Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis a sesizat la CCR legea armelor și munițiilor. Actul normativ trebuia să transpună o directivă europeană care viza libera circulaţie a unor arme de foc pe teritoriul UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, marţi, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, act normativ care ar fi trebuit să transpună o directivă europeană care viza libera circulaţie a unor arme de foc pe teritoriul Uniunii Europene.

Şeful statului solicită CCR să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său. Potrivit sesizării, actul normativ încalcă prevederile constituţionale care consacră principiul legalităţii, pe cele privind principiul bicameralismului, precum şi prevederile referitoare la rolul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Iohannis susţine că, în cadrul procedurii legislative, iniţiatorul nu a respectat obligaţia legală, conform căreia Consiliul Suprem de Apărare a Ţării avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea naţională. “Solicităm Curţii să constate că legea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii şi ale art. 119 referitoare la rolul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, se arată în sesizare.

Potrivit şefului statului, sfera de reglementare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor vizează domeniul securităţii naţionale, “fapt care impune obligativitatea solicitării avizului CSAT”.

“Or, în dezacord cu exigenţele art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 415/2002, iniţiatorul nu a solicitat avizul CSAT. Faţă de noua optică la nivel european cu privire la asigurarea securităţii Uniunii Europene concretizată chiar prin directivele europene transpuse prin legea criticată, este nerelevant faptul că atât Legea nr. 295/2004, în varianta sa iniţială, cât şi modificările ulterioare ale acesteia nu au fost adoptate cu solicitarea unui aviz din partea CSAT. Prin modificările aduse prin legea criticată sunt reglementate aspecte ce ţin de domeniul securităţii naţionale, acestea fiind calificate ca atare prin însăşi Directiva europeană transpusă, aspect ce impune avizarea de către CSAT în cadrul procedurii legislative a actului normativ supus controlului de constituţionalitate”, explică preşedintele.

De asemenea, şeful statului afirmă că Legea de modificare şi completare a Legii 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor a fost adoptată “cu nesocotirea prevederilor art. 61 şi ale art. 75 din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Camera Deputaţilor”.

Klaus Iohannis susţine că, în forma adoptată, actul normativ nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, aceasta fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament.

“Camera Deputaţilor, adoptând în calitate de Cameră decizională Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, a sustras dezbaterii şi adoptării primei Camere sesizate completări care vizează aspecte importante ale legii, precum impunerea unor condiţii mai restrictive de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor letale, prin extinderea sferei persoanelor care nu pot obţine această autorizaţie la toate persoanele inculpate de săvârşirea unei fapte penale, cu intenţie, ceea ce contravine art. 61 alin. (2) şi art. 75 alin. (1) din Constituţie”, se mai arată sesizare. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Victor Ponta, după alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene: ”Urmează decizia importantă pentru România – cine va fi comisar european și ce portofoliu va avea”

Published

on

Alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene este o veste bună pentru Europa, însă ea va fi urmată de o decizie importantă pentru România în ce privește persoana desemnată să fie viitor comisar european și portofoliul pe care îl va primi, a afirmat Victor Ponta, liderul Pro România.

”O veste buna pentru Europa/ acum insa urmeaza decizia importanta pentru Romania : cine va fi Comisar European si ce portofoliu va avea! In 2007 Romania a primit un portofoliu nesemnificativ (era normal fiind ultimii veniti si avand un conflict ridicol intre Presedinte si Guvern). În 2009 Franta a primit Agricultura pentru Ciolos (Basescu fiind de acord cu aceasta “tranzactie” imorala). In 2014 Romania a primit Dezvoltarea Regionala (printr-o negociere cu Juncker, Hollande si Renzi si impotriva sabotajului lui Basescu) si am reusit sa aducem in tara 15 miliarde de euro. In 2019 Viorica Dancila si Klaus Iohannis trebuie sa negocieze cat mai bine pentru Romania! Ne trebuie un Comisar ProRomania”, a scris Ponta, pe Facebook.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Viorica Dăncilă, interviu pentru The Guardian: ”Am înţeles mesajul de pe 26 mai. Nu am mai vorbit despre justiţie și nu am lăsat pe nimeni să se mai implice în acest subiect”

Published

on

© Viorica Dăncilă/ Facebook

Premierul Viorica Dăncilă a vorbit marți, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Guardian acordat înaintea prezentării rezultatelor președinției României la Consiliul UE în Parlamentul European, despre alegerile europarlamentare şi despre motivele pentru care Guvernul nu susţine candidatura lui Kovesi la şefia Parchetului European.

În urma protestelor masive, ”Viorica Dăncilă trebuie să facă dovada faptului că nu este doar o mandatară a fostului lider PSD, care a fost condamnat pentru corupţie”, precizează The Guardian, informează Adevărul.

Cotidianul britanic descrie „tripla doză de realitate” primită de PSD în doar 48 de ore, după înfrângerea suferită la alegerile europarlamentare, validarea referendumului şi condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani şi jumătate pentru corupţie.

În context, Dăncilă a spus că PSD a înţeles mesajul transmis la alegerile europarlamentare şi că partidul se va concentra mai mult pe cetăţeni şi mai puţin pe sistemul judiciar.

Am înţeles mesajul de pe 26 mai. Nu am mai vorbit despre justiţie, nu am lăsat pe nimeni să se mai implice în acest subiect… Mi-aş dori să revenim la politici care se concentrează pe cetăţean şi mai puţin pe sistemul judiciar”, a declarat Viorica Dăncilă pentru The Guardian, notează și Digi24.

Potrivit sursei menționate, premierul României s-a ferit să spună dacă guvernul va continua să se opună numirii Laurei Codruţa Kovesi ca procuror-şef european. A precizat însă că, personal, consideră că Laura Codruța Kovesi „trebuie să îşi rezolve problemele cu sistemul judiciar” înainte de a-și asuma această misiune.

Viorica Dăncilă a vorbit pentru The Guardian și despre creşterea economică a României, infrastructură și sistemul de sănătate.

Continue Reading

POLITICĂ

Ramona Mănescu, propusă în fruntea diplomației române. Fostul eurodeputat îl va înlocui pe Teodor Meleșcanu în funcția de ministru al Afacerilor Externe

Published

on

Fostul eurodeputat și ministru al Transporturilor Ramona Mănescu a fost propusă luni pentru a-i succeda la șefia diplomației române lui Teodor Meleșcanu, actualul ministru de Externe din partea ALDE regăsindu-se pe lista celor remaniați în cabinetul Dăncilă.

Potrivit Digi24, Ramona Mănescu a fost validată în interiorul ALDE pentru a-l înlocui în funcție pe Teodor Meleșcanu, ministru de Externe din anul 2017.

”Am hotărât să retragem sprijinul politic domnului Teodor Meleșcanu. Am propus ca doamna Ramona Mănescu să fie propusă pentru funcția de ministru de Externe. Am avut în vedere experiența sa politică de aproape un sfert de veac, între care și 11 ani petrecuți în Parlamentul European”, a declarat, din partea ALDE, Varujan Vosganian.

În cazul în care va fi numită în funcție, Ramona Mănescu va deveni prima femeie care ocupă poziția de ministru al Afacerilor Externe în România post-comunistă.

Ramona Mănescu a fost membru al Parlamentului European din 2007 și până în 2019, cu o scurtă întrerupere în perioada 2013-2014, când a ocupat poziția de ministru al Transporturilor în guvernul USL condus de Victor Ponta.

În Parlamentul European, Mănescu a activat în grupurile ALDE (2007-2014) și PPE (2014-2019). Ea a fost membră în Comisia pentru afaceri externe (AFET) a Parlamentului European, vicepreședinta a Delegației pentru relațiile cu țările din Mashrek (DMAS) și membru supleant în Comisia pentru transport și turism (TRAN), Subcomisia pentru drepturile omului (DROI) și Delegația pentru relațiile cu Peninsula Arabică (DARP).

Pe parcursul ultimului său mandat în legislativul european, Ramona Mănescu a fost raportor al Grupului PPE pentru Comunicare strategică, remarcându-se prin activități îndreptate către contracararea războiului informațional și a amenințărilor hibride promovate de Federația Rusă.

Totodată, a găzduit în Parlamentul European evenimentele de prezentare a Indexului Global privind Terorismul, document realizat de prestigiosul Institut pentru Economie și Pace.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending