Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis a promulgat legea înființării Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului: Cine îi va trece pragul, va înțelege că responsabilitatea de cetăţean înseamnă a-l apăra pe cel defavorizat

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni, decretul pentru promulgarea legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

Am promulgat această lege cu gândul la istorie, la prezent, dar mai ales la viitor. Acum 30 de ani, românii şi-au câştigat libertatea cu sacrificiul suprem. Printre visurile şi aspiraţiile celor care s-au jertfit pe baricadele ridicate cu braţele goale împotriva unui regim criminal a fost şi dorinţa de a nu mai trăi în minciună, adică şi de a putea scrie propria istorie. O istorie sinceră, adevărată, care să cuprindă atât faptele de vitejie, cât şi ce a fost greşit şi dezonorant în trecutul nostru. O asemenea moştenire, minunată şi tragică deopotrivă, a fost ascunsă nouă şi părinţilor noştri vreme de decenii întregi. Este vorba despre istoria evreilor români şi contribuţia lor inestimabilă la dezvoltarea ţării noastre, dar şi tragedia lor din al Doilea Război Mondial. Fie că au pus umărul la crearea primelor instituţii moderne, ori şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă de la Mărăşeşti sau Oituz, fie că au onorat cultura română prin realizările lor, ori au impulsionat dezvoltarea economică sau au contribuit hotărâtor pe tărâmul ştiinţei, moştenirea evreiască a îmbogăţit identitatea noastră. Patrimoniul evreiesc este reprezentativ pentru cultura naţională, iar viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România va avea misiunea de a-l pune în valoare”, a declarat Iohannis la ceremonie.

El a subliniat că misiunea fundamentală a viitorului muzeu va fi aceea de a “ne asigura că va fi protejată şi respectată memoria tuturor celor care, cu demnitatea călcată în picioare, căzuţi pradă frigului, foametei şi bolilor, au fost torturaţi şi, în final, ucişi”.

“Eu cred că acest proiect este unul care uneşte, nu unul care dezbină. Unirea memoriilor noastre este un bun comun. De aceea, speranţa mea este că acest muzeu ne va aduce împreună. (…) Veţi fi cu toţii de acord că muzeul trebuie să fie o instituţie a viitorului, un aliat al educaţiei împotriva ignoranţei, o fortăreaţă a solidarităţii şi patriotismului civic în faţa intoleranţei, antisemitismului şi discriminării. Cine îi va trece pragul va fi mai câştigat, pentru că va înţelege câteva lucruri care vor rămâne în inima şi în sufletul său: că indiferenţa poate ucide, că responsabilitatea de cetăţean înseamnă a-l apăra pe cel defavorizat, că diversitatea nu e toxică, ci necesară, că fragilizarea democraţiei înseamnă atentat la pacea socială, că toleranţa şi buna înţelegere încep cu învăţătura. În definitiv, misiunea sacră a acestei instituţii va fi să afirme dreptul tuturor oamenilor de a trăi în demnitate. Muzeul va deschide, totodată, un nou capitol al asumării şi recunoaşterii trecutului istoric ca element fondator pentru înţelegere, progres şi pentru omagierea tuturor celor care au trudit pentru valorile României de astăzi”, a spus Iohannis.

Şeful statului a menţionat că, dacă se va accepta, va găzdui la Palatul Cotroceni prima întrunire a Consiliului de Onoare al muzeului.

Discursul integral al președintelui Klaus Iohannis poate fi citit aici.

Printre cei care au participat la ceremonie s-au numărat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, preşedintele PNL, Ludovic Orban, preşedintele PMP, Eugen Tomac, parlamentari, reprezentanţi ai comunităţii evreieşti, consilieri prezidenţiali şi de stat, informează Agerpres.

Potrivit legi promulgate, Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România are sediul în Calea Victoriei nr. 218. Finanţarea va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări.

Muzeul are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, protejarea victimelor Holocaustului şi combaterea antisemitismului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Mircea Geoană, la 16 ani de la aderarea României la NATO: Atunci reprezentam cu mândrie România. Acum reprezint cea mai de succes Alianță din istorie

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat duminică împlinirea a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, în cadrul celui mai mare val de extindere din istorie Alianței.

16 ani de la aderarea României, Bulgariei, Estonie, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei la NATO în cel mai amplu val de extindere. Contribuția și solidaritatea statelor membre fac ca Alianța noastră să fie cea mai de succes din istorie și să asigure siguranța a peste 1 miliard de cetățeni. Acum 16 ani reprezentam cu mândrie România ca Ministru de Externe. Astăzi sunt mândru să reprezint Alianța, ca Secretar General Adjunct, mai ales în aceste momente de grea încercare“, a scris Geoană, pe Facebook.

De altfel, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

 

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 16 ani de la aderarea la NATO. 85% dintre români susțin apartenența la Alianța Nord-Atlantică

România celebrează duminică, 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 71 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică

Continue Reading

ROMÂNIA

MApN: Institutul Cantacuzino a crescut capacitatea de testare pentru coronavirus. Aproape 400 de probe sunt prelucrate zilnic

Published

on

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino”, prin Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale, a reuşit creşterea numărului de teste realizate zilnic pe probe recoltate de la pacienţii suspecţi de infecţie cu virusul SARS CoV-2, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, Institutul a reuşit, prin reorganizarea fluxului activităţilor, sporirea eforturilor echipelor de specialişti şi reconfigurarea programului de lucru, să prelucreze în prezent aproape 400 de probe în 24 de zile.

La debutul activităţii de testare la infecţia cu noul coronavirus se puteau prelucra, în medie, până la 250 de probe zilnic, arată MApN.

Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale al institutului, acreditat din anul 1969 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Centru Naţional de Referinţă pentru gripă în România, a efectuat până în prezent teste de diagnostic molecular pentru aproape 4.500 de probe recoltate de la persoane suspecte de infecţie cu noul coronavirus.

Citiți și 

MApN: Institutul Național Cantacuzino a efectuat teste de diagnostic pentru 1.000 de cazuri suspecte cu noul coronavirus

Coronavirus: Institutul Cantacuzino, invitat de Organizația Mondială a Sănătății să participe la controlul extern de calitate al testelor efectuate pentru identificarea SARS-CoV-2

Continue Reading

ROMÂNIA

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, despre economia actuală a României: ”Are nevoie rapid de injecții de cash”

Published

on

© Ioana Constantin - Facebook

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, subliniază că în contextul crizei provocate de pandemie, economia românească are nevoie ”rapid de injecții de cash”.

Potrivit Ioanei Constantin, IMM-urile reprezintă ”coloana vertebrală a economiei” și trebuie repornite cu măsuri concrete.

”Trebuie în continuare să genereze locurile de muncă, să plătească salarii”, a mai adăugat aceasta.

Producția internă în această perioadă are nevoie de investiții consistente, mai notează secretarul adjunct al PMP pe pagina oficială de Facebook.

Reamintim că în data de 25 martie, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat într-un mesaj pe Facebook că a convenit cu Banca Națională și cu sistemul bancar amânarea ratelor la bănci pentru 9 luni. De această măsură vor beneficia toți românii care vor cere o amânare, atât persoane fizice cât și persoane juridice.

“Soluția pe care am propus-o Băncii Naționale și sistemului bancar este una care ia în calcul mai multe elemente. Cei care doresc să aibă ratele amânate la bancă pot să o facă până la 9 luni de zile. Este un termen pe care l-am discutat cu Banca Națională și cu sistemul bancar. Propunerea a fost agreată de Banca Națională și de sistemul bancar, vom vedea dacă așa va rămâne în ordonanță”a declarat Florin Cîțu, care a precizat că acest act executiv ar urma să fie adoptat joi, în ședință de Guvern.

Citiți și: Ministrul Finanțelor propune amânarea ratelor la bănci pentru o perioadă de 9 luni. Măsura se va aplica tuturor românilor. Vor avea acces și persoanele fizice și cele juridice

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending