Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis a promulgat legea înființării Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului: Cine îi va trece pragul, va înțelege că responsabilitatea de cetăţean înseamnă a-l apăra pe cel defavorizat

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni, decretul pentru promulgarea legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

Am promulgat această lege cu gândul la istorie, la prezent, dar mai ales la viitor. Acum 30 de ani, românii şi-au câştigat libertatea cu sacrificiul suprem. Printre visurile şi aspiraţiile celor care s-au jertfit pe baricadele ridicate cu braţele goale împotriva unui regim criminal a fost şi dorinţa de a nu mai trăi în minciună, adică şi de a putea scrie propria istorie. O istorie sinceră, adevărată, care să cuprindă atât faptele de vitejie, cât şi ce a fost greşit şi dezonorant în trecutul nostru. O asemenea moştenire, minunată şi tragică deopotrivă, a fost ascunsă nouă şi părinţilor noştri vreme de decenii întregi. Este vorba despre istoria evreilor români şi contribuţia lor inestimabilă la dezvoltarea ţării noastre, dar şi tragedia lor din al Doilea Război Mondial. Fie că au pus umărul la crearea primelor instituţii moderne, ori şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă de la Mărăşeşti sau Oituz, fie că au onorat cultura română prin realizările lor, ori au impulsionat dezvoltarea economică sau au contribuit hotărâtor pe tărâmul ştiinţei, moştenirea evreiască a îmbogăţit identitatea noastră. Patrimoniul evreiesc este reprezentativ pentru cultura naţională, iar viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România va avea misiunea de a-l pune în valoare”, a declarat Iohannis la ceremonie.

El a subliniat că misiunea fundamentală a viitorului muzeu va fi aceea de a “ne asigura că va fi protejată şi respectată memoria tuturor celor care, cu demnitatea călcată în picioare, căzuţi pradă frigului, foametei şi bolilor, au fost torturaţi şi, în final, ucişi”.

“Eu cred că acest proiect este unul care uneşte, nu unul care dezbină. Unirea memoriilor noastre este un bun comun. De aceea, speranţa mea este că acest muzeu ne va aduce împreună. (…) Veţi fi cu toţii de acord că muzeul trebuie să fie o instituţie a viitorului, un aliat al educaţiei împotriva ignoranţei, o fortăreaţă a solidarităţii şi patriotismului civic în faţa intoleranţei, antisemitismului şi discriminării. Cine îi va trece pragul va fi mai câştigat, pentru că va înţelege câteva lucruri care vor rămâne în inima şi în sufletul său: că indiferenţa poate ucide, că responsabilitatea de cetăţean înseamnă a-l apăra pe cel defavorizat, că diversitatea nu e toxică, ci necesară, că fragilizarea democraţiei înseamnă atentat la pacea socială, că toleranţa şi buna înţelegere încep cu învăţătura. În definitiv, misiunea sacră a acestei instituţii va fi să afirme dreptul tuturor oamenilor de a trăi în demnitate. Muzeul va deschide, totodată, un nou capitol al asumării şi recunoaşterii trecutului istoric ca element fondator pentru înţelegere, progres şi pentru omagierea tuturor celor care au trudit pentru valorile României de astăzi”, a spus Iohannis.

Şeful statului a menţionat că, dacă se va accepta, va găzdui la Palatul Cotroceni prima întrunire a Consiliului de Onoare al muzeului.

Discursul integral al președintelui Klaus Iohannis poate fi citit aici.

Printre cei care au participat la ceremonie s-au numărat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, preşedintele PNL, Ludovic Orban, preşedintele PMP, Eugen Tomac, parlamentari, reprezentanţi ai comunităţii evreieşti, consilieri prezidenţiali şi de stat, informează Agerpres.

Potrivit legi promulgate, Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România are sediul în Calea Victoriei nr. 218. Finanţarea va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări.

Muzeul are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, protejarea victimelor Holocaustului şi combaterea antisemitismului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Premierul Ludovic Orban: Ne gândim la un instrument care să asigure finanţarea proiectelor localităţilor româneşti înfrăţite cu cele din Republica Moldova

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a precizat că Guvernul ia în calcul elaborarea unui mecanism care să susțină asigurarea finanțării pentru proiectele stabilite între localități românești înfrățite cu localități din Republica Moldova, informează Agerepres.

”Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia”, a precizat premierul Orban.

Declarațiile prim-ministrului Orban au venit după ce un reprezentant al autorităţilor locale din Republica Moldova a cerut ca diversele forme de sprijin financiar să fie alocate prioritar către proiectele autorităţilor locale. ”Am vrea foarte mult să ne ajutaţi. Dar cum? Să nu mai daţi banii guvernelor centrale. Să ne ajutaţi ca tot suportul care vine în Republica Moldova să fie condiţionat prin reforme reale, prin luptă cu adevărat cu corupţia şi prin focusare cât mai mare către autorităţile publice locale”, a precizat acesta.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cele mai multe întreprinderi noi în 2017

Published

on

© Consiliul Județean Ilfov

România era, în 2017, printre statele membre în care se înregistrau cele mai mari rate de creștere a numărului de noi întreprinderi, potrivit datelor publicate luni, 17 februarie, de Eurostat

În 2017, numărul întreprinderilor noi în Uniunea Europeană (UE), ca proporție din numărul total de întreprinderi active UE, a fost de 9,3%. Această rată a rămas stabilă în comparație cu 2016 (9,3%), dar a fost puțin mai mare decât rata înregistrată în 2012 (9,0%).

Numărul de noi locuri de muncă generate de aceste întreprinderi nou create a reprezentat 2,4% din totalul locurilor de muncă în UE în 2017, variind de la 5,2% în Portugalia la 1,2% în Germania și Olanda.

Rata înființării de noi întreprinderi era cea mai ridicată în Lituania, dar cea mai scăzută în Grecia

Rata înființării de noi întreprinderi a variat în statele membre ale UE în 2017. Cele mai mari rate au fost observate în Lituania (19,7%), Portugalia (15,8%), Slovacia (13,7%), Ungaria (12,9%) și Letonia (12,4%), în timp ce cele mai mici rate s-au înregistrat în Grecia (4,5%), Belgia (6,4%), Suedia (6,6%), Germania și Austria (ambele 6,8%). 

În România, s-a înregistrat o pondere de 10,9% întreprinderi noi raportat la numărul total de societăți comerciale înregistrate.

În ceea ce privește rata înființării de noi întreprinderi, cel mai mare câștig a fost înregistrat în Finlanda, cea mai mare scădere în Malta.

Față de 2016, cele mai multe noi întreprinderi au fost înregistrate în 2017 în Finlanda (2,9 pp),  Slovacia (2,7 pp), Ungaria (2,1 pp), Estonia (1,2 pp) și Lituania (0,9 pp), în timp ce cele mai mari scăderi au fost observate în Malta (-6,1 pp), Letonia (-3,8 pp), Spania (-0,9 pp), Bulgaria și Italia (ambele -0,5 pp), precum și Austria și Suedia (-0,4 pp).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MApN: Patru militari români din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale Române, apreciați de partenerul american pentru implicarea lor în Afganistan, în urma unui atac

Published

on

© MApN-Facebook

Operatorii Forțelor pentru Operații Speciale Române au fost apreciați de partenerul american în Afganistan, anunță Ministerul Apărării Naționale.

În mesajul postat pe pagina de Facebook, MApN informează că patru militari din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale Române s-au alăturat colegilor lor americani în trierea, oferirea primului ajutor și evacuarea în funcție de urgență a militarilor americani și afgani ce au fost ținta unui atac în provincia Nangarhar, estul Afganistanului, pe data de 8 februarie.

”Operatorii FOS români au sprijinit personalul medical al unui spital militar de tip ROL 2, oferind tratament medical cu precizie și rapiditate, astfel încât toate victimele au putut fi tratate în timp util. Într-un astfel de moment, lupta este întotdeauna contratimp. Pentru modul profesionist în care au acționat, operatorii FOS au fost apreciați de echipa medicală a spitalului”, a mai transmis MApN.

Potrivit ministerului, instuirea la nivel înalt a militarilor români se poate atinge doar prin unitate și munca în echipă:”Împreună ne instruim la cel mai înalt nivel, împreună ne îndeplinim misiunile cu succes indiferent de teatrul de operații în care ne aflăm, și împreună suntem mai puternici”.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending