebuie să facem, iar apoi dacă (liderii UE) vor fi de acord sau nu, vom vedea”, a adăugat acesta.

De asemenea, în același interviu, Rama a susținut ideea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea o comunitate politică europeană, o organizație care va fi deschisă atât membrilor, cât și celor care nu sunt membri.

Macron și-a formulat planul în parte ca răspuns la războiul din Ucraina, propunând comunitatea ca o modalitate de a integra Kievul mai rapid în structurile politice europene decât lungul proces de aderare la UE.