România susține ca viitorul buget multianual european să fie unul ambițios, preferabil la nivelul celui propus de Comisia Europeană, și nu este de acord ca obiectivul unui acord rapid să prevaleze asupra calității bugetului, i-a transmis președintele Klaus Iohannis lui Charles Michel, președintele Consiliului European, în cadrul întrevederii bilaterale pe care au avut-o vineri, la Bruxelles, pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din data de 20 februarie 2020. 

Astfel, Iohannis a dat de înțeles că România susține creșterea contribuțiilor naționale ale statelor membre la bugetul la UE în baza propunerii Comisiei Europene de alocare 1,11% din Venitul Național Brut, prin contrast cu țări precum Germania sau Austria, care doresc menținerea actualului criteriu de 1%. De asemenea, șeful statului a solicitat finanțarea corespunzătoare a politicii de coeziune și a politicii agricole comune. Președintele a pledat pentru menținerea, în cazul României, a regulii N+3 sau a unei reguli N+2, care permite posibilitatea accesării fondurilor de coeziune din mecanismul financiar anterior cu până la 2-3 de ani de la data încheierii actualului CFM, anume 31 decembrie 2020. În ce privește politica agricolă comună, Iohannis a pledat pentru creșterea plăților directe în agricultură (subvenții directe), astfel încât acestea să ajungă la un nivel apropiat de subvențiile acordate fermierilor din vestul UE

Întrevederea Iohannis – Michel a făcut parte dintr-un pachet mai larg de consultări bilaterale pe care președintele Consiliului European le-a derulat în cursul acestei săptămâni. Anterior întâlnirii, președintele a declarat că este hotărât să negocieze “la sânge” pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.

România avertizează: Obiectivul unui acord rapid asupra acestui dosar politic major nu trebuie să prevaleze asupra calității bugetului

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a prezentat aspectele de interes prioritar pentru România în raport cu viitorul buget al Uniunii, asigurând, totodată, de disponibilitatea țării noastre de a contribui constructiv la avansarea negocierilor pentru ajungerea, în cel mai scurt timp posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european.

Iohannis ”a arătat că obiectivul unui acord rapid asupra acestui dosar politic major nu trebuie să prevaleze asupra calității bugetului”, precizează Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat, astfel, că noul buget multianual al Uniunii Europene trebuie să satisfacă nevoile diferite de dezvoltare și convergență ale statelor membre și, în același timp, să sprijine noile obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital şi al schimbărilor climatice.

România susține creșterea contribuțiilor naționale la viitorul buget european

© Administrația Prezidențială

Unul dintre aspectele principale abordate în cadrul întrevederii a vizat volumul total al bugetului european, șeful statului reafirmând susținerea țării noastre pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, în special în contextul în care au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase.

Potrivit propunerii Comisiei Europene pentru un cadru financiar multianual de peste 1.000 de miliarde de euro, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, executivul european a solicitat contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB) pentru a permite finanțarea noilor politici, menținerea unor alocări importante pentru politicile tradiționale și suplinirea diferenței pe care o provoacă retragerea Marii Britanii, care contribuia, anual, cu aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE.

În context, președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că Uniunea și-a asumat o serie de obiective importante prin Agenda Strategică pentru perioada 2019-2024, elaborată pe baza liniilor directoare agreate la Summitul de la Sibiu, iar o implementare reușită a acestor obiective trebuie să fie susținută de o finanțare corespunzătoare.

În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Țările de Jos vor un procent de maximum 1%. 

Klaus Iohannis a solicitat ”finanțarea corespunzătoare” a politicii de coeziune și a politicii agricole comune: Recuperarea decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră și pentru România

© Council of the European Union

Conform Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a politicii de coeziune și a politicii agricole comune, reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre și între diferitele regiuni europene.

În acest context, șeful statului a evidențiat că recuperarea decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră și pentru România și că, prin prisma acestor realități, țara noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru aceste două politici.

De asemenea, președintele a arătat importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să faciliteze accesul beneficiarilor la fondurile europene și, în același timp, să permită autorităților să adapteze aceste finanțări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.

Politica de coeziune: Klaus Iohannis a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2

În ceea ce privește politica de coeziune, Președintele Klaus Iohannis a punctat o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, respectiv nevoia unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente politicii de coeziune, o mai bună ajustare a cerințelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanțărilor pentru infrastructura de bază, precum și necesitatea identificării de soluții care să permită finanțarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European.

De asemenea, președintele a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2 și a subliniat importanța menținerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleași niveluri ca în actuala perioadă de programare, precum și a unui nivel adecvat al prefinanțării.

Politica agricolă comună: România cere ferm continuarea plăților directe pentru fermieri

© Administrația Prezidențială

Referitor la politica agricolă comună, președintele Klaus Iohannis a susținut ferm necesitatea continuării procesului de convergență externă a plăților directe, care să permită reducerea discrepanțelor între fermieri la nivelul Uniunii Europene.

Președintele a arătat, totodată, că țara noastră este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii românești. În privința pilonului II al politicii agricole comune, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o creștere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene.

În finalul discuțiilor cu președintele Consiliului European, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că argumentele prezentate vor fi reflectate, într-o manieră corectă și obiectivă, în opțiunile care vor fi supuse discuțiilor la reuniunea Consiliului European din data de 20 februarie.

Totodată, șeful statului a subliniat faptul că ajungerea la un acord asupra viitorului buget depinde de disponibilitatea tuturor statelor membre și instituțiilor europene de a avansa în direcția unei soluții echitabile, care să poată genera consensul.

Întâlnirea de vineri a făcut parte din seria de reuniuni pe care preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a avut săptămâna aceasta cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.

Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.