Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare a noilor ambasadori ai României în Macedonia de Nord, Bosnia, Australia, Albania, Peru, Senegal și Paraguay

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marți, decretele privind acreditarea a șapte ambasadori români în străinătate, parte a unui amplu proces de schimbare a șefilor de misiuni diplomatice care cuprinde 31 de posturi.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului i-a acreditat pe:

– Adela-Monica Axinte în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Macedonia de Nord, cu reședința la Skopje;

– Anton Păcurețu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Bosnia și Herțegovina, cu reședința la Sarajevo;

– Radu-Gabriel Safta în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Australia, cu reședința la Canberra;

– Octavian Șerban în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Albania, cu reședința la Tirana;

– Camelia Ion-Radu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Peru, cu reședința la Lima;

– Nicolae Năstase în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Senegal, cu reședința la Dakar;

– Dan Petre, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Argentina, și în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Paraguay, cu reședința la Buenos Aires;

Ca parte a acestui proces, preşedintele Klaus Iohannis a semnat anterior, la 26 noiembrie, decretele privind acreditarea a 12 ambasadori români în străinătate, inclusiv noii ambasadori ai României în Turcia, Olanda și la UNESCO.

Pe 11 septembrie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare pentru 12 ambasadori care se aflau la post în Turcia, Irak, Liban, Ungaria, Argentina, Australia, Țările de Jos, Finlanda, Malaezia, Peru, Uruguay și Federația Rusă. Pe 14 septembrie, șeful statului a mai semnat decrete de rechemare pentru alți 12 ambasadori care se aflau la post în India, Muntenegru, Cehia, Maroc, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Bulgaria, Uzbekistan, Regatul Unit, Georgia, Iran, Albania, la UNESCO și pe lângă organizațiile internaționale de la Viena.

Ulterior, surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că aceste 26 de rechemări fac parte dintr-un proces instituțional de înnoire în rândul șefilor de misiuni, care au ajuns la îndeplinirea mandatului cutumiar de 4 ani sau peste, urmând a avea loc 31 de numiri, inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă. Conform surselor menționate, din punct de vedere statistic este vorba despre 14 femei și 17 bărbați, o distribuție aproape egală, ca parte a abordării MAE de a promovaactiv egalitatea de șanse în rândul angajaților săi.

Citiți și Surse diplomatice: România propune un expert în controlul armamentelor ca ambasador la Moscova. Cine sunt 31 de noi ambasadori propuși de Klaus Iohannis

Propunerile de rechemări și respectiv de numiri se fac de către Ministerul Afacerilor Externe, sunt avizate de către prim-ministru și aprobate de către președintele României.

Procedura de urmat pentru acreditarea unui ambasador este ca România să ceară statului de reședință agrementul pentru persoana în cauză; ulterior agrementului sau în paralel, au loc audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României. În urma acestui aviz care are caracter consultativ, Președintele României semnează scrisorile de acreditare și decretele de acreditare. Este un proces care poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

Published

on

© Bogdan Aurescu / Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 24 iunie, în sistem videoconferință, la Conferința ministerială internațională dedicată securității alimentare globale „Uniting for Global Food Security”, organizată la Berlin de Guvernul federal german, în calitate de președinție G7, în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei și al blocării exportului de cereale din porturile ucrainene.

Germania este, de asemenea, lider al Global Crisis Response Group, lansat de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, și inițiator al Global Alliance for Food Security/GAFS, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul român al afacerilor externe a susținut o intervenție în cadrul sesiunii cu titlul „Eforturi diplomatice și acțiune umanitară urgentă”, prezidată de ministrul federal al afacerilor externe, Annalena Baerbock, și co-prezidată de secretarul de stat american Antony Blinken, ministrul indonezian al afacerilor externe, Retno Lestari Priansari Marsudi, și ministrul francez pentru Europa și afaceri externe, Catherine Colonna.

„Sunt onorat să mă alătur astăzi Conferinței ministeriale internaționale „Uniți pentru securitatea alimentară mondială”, găzduită la Berlin de colega și prietena mea, Annalena Baerbock. România este hotărâtă să continue să acționeze pentru a promova securitatea alimentară, să sprijine economia Ucrainei și să susțină eforturile globale în acest scop”, a scris Bogdan Aurescu pe contul său de Twitter.

 

Totodată, Conferința a reunit miniștri din state membre ale G7, precum și din țările donatoare cheie, cât și din cele mai vulnerabile și cele mai afectate țări, alături de instituții din sistemul ONU, reprezentanți ai fundațiilor filantropice și societății civile.

Cu acest prilej, ministrul Bogdan Aurescu a evocat provocările cauzate de invazia rusă în Ucraina la adresa securității alimentare globale, prin blocajul impus livrărilor de cereale din această țară către statele importatoare.

Subliniind importanța pe care România o acordă acestei crize, atât din perspectiva proximității față de Ucraina, cât și a nevoii de sprijin pentru economia țării vecine, șeful diplomației române a făcut apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj.

În acest context, ministrul român a prezentat eforturile concrete ale României de susținere a Ucrainei în livrarea cerealelor și rolul pe care porturile Constanța și Galați îl pot juca în plan regional. A fost menționată, de asemenea, necesitatea realizării unor coridoare de transport sigur în Marea Neagră.

„Trebuie să acționăm împreună acum, cu fermitate și pragmatism, pentru a preveni extinderea acestei crize și pentru a sprijini economia ucraineană devastată de război. În ultimele luni, România a pledat pentru soluții la nivel european și internațional, punând în același timp în acțiune mecanismele noastre naționale de acordare a unui sprijin direct”, a spus Bogdan Aurescu. 

La finalul Conferinței a fost adoptat documentul Berlin Ministerial Conference – Uniting for Global Food Security on 24 June 2022 – Conclusions by the Chairs. Documentul sintetizează, din perspectiva celor trei miniștri federali care au găzduit evenimentul, acțiunile întreprinse până în prezent și menționează viitoarele acțiuni avute în vedere.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut vineri, 24 iunie 2022, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe din Republica Coreea, Park Jin, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dialogul dintre cei doi miniștri de externe s-a concentrat pe modalitățile de dezvoltare și aprofundare a relațiilor bilaterale, consolidate atât pe parcursul celor peste 30 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, cât și în baza celor peste 10 ani de la ridicarea relațiilor bilaterale între cele două state la nivel de Parteneriat Strategic.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat interesul României pentru valorificarea la un nivel superior a oportunităților oferite de Parteneriatul Strategic, prin acțiuni susținute pentru aprofundarea dialogului politic și dezvoltarea cooperării economice și sectoriale, omologul coreean menționând domeniile energiei și industriei de apărare. La rândul său, ministrul coreean de externe a arătat că România este un partener foarte important al Republicii Coreea și că este deplin angajat în aprofundarea parteneriatului strategic.

„Am avut o excelentă convorbire astăzi cu Park Jin despre modalitățile de dezvoltare și aprofundare a cooperării noastre bilaterale, pe baza legăturilor noastre politice și economice în creștere. România este angajată să își consolideze Parteneriatul Strategic cu Republica Coreea, ceea ce este esențial pentru a răspunde provocărilor actuale”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.

 

Șeful diplomației române a salutat nivelul în creștere al schimburilor comerciale bilaterale, depășind pragul de 1 miliard de dolari în 2021, și a subliniat importanța consolidării pe mai departe a relațiilor economice româno-sud-coreene, prin valorificarea oportunităților disponibile și prin inițierea de noi proiecte în domeniile vizate de cele două părți.

A încurajat firmele și companiile sud-coreene să vizeze o prezență investițională cât mai puternică în economia românească. A reliefat, în context, importanța organizării cât mai curând a celei de-a zecea sesiuni a Comitetului Comun de cooperare industrială, pentru stimularea contactelor directe pe linie economică și a lansării de noi proiecte bilaterale concrete.

Totodată, au fost evidențiate eforturile și sprijinul autorităților sud-coreene în facilitarea achiziției de echipamente medicale necesare României în diferite etape ale combaterii pandemiei, precum și relevanța schimbului de bune practici în gestionarea pandemiei de COVID-19 și redresarea economică și socială sustenabilă.

Cei doi oficiali au efectuat, de asemenea, un schimb de opinii pe teme regionale, în vederea mai bunei înțelegeri reciproce privind deciziile de politică externă cu impact asupra evoluțiilor din proximitatea României, respectiv a Republicii Coreea. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea României asupra situației generate de războiul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei și asupra impactului extins al acestuia pentru securitatea europeană, euroatlantică și globală, referindu-se la eforturile multidimensionale ale României în sprijinul Ucrainei, în plan umanitar și al transferului cerealelor ucrainene. Cei doi șefi ai diplomațiilor au reiterat condamnarea fermă a agresiunii ilegale ruse împotriva Ucrainei, iar omologul coreean a exprimat aprecieri deosebite pentru sprijinul umanitar acordat de România Ucrainei și refugiaților.

De asemenea, cei doi miniștri au discutat despre evoluțiile din dosarul nord-coreean, fiind remarcată apropierea pozițiilor privind necesitatea denuclearizării peninsulei coreene, necesară pentru asigurarea păcii și stabilității. În acest context, cei doi miniștri au subliniat necesitatea evitării efectuării unui nou test nuclear de către R.P.D. Coreeană.

În acest context, cei doi miniștri au agreat continuarea cooperării la nivelul forurilor multilaterale, inclusiv dialogul pe teme de securitate globală, în anticiparea participării la Summitul NATO de la Madrid, din 29-30 iunie 2022. În același timp, ministrul român a mulțumit părții sud-coreene pentru susținerea sa privind deschiderea negocierilor de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și adoptarea Foii de Parcurs privind aderarea țării noastre la Organizație, la 10 iunie 2022.

Cei doi miniștri au convenit, de asemenea, reluarea cât mai curând a agendei de vizite oficiale la București, precum și reluarea consultărilor politice cu caracter regulat. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a adresat omologului sud-coreean invitația de efectua o vizită, acceptată cu plăcere de cel din urmă. 

Continue Reading

NATO

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

Published

on

© NATO

Înaintea summitului de la Madrid unde va adopta decizii istorice și fără precedent pentru viitorul securității europene puternic afectate de invazia militară a Rusiei în Ucraina, peste 70% dintre cetățenii țărilor aliate și 85% dintre cetățenii români consideră că NATO este important pentru securitatea țărilor lor, iar 60% dintre aceștia și 80% dintre români sunt de părere că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene.

Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării , continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţe” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.

În acest context, NATO a comandat un sondaj în toate cele 30 de țări aliate pentru a înțelege percepțiile cetățenilor aliați, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru aderarea la NATO, apărarea colectivă și legătura transatlantică.

Astfel, 60% dintre cetățenii aliați consideră că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene. La acest capitol, țările fruntașe în termeni de percepție socială sunt Lituania (84%), Danemarca (80%) și România (80%).

© NATO

Peste 70 % dintre cetățenii aliați consideră că NATO este important pentru securitatea viitoare a țării lor și sprijină apartenența țării lor la NATO. Astfel, la întrebarea “Cât de important considerați că este NATO pentru viitorul securității țării voastre?”, cel mai ridicat nivel de apreciere a fost înregistrat în Portugalia (88%), Polonia (87%), Lituania (86%) și România (85%).

© NATO

În eventualitatea unui vot popular pentru a decide apartenența țării lor la NATO, 90% dintre polonezi ar alege rămânerea în NATO, aceeași opțiune fiind împărtășită și de 89% dintre lituaniei, 88% dintre portughezi și 87% dintre români, danezi și luxemburghezi.

Media la nivelul Alianței este la 84%, însă această evaluare exclude voturile “nu știu”.

© NATO

Aproximativ două treimi sunt de acord că țara lor ar trebui să apere o altă țară dacă este atacată (67%). Aceeași opinie este împărtășită, la niveluri naționale, de 73% dintre români.

© NATO

Totodată, 62% dintre cetățenii aliați consideră că apartenența la NATO face ca un atac străin să fie mai puțin probabil. Opinia este împărtășită și de 76% dintre cetățenii români.

© NATO

Aproape 80% dintre cetățenii aliați susțin menținerea sau creșterea cheltuielilor pentru apărare, o idee cu care sunt de acord și 89% dintre bulgari și polonezi, 88% dintre germani și 86% dintre români.

© NATO

Setul de date pentru 2022 include măsurători suplimentare privind invazia Rusiei în Ucraina. Rezultatele indică faptul că 67% dintre respondenți consideră că invazia a afectat siguranța și securitatea țării lor.

La nivel național, 76% dintre români împărtășesc ideea că securitatea țării lor a fost afectată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

© NATO

De asemenea, 70% dintre cetățenii aliați sunt îngrijorați de posibilitatea izbucnirii unui război în țările NATO, cu percepții ridicate în acest sens în Portugalia (84%), Spania (84%), Bulgaria (81%), Italia (80%) și România (79%).

© NATO

Un număr tot mai mare de cetățeni au o părere nefavorabilă despre Rusia (68%). Opiniile nefavorabile față de Rusia au crescut cu 27 de puncte procentuale din 2021. China este, de asemenea, văzută nefavorabil de 52% dintre respondenți, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 puncte procentuale față de 2021.

Citiți și NATO va avea un noul model de apărare pentru flancul estic: Mai multe forțe vor fi dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL39 mins ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL60 mins ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G73 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA20 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO21 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending