Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis a prezentat, la Bruxelles, liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE: Finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție și plățile directe pentru fermieri

Published

on

© Administrația Prezidențială

România susține ca viitorul buget multianual european să fie unul ambițios, preferabil la nivelul celui propus de Comisia Europeană, și nu este de acord ca obiectivul unui acord rapid să prevaleze asupra calității bugetului, i-a transmis președintele Klaus Iohannis lui Charles Michel, președintele Consiliului European, în cadrul întrevederii bilaterale pe care au avut-o vineri, la Bruxelles, pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din data de 20 februarie 2020. 

Astfel, Iohannis a dat de înțeles că România susține creșterea contribuțiilor naționale ale statelor membre la bugetul la UE în baza propunerii Comisiei Europene de alocare 1,11% din Venitul Național Brut, prin contrast cu țări precum Germania sau Austria, care doresc menținerea actualului criteriu de 1%. De asemenea, șeful statului a solicitat finanțarea corespunzătoare a politicii de coeziune și a politicii agricole comune. Președintele a pledat pentru menținerea, în cazul României, a regulii N+3 sau a unei reguli N+2, care permite posibilitatea accesării fondurilor de coeziune din mecanismul financiar anterior cu până la 2-3 de ani de la data încheierii actualului CFM, anume 31 decembrie 2020. În ce privește politica agricolă comună, Iohannis a pledat pentru creșterea plăților directe în agricultură (subvenții directe), astfel încât acestea să ajungă la un nivel apropiat de subvențiile acordate fermierilor din vestul UE

Întrevederea Iohannis – Michel a făcut parte dintr-un pachet mai larg de consultări bilaterale pe care președintele Consiliului European le-a derulat în cursul acestei săptămâni. Anterior întâlnirii, președintele a declarat că este hotărât să negocieze “la sânge” pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.

România avertizează: Obiectivul unui acord rapid asupra acestui dosar politic major nu trebuie să prevaleze asupra calității bugetului

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a prezentat aspectele de interes prioritar pentru România în raport cu viitorul buget al Uniunii, asigurând, totodată, de disponibilitatea țării noastre de a contribui constructiv la avansarea negocierilor pentru ajungerea, în cel mai scurt timp posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european.

Iohannis ”a arătat că obiectivul unui acord rapid asupra acestui dosar politic major nu trebuie să prevaleze asupra calității bugetului”, precizează Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat, astfel, că noul buget multianual al Uniunii Europene trebuie să satisfacă nevoile diferite de dezvoltare și convergență ale statelor membre și, în același timp, să sprijine noile obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital şi al schimbărilor climatice.

România susține creșterea contribuțiilor naționale la viitorul buget european

© Administrația Prezidențială

Unul dintre aspectele principale abordate în cadrul întrevederii a vizat volumul total al bugetului european, șeful statului reafirmând susținerea țării noastre pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, în special în contextul în care au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase.

Potrivit propunerii Comisiei Europene pentru un cadru financiar multianual de peste 1.000 de miliarde de euro, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, executivul european a solicitat contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB) pentru a permite finanțarea noilor politici, menținerea unor alocări importante pentru politicile tradiționale și suplinirea diferenței pe care o provoacă retragerea Marii Britanii, care contribuia, anual, cu aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE.

În context, președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că Uniunea și-a asumat o serie de obiective importante prin Agenda Strategică pentru perioada 2019-2024, elaborată pe baza liniilor directoare agreate la Summitul de la Sibiu, iar o implementare reușită a acestor obiective trebuie să fie susținută de o finanțare corespunzătoare.

În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Țările de Jos vor un procent de maximum 1%. 

Klaus Iohannis a solicitat ”finanțarea corespunzătoare” a politicii de coeziune și a politicii agricole comune: Recuperarea decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră și pentru România

© Council of the European Union

Conform Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a politicii de coeziune și a politicii agricole comune, reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre și între diferitele regiuni europene.

În acest context, șeful statului a evidențiat că recuperarea decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră și pentru România și că, prin prisma acestor realități, țara noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru aceste două politici.

De asemenea, președintele a arătat importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să faciliteze accesul beneficiarilor la fondurile europene și, în același timp, să permită autorităților să adapteze aceste finanțări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.

Politica de coeziune: Klaus Iohannis a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2

În ceea ce privește politica de coeziune, Președintele Klaus Iohannis a punctat o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, respectiv nevoia unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente politicii de coeziune, o mai bună ajustare a cerințelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanțărilor pentru infrastructura de bază, precum și necesitatea identificării de soluții care să permită finanțarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European.

De asemenea, președintele a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2 și a subliniat importanța menținerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleași niveluri ca în actuala perioadă de programare, precum și a unui nivel adecvat al prefinanțării.

Politica agricolă comună: România cere ferm continuarea plăților directe pentru fermieri

© Administrația Prezidențială

Referitor la politica agricolă comună, președintele Klaus Iohannis a susținut ferm necesitatea continuării procesului de convergență externă a plăților directe, care să permită reducerea discrepanțelor între fermieri la nivelul Uniunii Europene.

Președintele a arătat, totodată, că țara noastră este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii românești. În privința pilonului II al politicii agricole comune, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o creștere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene.

În finalul discuțiilor cu președintele Consiliului European, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că argumentele prezentate vor fi reflectate, într-o manieră corectă și obiectivă, în opțiunile care vor fi supuse discuțiilor la reuniunea Consiliului European din data de 20 februarie.

Totodată, șeful statului a subliniat faptul că ajungerea la un acord asupra viitorului buget depinde de disponibilitatea tuturor statelor membre și instituțiilor europene de a avansa în direcția unei soluții echitabile, care să poată genera consensul.

Întâlnirea de vineri a făcut parte din seria de reuniuni pe care preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a avut săptămâna aceasta cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.

Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, în prima sa vizită oficială în RM: UE este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova

Published

on

© Charles Michel - Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, se află în prima sa vizită oficială în Republica Molodova și i-a transmis președintei Maia Sandu, sprijinul deplin al Uniunii Europene pentru agenda ei „ambițioasă”.

„I-am transmis președintei Maia Sandu sprijinul total pentru agenda sa ambițioasă. Uniunea Europeană este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova. Susținerea noastră este strâns legată de reforme. Doar lupta cu corupția şi consolidarea statului de drept pot asigura progresul. Vă doresc mult succes”, a scris Charles Michel pe Twitter.

Reamitim că Charles Michel efectuează o serie de vizite în Moldova, Georgia și Ucraina începând de duminică, 28 februarie, până miercuri, 3 martie, potrivit unui comunicat.

Liderul european s-a mai întâlnit cu președinta Republicii Moldova, în a doua jumătate a lunii ianuarie, la Bruxelles, în cadrul vizitei pe care aceasta efectuat-o la instituțiile UE după preluarea mandatului în fruntea țării, unde a avut întrevederi și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell și cu mai mulți comisari europeni, între care cei pentru extindere, pentru buget și pentru justiție.

Citiți și Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Consiliului European: Republica Moldova își reia calea firească. Suntem un popor european, cu vocație europeană și viitor european

În Ucraina, Charles Michel se va alătura președintelui Zelenskyy în vizita din estului Ucrainei înainte de o discuție despre relațiile UE-Ucraina la Kiev și înainte de a se întâlni cu reprezentanți ai instituțiilor care luptă împotriva corupției.

Pe lângă relațiile bilaterale și lupta comună împotriva Covid-19, viitorul Parteneriatului Estic va fi, de asemenea, un subiect important pe agenda vizitei în vecinătatea răsăriteană.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, către liderii europeni: România susține inițiativele UE pentru securitate și apărare, dar în deplină complementaritate cu NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri, la reuniunea prin videoconferință a liderilor UE consacrată securității și apărării, faptul că România susține implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat vineri o discuție strategică privind securitatea și apărarea, inclusiv cu participarea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, subiectul fiind discutat într-un context particular, marcat de evoluții semnificative la nivel european și global, între care schimbarea Administrației de la Washington, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lansarea unor procese interne de reflecție strategică privind Politica de securitate și apărare comună.

În Declarația adoptată, liderii europeni au reafirmat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, precum și de a întări parteneriatele cu ONU și parteneri regionali cheie. Un accent deosebit a fost plasat pe importanța întăririi cooperării transatlantice în baza unei agende consistente și ambițioase.

Citiți și Securitate și apărare: Liderii UE, angajament pentru cooperarea cu NATO și SUA. Statele membre vor operaționaliza Facilitatea pentru Pace și Fondul de Apărare pentru a consolida baza industrială și tehnologică a Europei

Citiți și Secretarul general al NATO, înaintea reuniunii cu liderii UE: Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresivității Rusiei și ascensiunii Chinei

Referitor la acest subiect, șeful statului a accentuat faptul că țara noastră rămâne angajată în eforturile Uniunii în domeniul securității și apărării, pentru promovarea intereselor și valorilor UE, precum și pentru consolidarea capacității sale de gestionare a amenințărilor și provocărilor la adresa securității.

Klaus Iohannis a evidențiat faptul că România susține implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței.

Președintele a exprimat sprijinul ferm pentru consolidarea dialogului politic și pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE și NATO, accentuând că relația transatlantică este esențială pentru securitatea Uniunii.

În ceea ce privește procesul de reflecție privind Busola strategică, președintele Klaus Iohannis a menționat că acesta constituie o oportunitate pentru definirea și consolidarea eforturilor Uniunii în domeniul securității și apărării.

Șeful statului a susținut că, în cadrul viitoarei Conferințe despre viitorul UE, ar trebui identificate căile prin care Uniunea poate să devină mai puternică, inclusiv pe plan global. Din acest punct de vedere, președintele Klaus Iohannis a menționat nevoia ca Uniunea să dețină, pe lângă o economie puternică, și o politică de securitate și apărare, precum și o politică externă puternice.

În acest context, președintele României a subliniat că elementul esențial al acțiunii Uniunii trebuie să fie unitatea UE, ca sursă a forței acesteia, atât pe plan intern, cât și extern.

Referitor la Vecinătatea Sudică, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la recenta comunicare a Comisiei Europene privind „O nouă agendă pentru Mediterana”, care reclamă un parteneriat reînnoit cu statele din Vecinătatea Sudică și răspunde obiectivului strategic de a asigura o vecinătate stabilă, sigură, democratică și prosperă a Uniunii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis solicită omologilor din UE o abordare coordonată “în scopuri medicale” privind certificatele de vaccinare anti-COVID și un mecanism de donare a vaccinurilor pentru țările terțe

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a pledat joi pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european cu privire certificatele de vaccinare la nivel european, în cadrul unei reuniuni prin videoconferință a Consiliului European în urma căreia liderii europeni au convenit să continue discuție privind implementarea unor certificate de vaccinare anti-COVID care să asigure libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene în contextul prevenției răspândirii infectării cu unele tulpini mult mai agresive ale noului coronavirus, mai ales în sezonul turistic estival

“Referitor la certificatele de vaccinare, Președintele României s-a pronunțat pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european, susținând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conțină un certificat la nivel european va trebui să continue”, a susținut Iohannis, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Liderii europeni s-au reunit joi și vineri în format videoconferință. Unul dintre principalele subiecte abordate s-a referit la coordonarea Uniunii Europene (UE) în contextul pandemiei de COVID-19 și acțiunea în domeniul sănătății, cu accent pe lecțiile învățate din criza curentă, consolidarea rezilienței UE în domeniul sănătății și al managementului crizelor, în perspectiva creării unei Uniuni a Sănătății, precum și aspecte privind cooperarea internațională în domeniu. Liderii europeni au discutat, de asemenea, aspecte legate de securitate și apărare, cu accent pe cooperarea în domeniu la nivel UE și complementaritatea cu demersurile de la nivel internațional, precum și aspecte privind Vecinătatea Sudică a Uniunii.

Cu privire la coordonarea la nivelul UE în gestionarea pandemiei de COVID-19 și consolidarea rezilienței Uniunii în domeniul sănătății, șefii de stat și de guvern au abordat atât aspecte legate de vaccinare, cât și elemente privind măsurile la frontierele interne și externe ale Uniunii Europene.

În declarația adoptată în cadrul reuniunii, liderii au subliniat importanța derulării, în bune condiții, a campaniilor de vaccinare de la nivel național, precum și a menținerii integrității Pieței Interne a Uniunii. O atenție deosebită a fost acordată aspectelor legate de consolidarea capacității de identificare a noilor variante ale virusului și adaptarea, în consecință, a vaccinurilor. De asemenea, șefii de stat și de guvern au avut un schimb de opinii pornind de la situația actuală și de la lecțiile învățate din pandemie pentru consolidarea rezilienței UE în domeniu, în baza propunerilor recente ale Comisiei Europene privind Uniunea Sănătății și strategia farmaceutică.

În intervenția pe care a avut-o, președintele României a făcut referire la concluziile care se desprind ca urmare a procesului de gestionare a pandemiei de COVID-19 de la debutul acesteia, în urmă cu un an și până în prezent.

În acest context, Președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile Comisiei Europene pentru gestionarea pandemiei, în ceea ce privește achiziționarea și distribuția vaccinurilor, de a asigura funcționarea Pieței Interne a Uniunii, de a prezenta inițiative menite să consolideze reziliența UE în domeniu, precum cea recentă privind Incubatorul HERA – anticipând împreună amenințarea variantelor de COVID-19.

Legat de procesul de vaccinare, Iohannis a subliniat că, în ciuda unor întârzieri în livrarea vaccinurilor și a unor ritmuri diferite în statele membre, evoluțiile sunt pozitive la nivel european, vaccinarea desfășurându-se conform planificării.

Pe de altă parte, președintele a semnalat faptul că, la nivelul UE, nu s-a reușit implementarea unei abordări comune în ceea ce privește unele măsuri luate în pandemie, precum restricțiile impuse, care diferă semnificativ de la un stat membru la altul, în ceea ce privește controlul frontierelor sau asigurarea liberei circulații a mărfurilor și persoanelor.

Referitor la certificatele de vaccinare, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european, susținând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conțină un certificat la nivel european va trebui să continue.

Șeful statului s-a pronunțat pentru operaționalizarea cât mai rapidă a mecanismului european de donare a vaccinurilor pentru sprijinirea statelor terțe. În acest sens, Președintele României s-a referit la sprijinul anunțat de țara noastră pentru Republica Moldova, respectiv donarea a 200.000 de doze de vaccin, menționând că la nivel național a fost adoptată legislația prin care vor fi donate, într-o primă etapă, peste 20.000 de doze către statul vecin.

Președintele Klaus Iohannis a accentuat faptul că, în cazul unor eventuale viitoare crize similare, sunt foarte importante lecțiile învățate din actuala pandemie, astfel încât trebuie valorificată foarte bine experiența dobândită în această perioadă. Ținând cont de faptul că pandemia este globală, în timp ce competențele în domeniul sănătății sunt naționale,

Șeful statului a susținut necesitatea îmbunătățirii arhitecturii europene în domeniu cu scopul de a contribui la consolidarea Uniunii Europene.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru îmbunătățirea structurilor și mecanismelor existente pentru o mai bună protecție, prevenire, pregătire și răspuns la nivelul UE în cazul unor pericole care vizează sănătatea umană.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi59 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Bolile rare reprezintă o prioritate-cheie în noul Program de Sănătate al UE

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European, în prima sa vizită oficială în RM: UE este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Echipa de medici români trimisă în Slovacia, apreciată de Comisia Europeană: ”Când vecinii au nevoie de ajutor, punem în practică solidaritatea europeană”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisarul european pentru gestionarea crizelor, despre dozele donate de România Republicii Moldova: Mulțumesc României pentru oferta sa generoasă și rapidă

U.E.5 hours ago

Ambasadoarea Uniunii Europene în Venezuela, expulzată de regimul Maduro, va părăsi țara marți

Eugen Tomac5 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: În timp ce România și UE aduc primele doze de vaccin la Chișinău, Rusia livrează milioane de doze către Uniunea Africană

Cristian Bușoi22 hours ago

Cristian Bușoi, negociatorul PE pentru programul de sănătate al UE, salută donația României de vaccinuri pentru RM: Promisiune onorată

U.E.24 hours ago

Republica Moldova a primit prima tranșă de vaccinuri donate de țara noastră. Mesajul Maiei Sandu: ”Mulțumim, România! Mulțumim, Uniunea Europeană!”

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: Astăzi livrăm Republicii Moldova primele 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca

Gheorghe Falcă1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Am dezvoltat centrul Aradului prin proiecte majore europene în valoare de 25 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA5 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL6 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

Advertisement
Advertisement

Trending