Connect with us

NATO

Klaus Iohannis a prezentat în plenul Adunării Parlamentare a NATO prioritățile României pentru summitul de anul viitor: A venit momentul întăririi parteneriatelor

Published

on

România va continua să fie un aliat responsabil și un partener de dialog de încredere care a devenit un contributor relevant la asigurarea securității în plan regional, în spațiul euro-atlantic și la nivel internațional, a declarat președintele Klaus Iohannis în plenul Adunării Parlamentare a NATO, context în care a prezentat și prioritățile României pentru viitorul summit NATO.

”Summitul NATO de anul viitor va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianței pentru întărirea securității în Europa”, a transmis Klaus Iohannis celor 266 de membri ai forului parlamentar al Alianței, arătând că perspectiva României pentru viitorul summit aliat cuprinde obiectivul consolidării parteneriatelor, înlăturarea diferențelor în abordările aliate față de nordul și sudul flancului estic, vitalitatea parteneriatului NATO-UE și relația cu Rusia.

”Astăzi, mai mult ca oricând, este necesar ca Alianța să fie întărită în continuare. România, ca aliat responsabil, va face tot ce-i stă în putință în acest scop”, a promis Iohannis.

#1 Consolidarea parteneriatelor: parteneriatul transatlantic, parteneriatul dintre noi

”Astfel, pot spune că este din nou momentul întăririi parteneriatelor: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianței, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective și a rezilienței interne în fața diversității de amenințări cu care ne confruntăm. Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate să coopereze cu Alianța pentru menținerea păcii și securității, precum și pentru a-și dezvolta capacitatea de apărare. Și, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană.”, a expus președintele.

În dimensiunea parteneriatului transatlantic, Klaus Iohannis a făcut referire la întâlnirile pe care le-a avut în acest an cu omologul american, Donald Trump.

FOTO: Administrația Prezidențială

”Parteneriatul transatlantic dintre America de Nord și Europa rămâne o dimensiune esențială a securității noastre comune. În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuși al securității aliate, care este legată esențial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat. Întâlnirile pe care le-am avut în acest an cu Președintele Trump au fost foarte importante, pentru că ele au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, și pentru apărarea colectivă. Trebuie să întărim în continuare această relație vitală, atât prin găsirea împreună de soluții la problemele de securitate actuale, cât și printr-o contribuție echitabilă la împărțirea responsabilităților care ne revin, ceea ce înseamnă și creșterea investițiilor în apărare”, a remarcat șeful statului.

”În al doilea rând, parteneriatele dintre noi, membrii Alianței, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaților estici, în cadrul prezenței înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarității și unității aliate. În al treilea rând, este necesară consolidarea vastei rețele de parteneriate ale Alianței cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare – pentru dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienței la amenințările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism. România va continua să susțină activ acest efort”, a mai declarat Iohannis.

#2 Înlăturarea diferențelor dintre măsurile aliate privind nordul și sudului flancului estic

”Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, la sporirea eficacității și coerenței acesteia. Prezența înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferențele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului și cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă. În plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acțiuni de întărire a rezilienței, îndeosebi de protecție a infrastructurii civile în fața agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informațional”, a transmis președintele.

#3 Relația cu Rusia: dialog bazat pe o poziție puternică de apărare

Președintele României a ținut să reamintească că Alianța Nord-Atlantică nu dorește o confruntare cu Rusia și a reiterat parametrii în care trebuie să se desfășoare relațiile cu Moscova.

”Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea și nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum a arătat Alianța și la Varșovia. Însă, în relația cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare”, a spus Iohannis.

#4 Parteneriatul NATO-UE: organizații complementare, nu alternative

Președintele a făcut referire și consolidarea parteneriatului NATO și cu Uniunea Europeană și a precizat că în viziunea României nu se pune problema unei alegeri între Uniunea Europeană și NATO.

”Întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate. Salut eforturile Secretarului General NATO în această direcție și îl asigur de sprijinul deplin al României. Am mai spus-o și o repet: chiar dacă Uniunea va face pași relevanți în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România dorește să participe încă de la început, acești pași trebuie făcuți în strictă complementaritate cu Alianța. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană și NATO – acestea sunt opțiuni complementare, și nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung”, a precizat șeful statului.

Discursul integral al președintelui este disponibil aici.

Citiți și Secretarul general NATO vine în România. Jens Stoltenberg va vizita, alături de Klaus Iohannis, brigada multinațională NATO de la Craiova

Citiți și Președintele Adunării Parlamentare a NATO: Siguranța în Marea Neagră este crucială nu numai pentru România, ci și pentru Europa și NATO

Citiți și Șeful delegației române la AP NATO, Vergil Chiţac: Sesiunea anuală, cea mai importantă de la finalul Războiului Rece

Actuala sesiune a Adunării Parlamentare a NATO se desfășoară într-un moment important pentru Alianță, în care procesul de adaptare a NATO la un context de securitate marcat de provocări numeroase și diverse este în plină desfășurare.

Adunarea Parlamentară a NATO este un for care reunește membri ai parlamentelor din țările membre şi partenere ale Alianței, care se întâlnesc periodic pentru a analiza aspecte de securitate de interes comun, facilitând astfel consensul public și parlamentar în sprijinul politicilor Alianței. Forul asigură dialogul parlamentar din regiunea euro-atlantică cu privire la probleme de securitate, politice, sociale și economice, aducând un plus de transparență în viața politică a NATO. AP NATO ajută mediile parlamentare să cunoască și să înțeleagă probleme actuale de importanță majoră și contribuie la promovarea unor poziții comune în rândul parlamentarilor membri.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Jens Stoltenberg merge săptămâna viitoare la Paris pentru a discuta cu ”preşedintele Macron, pentru a-i înţelege mai bine mesajul şi motivele care se află în spatele criticilor” la adresa NATO

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va întreprinde săptămâna viitoare o vizită la Paris, unde va avea o întrevedere cu președintele francez Emmanuel Macron, care a declanșat numeroase nemulțumiri prin afirmațiile sale la adresa NATO, potrivit cărora Alianța s-ar afla în ”moarte cerebrală”, a anunțat marți Stoltenberg, informează DPA și AFP, citat de Agerpres.

Jens Stoltenberg a luat apărarea NATO, susţinând că, în pofida divergenţelor, aliaţii ”au fost întotdeauna capabili să se unească în jurul obiectivului principal de a se proteja şi apăra unul pe altul”. Este ”responsabilitatea tuturor aliaţilor” de a se asigura că acest lucru va rămâne neschimbat, a adăugat Stoltenberg.

”Mă voi deplasa la Paris săptămâna viitoare pentru a discuta cu preşedintele Macron, pentru a-i înţelege mai bine mesajul şi motivele care se află în spatele criticilor” sale, a spus Stoltenberg în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles. ”Atunci când avem divergenţe, cel mai bine este să vorbim despre ele”, a punctat secretarul general al Alianței.

Stoltenberg a respins și criticile privind lipsa de consultare politică asupra problemelor strategice. ”NATO discută tot timpul problemele de importanță strategică. O facem la fiecare reuniune. Însă noi suntem o alianță formată din 29 de țări și avem uneori dezacorduri cu privire la abordarea care adoptată”, a completat Stoltenberg.

Reproşurile formulate de Franţa vor fi discutate miercuri de miniştrii de externe ai ţărilor din NATO în cadrul reuniunii lor pregătitoare pentru summitul de la Londra din 3 şi 4 decembrie, a precizat Stoltenberg, unde România va fi reprezentantă de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a respins marți criticile caustice ale lui Emmanuel Macron față de Alianța Nord-Atlantică și i-a avertizat pe liderii UE care consideră că ar putea gestiona amenințările la adresa securității fără NATO.

”Cred că NATO este absolut esențială dacă evaluăm riscurile cu care ne confruntăm”, a spus ambasadoarea americană, punctând că ”gândul că una din țările aliate sau un grup de țări aliate” ar putea face față riscurilor enorme pe cont propriu ”nu este unul rațional”.

Reacția ambasadorului american la NATO vine după ce și Germania, prin ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a distanțat de criticile recente ale lui Emmanuel Macron cu privire la NATO, precizând că în timp ce președintele francez vrea să înlocuiască alianța militară, Germania dorește să întărească NATO.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie că septuagenara Alianță se se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Afirmațiile liderului francez a provocat un val de nemulțumiri și dezaprobare din partea mai multor lideri, inclusiv cei europeni.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept ”inacceptabile” declarațiile omologului francez, Emmanuel Macron.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron la adresa NATO, pe care le-a calificat ”periculoase”.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

”Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Șefii de stat și de guvern din cele 29 de țări membre ale NATO se întrunesc, în perioada 3-4 decembrie, la Londra, în cadrul unei reuniuni la nivel înalt prilejuite de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Continue Reading

NATO

Statele Unite avertizează după ”criticile caustice” ale lui Emmanuel Macron la adresa NATO: ”Gândul că un grup de țări ar putea face față riscurilor pe cont propriu nu este rațional”

Published

on

© US Mission to NATO

Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a respins marți criticile caustice ale lui Emmanuel Macron față de Alianța Nord-Atlantică și i-a avertizat pe liderii UE care consideră că ar putea gestiona amenințările la adresa securității fără NATO.

“Aș dori să încep abordarea problemelor cu președintele Macron și să precizez că nu suntem de acord cu evaluarea președintelui Macron în ceea ce privește NATO”, a declarat Hutchison, în cadrul unei conferințe de presă, marți, înainte de o reuniune a miniștrilor afacerilor externe ale NATO, citată de Politico Europe.

“Și cred că NATO este absolut esențială dacă evaluăm riscurile cu care ne confruntăm”, a spus ambasadoarea americană, punctând că ”gândul că una din țările aliate sau un grup de țări aliate” ar putea face față riscurilor enorme pe cont propriu ”nu este unul rațional”.

Precizările lui Hutchinson vin după ce și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, în conferința de presă tradițională înaintea unei reuniuni aliate, că ”NATO rămâne singurul garant al securității europene și transatlantice”.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Rusia a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macronîn timp ce lideri precum cancelarul german Angela Merkel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen sau premierul polonez Mateusz Morawiecki au criticat poziția radicală a președintelui francez și au reacționat în sprijinul NATO.

În ce privește SUA, șeful diplomației americane a calificat drept ”agitație” afirmațiile lui Emmanuel Macron despre NATO, precizând că vorbim despre ”cea mai importantă alianță din istorie”. În schimb, Pompeo a avertizat că NATO trebuie să “crească” şi să se schimbe, în caz contrar riscând să devină “depăşită”.

Nu în cele din urmă, aflat săptămâna trecută la Washington, secretarul general al NATO a respins temerile legate de viitorul NATO, precizând că Alianța implementează cea mai mare consolidare a apărării colective de la încheierea Războiului Rece.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu, prima vizită externă de la revenirea în fruntea MAE: Șeful diplomației române participă miercuri la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO

Published

on

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, va participa miercuri la reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO, care va avea loc la Bruxelles, în pregătirea Reuniunii şefilor de stat şi de guvern aliaţi de la Londra, din 3-4 decembrie. Aceasta este prima vizită externă a șefului diplomației române după revenirea în fruntea MAE.

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuţiilor va fi analizat stadiul implementării măsurilor decise în vederea adaptării Alianţei la contextul actual de securitate, atât în ceea ce priveşte consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, cât şi în domeniul proiectării stabilităţii.

De asemenea, schimbul de opinii ministerial va aborda evoluţiile de interes de la nivel global şi implicaţiile acestora pentru Alianţa Nord-Atlantică, precizează sursa citată.

În marja participării la reuniunea ministerială de externe a NATO, şeful diplomaţiei române va avea o serie de întrevederi bilaterale cu omologi din state aliate şi partenere. 

De altfel, imediat după preluarea mandatului, Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prilej cu care șeful diplomației române l-a asigurat pe înaltul oficial NATO de întreg sprijinul președintelui Klaus Iohannis, al Guvernului României, al prim-ministrului Ludovic Orban și al său personal pentru îndeplinirea obiectivelor Alianței, precum și de continuitatea politicilor și angajamentelor țării noastre în cadrul NATO.

Jens Stoltenberg: NATO rămâne singurul garant al securității europene și transatlantice

Potrivit declarațiilor făcute de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în prefațarea reuniunii, miniștrii de Externe sunt așteptați să recunoască spațiul drept al cincilea domeniu operațional, alături de domeniile aerian, terestru, maritim și cibernetic.

Miniștrii aliați vor discuta despre rolul NATO în lupta împotriva terorismului și despre eforturile aliate pentru contracararea amenințărilor hibride, abordarea față de Rusia, implicațiile ascensiunii Chinei, securitatea energetică și viitorul controlului armamentului. 

”NATO rămâne singurul garant al securității europene și transatlantice și este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să menținem și să ne consolidăm unitatea”, a spus Stoltenberg, pe fondul declarațiilor recente ale președintelui francez privind ”moartea cerebrală” a Alianței și solicitările Franței de a construi un pilon european în cadrul NATO.

Șefii de stat și de guvern din cele 29 de țări membre ale NATO se întrunesc, în perioada 3-4 decembrie, la Londra, în cadrul unei reuniuni la nivel înalt prilejuite de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending