Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis a prezentat, la Bruxelles, liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE: Finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție și plățile directe pentru fermieri

Published

on

© Administrația Prezidențială

România susține ca viitorul buget multianual european să fie unul ambițios, preferabil la nivelul celui propus de Comisia Europeană, și nu este de acord ca obiectivul unui acord rapid să prevaleze asupra calității bugetului, i-a transmis președintele Klaus Iohannis lui Charles Michel, președintele Consiliului European, în cadrul întrevederii bilaterale pe care au avut-o vineri, la Bruxelles, pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din data de 20 februarie 2020. 

Astfel, Iohannis a dat de înțeles că România susține creșterea contribuțiilor naționale ale statelor membre la bugetul la UE în baza propunerii Comisiei Europene de alocare 1,11% din Venitul Național Brut, prin contrast cu țări precum Germania sau Austria, care doresc menținerea actualului criteriu de 1%. De asemenea, șeful statului a solicitat finanțarea corespunzătoare a politicii de coeziune și a politicii agricole comune. Președintele a pledat pentru menținerea, în cazul României, a regulii N+3 sau a unei reguli N+2, care permite posibilitatea accesării fondurilor de coeziune din mecanismul financiar anterior cu până la 2-3 de ani de la data încheierii actualului CFM, anume 31 decembrie 2020. În ce privește politica agricolă comună, Iohannis a pledat pentru creșterea plăților directe în agricultură (subvenții directe), astfel încât acestea să ajungă la un nivel apropiat de subvențiile acordate fermierilor din vestul UE

Întrevederea Iohannis – Michel a făcut parte dintr-un pachet mai larg de consultări bilaterale pe care președintele Consiliului European le-a derulat în cursul acestei săptămâni. Anterior întâlnirii, președintele a declarat că este hotărât să negocieze “la sânge” pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.

România avertizează: Obiectivul unui acord rapid asupra acestui dosar politic major nu trebuie să prevaleze asupra calității bugetului

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a prezentat aspectele de interes prioritar pentru România în raport cu viitorul buget al Uniunii, asigurând, totodată, de disponibilitatea țării noastre de a contribui constructiv la avansarea negocierilor pentru ajungerea, în cel mai scurt timp posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european.

Iohannis ”a arătat că obiectivul unui acord rapid asupra acestui dosar politic major nu trebuie să prevaleze asupra calității bugetului”, precizează Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat, astfel, că noul buget multianual al Uniunii Europene trebuie să satisfacă nevoile diferite de dezvoltare și convergență ale statelor membre și, în același timp, să sprijine noile obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital şi al schimbărilor climatice.

România susține creșterea contribuțiilor naționale la viitorul buget european

© Administrația Prezidențială

Unul dintre aspectele principale abordate în cadrul întrevederii a vizat volumul total al bugetului european, șeful statului reafirmând susținerea țării noastre pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, în special în contextul în care au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase.

Potrivit propunerii Comisiei Europene pentru un cadru financiar multianual de peste 1.000 de miliarde de euro, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, executivul european a solicitat contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB) pentru a permite finanțarea noilor politici, menținerea unor alocări importante pentru politicile tradiționale și suplinirea diferenței pe care o provoacă retragerea Marii Britanii, care contribuia, anual, cu aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE.

În context, președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că Uniunea și-a asumat o serie de obiective importante prin Agenda Strategică pentru perioada 2019-2024, elaborată pe baza liniilor directoare agreate la Summitul de la Sibiu, iar o implementare reușită a acestor obiective trebuie să fie susținută de o finanțare corespunzătoare.

În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Țările de Jos vor un procent de maximum 1%. 

Klaus Iohannis a solicitat ”finanțarea corespunzătoare” a politicii de coeziune și a politicii agricole comune: Recuperarea decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră și pentru România

© Council of the European Union

Conform Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a politicii de coeziune și a politicii agricole comune, reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre și între diferitele regiuni europene.

În acest context, șeful statului a evidențiat că recuperarea decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră și pentru România și că, prin prisma acestor realități, țara noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru aceste două politici.

De asemenea, președintele a arătat importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să faciliteze accesul beneficiarilor la fondurile europene și, în același timp, să permită autorităților să adapteze aceste finanțări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.

Politica de coeziune: Klaus Iohannis a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2

În ceea ce privește politica de coeziune, Președintele Klaus Iohannis a punctat o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, respectiv nevoia unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente politicii de coeziune, o mai bună ajustare a cerințelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanțărilor pentru infrastructura de bază, precum și necesitatea identificării de soluții care să permită finanțarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European.

De asemenea, președintele a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2 și a subliniat importanța menținerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleași niveluri ca în actuala perioadă de programare, precum și a unui nivel adecvat al prefinanțării.

Politica agricolă comună: România cere ferm continuarea plăților directe pentru fermieri

© Administrația Prezidențială

Referitor la politica agricolă comună, președintele Klaus Iohannis a susținut ferm necesitatea continuării procesului de convergență externă a plăților directe, care să permită reducerea discrepanțelor între fermieri la nivelul Uniunii Europene.

Președintele a arătat, totodată, că țara noastră este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii românești. În privința pilonului II al politicii agricole comune, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o creștere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene.

În finalul discuțiilor cu președintele Consiliului European, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că argumentele prezentate vor fi reflectate, într-o manieră corectă și obiectivă, în opțiunile care vor fi supuse discuțiilor la reuniunea Consiliului European din data de 20 februarie.

Totodată, șeful statului a subliniat faptul că ajungerea la un acord asupra viitorului buget depinde de disponibilitatea tuturor statelor membre și instituțiilor europene de a avansa în direcția unei soluții echitabile, care să poată genera consensul.

Întâlnirea de vineri a făcut parte din seria de reuniuni pe care preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a avut săptămâna aceasta cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.

Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron, apel către Germania și Olanda: Avem o datorie morală. Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun

Published

on

© European Union

Președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru ”solidaritate puternică” în timpul videoconferinței liderilor europeni de joi, în ciuda diferențelor ideologice mari dintre membrii blocului cu privire la cât de mult ar trebui să se ajute financiar în mijlocul pandemiei coronavirusului, a spus un oficial de la Palatul Elysée, citat de Politico Europe.

”Astăzi [Macron] a spus că supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritatea pe care o putem arăta pe toate nivelurile, și anume nivelurile economice și financiare … că avem o datorie morală față de țările care au respectat criteriile bugetare europene și au investit mai puțin în sistemele lor de sănătate și au probleme în ziua de azi”, a declarat oficialul.

Macron a mai spus că “dacă nu le arătăm un minim de solidaritate atunci când au respectat regulile europene și, de asemenea, acesta este motivul pentru care astăzi au probleme, iar cei care au bani economisiți deoparte spun ”bine că este prea rău pentru ei”, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun”.

Deși nu a menționat explicit acest lucru, apelul lui Macron pare îndreptat către cancelarul german Angela Merkel și prim-ministrul olandez Mark Rutte.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19

Consecințele socio-economice au fost însă mărul discordiei în discuțiile dintre lideri, Italia și Spania solicitând măsuri economice mai ferme, convenirea în următoarele zece zile a unui răspuns comun care să vizeze combaterea crizei şi crearea unui grup de lucru format din preşedinţii principalelor instituţii europene.

Prim-miniștrilor italian și spaniol li s-a alăturat președintele francez Emmanuel Macron, care a declarat după reuniune că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, precizând că ”acceptăm faptul că Europa nu are un destin comun” dacă țările care au bani economisiți nu sunt solidare cu statele care au respectat criteriile bugetului european și au investit mai puțin în sistemul lor de sănătate.

Practic, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda.

De altfel, vorbind presei prin videoconferință, cancelarul german Angela Merkel a spus că emiterea de obligațiuni corona nu reprezintă viziunea Germaniei și a altor state, făcând referire la scrisoarea pe care nouă lideri, inclusiv Giuseppe Conte și Emmanuel Macron, i-au transmis-o lui Charles Michel, președintele Consiliului European, și prin care solicitau măsuri urgente.

În schimb, Merkel a spus că mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”. În ce-l privește, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că țara să se opune emiterii de obligațiuni corona.

Italia și Spania sunt cele mai afectate țări UE de consecințele provocate de pandemia cu noul coronavirus, cu cele mai multe cazuri confirmate în Europa, și cele mai multe decese din lume.

Președintele Consiliului de Miniștri de la Roma a susținut recent că Uniunea Europeană trebuie să utilizeze ”puterea de foc completă” a fondului său de salvare de 500 de miliarde de euro (534,10 miliarde de dolari) pentru a face față crizei economice care amenință Europa, în timp ce prim-ministrul de la Madrid a cerut Europei să pună bazele unui plan de reconstrucție de tipul Planului Marshall.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la distanță, liderii statelor membre ale UE au aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

Published

on

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au aprobat deschiderea tratativelor de aderare cu Albania și cu Macedonia, în conformitate cu decizia asumată marți de miniștrii afacerilor europene din țările membre.

”Aprobăm concluziile Consiliului din 25 martie 2020 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere”, se arată în declarația comună adoptată de liderii europeni în videoconferința avută joi pe fondul pandemiei cu noul coronavirus.

Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți printr-o videoconferință la nivelul Consiliului Afaceri Generale, au dat undă verde marți deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și cu Albania, punând astfel capăt unei perioade de aproape de doi ani în care Franța, în principal, a blocat prin veto o astfel de decizie.

”Având în vedere progresele obținute în ceea ce privește reformele și îndeplinirea condițiilor stabilite în unanimitate de Consiliu în iunie 2018, Consiliul, sub rezerva aprobării membrilor Consiliului European, decide să deschidă negocierile de aderare cu Albania și cu Republica Macedonia de Nord”, au susținut miniștrii, marți, în concluziile adoptate.

În context, Consiliul a invitat Comisia să prezinte o propunere de cadru pentru negocieri de aderare

”Foarte încântat că statele membre ale UE au ajuns astăzi la un acord politic privind deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Felicit din toată inima ambele țări. Acest lucru trimite, de asemenea, un mesaj puternic și clar către Balcanii de Vest: viitorul vostru este în UE”, a anunțat comisarul european pentru extindere și vecinătate, Olivér Várhelyi, pe Twitter.

În cazul Macedoniei de Nord, decizia vine după ce această țară și-a pecetluit recent aderarea la NATO, aceasta urmând să aibă loc în curând prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului Nord-Atlantic.

Acordul miniștrilor europeni apare și ca urmare a faptului că executivul european și-a menținut, într-un raport prezentat la începutul lunii martie, recomandarea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Anterior, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că va fi de acord ca Macedonia de Nord și Albania să înceapă negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, dacă raportul executivului de la Bruxelles este unul favorabil demarării tratativelor. Afirmațiile liderului de la Elysee au fost percepute ca un potențial dezgheț, în condițiile în care Franța a blocat prin veto deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În aprilie 2018, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.

Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Declarație comună a Consiliului European: Liderii UE au căzut de acord pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu ”investiții fără precedent”, însă planul de relansare economică mai așteaptă

Published

on

Liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19. Într-o declarație comună adoptată la distanță de Emmanuel Macron, Angela Merkel, Giuseppe Conte, Pedro Sanchez, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern au decis să își coordoneze acțiunile pentru a limita răspândirea virusului, cu accent pe procurarea de echipamente medicale și promovarea cercetării, dar și pentru a pregăti o strategie de ieșire din această criză, care să cuprindă ”un amplu plan de recuperare cuprinzător și investiții fără precedent”.

“Prioritatea noastră este să reducem călătoriile neesenţiale ale oamenilor dar, în acelaşi timp, să garantăm fluxul de mărfuri, ceea ce este foarte important pentru a se evita penuria şi pentru a proteja cât de mult posibil piaţa unică”, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, recunoscând că un instrument important în combaterea crizei economice va fi și noul buget multianual al Uniunii Europen, încă aflat în tratative.

Afirmația sa a fost întărită și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul în care liderii europeni s-au angajat prin declarație să asigure ”coridoarele verzi” cerute de Comisia prin intermediul unor recomandări operaționale menite să faciliteze transporturile de bunuri și să nu afecteze funcționalitatea pieței unice.

O strategie de ieșire și învățarea lecțiilor crizei

De cealaltă parte, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a spus că instituția pe care o conduce, alături de Consiliul European și Banca Centrală Europeană vor lucra la o foaie de parcurs și la un plan de acțiune pentru revenirea din criză. “Trebuie să ne coordonăm deciziile atunci când, la un moment dat, vrem să revenim la normal – pentru că, în caz contrar, vom submina eficacitatea măsurilor dure pe care le-am luat”, a declarat ea.

Șefa executivului european a spus că izolarea socială este esențială ”pentru a nu forța sistemul de asistență medicală”, precizând însă că “în fiecare zi costă multă putere economică.” De asemenea, Comisia Europeană intenționează să găzduiască un ”eveniment online” pentru finanțarea unui vaccin împotriva coronavirusului.

”Urgența noastră este în prezent combaterea pandemiei coronavirusului și a consecințelor sale imediate. Cu toate acestea, ar trebui să începem să pregătim măsurile necesare pentru a reveni la o funcționare normală a societățile și economiile noastre și spre o creștere durabilă, integrând, printre altele, tranziția verde și transformarea digitală și extragerea tuturor lecțiilor din criză. Acest lucru va necesita o coordonare, o strategie de ieșire, un plan de recuperare cuprinzător și investiții fără precedent”, au spus liderii, invitând instituțiile UE să lucreze la o foaie de parcurs.

În egală măsură, șefii de stat sau de guvern au mai subliniat că ”trebuie să tragem toate lecțiile din actuala criză și să începem să reflectăm asupra rezilienței societăților noastre atunci când ne confruntăm cu astfel de evenimente” și au invitat Comisia Europeană să ofere un plan pentru crearea unui sistem ambițios de gestionare a crizelor la nivelul Uniunii Europene.

Un mare plan economic european de tipul ”Planului Marshall” mai așteaptă

În ce privește abordarea consecințelor socio-economice ale crizei sanitare provocate de noul coronavirus, liderii europeni au decis să invite ”Eurogrupul să prezinte propuneri în două săptămâni”, precizând că ”aceste măsuri vor trebui să ţină cont de natura fără precedent a şocului provocat de COVID-19, care ne afectează toate ţările”. În paralel, șefii de stat sau de guvern au salutat măsurile anunțate recent de Banca Centrală Europeană prin alocarea a 750 de miliarde de euro pentru datorii, planul de 37 de miliarde de euro al Comisiei Europene aprobat joi de Parlamentul European, flexibilizarea regulilor bugetare prin suspendarea prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere și permiterea ajutoarelor de stat sau contribuția Băncii Europene de Investiții.

Consecințele socio-economice au fost însă mărul discordiei în discuțiile dintre lideri, Italia și Spania solicitând măsuri economice mai ferme, convenirea în următoarele zece zile a unui răspuns comun care să vizeze combaterea crizei şi crearea unui grup de lucru format din preşedinţii principalelor instituţii europene, informează Agerpres, citând AFP, DPA și EFE. Președintele Consiliului de Miniștri de la Roma a susținut recent că Uniunea Europeană trebuie să utilizeze ”puterea de foc completă” a fondului său de salvare de 500 de miliarde de euro (534,10 miliarde de dolari) pentru a face față crizei economice care amenință Europa

Prim-miniștrilor italian și spaniol li s-a alăturat președintele francez Emmanuel Macron, care a declarat după reuniune că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, precizând că ”acceptăm faptul că Europa nu are un destin comun” dacă țările care au bani economisiți nu sunt solidare cu statele care au respectat criteriile bugetului european și au investit mai puțin în sistemul lor de sănătate.

Practic, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda.

De altfel, vorbind presei prin videoconferință, cancelarul german Angela Merkel a spus că emiterea de obligațiuni corona nu reprezintă viziunea Germaniei și a altor state, făcând referire la scrisoarea pe care nouă lideri, inclusiv Giuseppe Conte și Emmanuel Macron, i-au transmis-o lui Charles Michel, președintele Consiliului European, și prin care solicitau măsuri urgente.

În schimb, Merkel a spus că mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”. În ce-l privește, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că țara să se opune emiterii de obligațiuni corona.

Combaterea dezinformării și extinderea

În pofida divergențelor, adoptarea acestei declarații comune a înfățișat un moment fără precedent, ea fiind aprobată de la distanță prin videoconferință. Având în vedere și încercările de a discredita Uniunea Europeană și solidaritatea dintre statele membre, liderii europeni au mai afirmat că vor combate dezinformarea printr-o comunicare transparentă, eficientă și bazată pe fapte.

Anterior, în plenul Parlamentului European, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a deplâns joi lipsa inițială de coordonare și de solidaritate din partea țărilor membre ale Uniunii Europene în fața efectelor provocate de criza sanitară a pandemiei cu noul coronavirus.

”Povestea din ultimele săptămâni este parțial una dureroasă de spus. Când Europa trebuia cu adevărat să fie acolo unul pentru celălalt, inițial, prea mulți au acționat singuri. Când Europa avea într-adevăr nevoie de un spirit ”toți pentru unul”, prea mulți au dat inițial un răspuns „numai pentru mine (…) Dar nu a trecut mult timp până când unii au simțit consecințele propriilor acțiuni necoordonate”, a spus von der Leyen. De altfel, La începutul săptămânii, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

În cele din urmă, liderii europeni au decis și susținerea concluziilor Consiliului Afaceri Generale, reuniunea miniștrilor pentru afaceri europene, în ce privește începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, punând astfel capăt unei perioade de aproape doi ani în care acest proces a fost blocat.

Având în vedere caracterul continuu al crizei provocate de pandemia cu noul coronavirus, este de așteptat ca viitoarea reuniune a liderilor europeni să aibă loc tot prin sistem de videoconferință.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending