Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis a subliniat la Bruxelles importanţa unor proceduri suple şi rapide de evaluare a PNRR

Published

on

© European Union

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, în cadrul reuniunii liderilor europeni, importanţa unor proceduri suple şi rapide de evaluare a Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, care să asigure un acces facil şi rapid al statelor la fondurile alocate, informează Administrația Prezidențială.

Șeful statului a participat, în perioada 24-25 iunie 2021, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, desfășurate la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Cu referire la procesul de redresare economică, discuțiile liderilor au vizat stadiul implementării Planului European de Redresare, context în care șefii de stat și de guvern au salutat intrarea în vigoare la timp a Deciziei privind resursele proprii, încurajând continuarea procedurilor de aprobare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență și subliniind importanța unui proces de implementare rapid. 

În context, Președintele României a subliniat importanța unor proceduri suple și rapide de evaluare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, care să asigure un acces facil și rapid al statelor la fondurile alocate.

De asemenea, Klaus Iohannis a reiterat importanța și contribuția deosebită a instrumentelor financiare aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și Instrumentului de Redresare NextGenerationEU în sprijinirea eforturilor statelor membre de diminuare a efectelor adverse ale pandemiei.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat joi, 24 iunie, în marja reuniunii Consiliului European, că „situația este destul de bună” în ceea ce privește procesul de aprobare la Bruxelles a Planului Național de Redresare și Reziliență și a precizat, totodată că discuțiile cu Comisia Europeană „sunt foarte benefice” pentru lămurirea tuturor aspectelor tehnice de care vor depinde primirea finanțării europene necesare pentru implementarea proiectelor de reformă și modernizare a României. 

Citiți și România, vizată de un studiu al CoR care semnalează lipsa de implicare a regiunilor și orașelor în elaborarea și implementarea PNRR

Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE ( MRR) este instrumentul fiscal în valoare de 672,5 miliarde EUR (312,5 miliarde EUR sub formă de granturi și 360 miliarde EUR sub formă de împrumuturi), conceput pentru a sprijini statele membre în realizarea reformelor și a investițiilor în prioritățile comune ale UE. MRR este cel mai mare instrument financiar inclus în instrumentul de redresare de 750 de miliarde EUR NextGenerationEU.

Pentru a beneficia de sprijinul MRR, statele membre ar trebui să prezinte planuri naționale de redresare și de reziliență care să indice reformele și investițiile care ar urma să fie finanțate. Până în prezent, Comisia Europeană a primit 24 de planuri naționale din 27, dintre care a aprobat 12, după cum urmează: PortugaliaSpaniaGreciaDanemarca, Luxemburg,  Austria, SlovaciaLetoniaGermaniaItaliaBelgia și Franța.

PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și ReziliențăGuvernul a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ccare cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

Published

on

© Ambasada României în Statele Unite ale Americii/ Facebook

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, și secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, au convenit să lucreze pentru a face pași concreți în privința reducerii ratei de refuz pentru cererile de viză în SUA.

Discuția a fost prilejuită de întâlnirea pe care secretarul american a avut-o cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene.

“Am convenit cu domnul Mayorkas (un profesionist foarte respectat, fost director al agenției pentru cetățenie și servicii de imigrare al SUA și ulterior adjunct al secretarului aceluiași departament sub președintele Obama) să lucrăm îndeaproape în perioada următoare pentru a face pași concreți în privința reducerii ratei de refuz pentru cererile de viză în SUA. În următoarele săptămâni, voi avea întrevederi pentru aprofundarea acestui subiect”, a anunțat Muraru, pe pagina sa de Facebook.

Croaţia, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne.

În ceea ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul american, Antony Blinken, au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver, după ce o înțelegere similară fusese agreată și cu predecesorul lui Blinken, fostul de secretar de stat Mike Pompeo.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Rezoluția, adoptată cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri, îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua o vizită în România pe data de 27 septembrie pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 29,2 miliarde de euro, a anunțat purtătorul de cuvânt adjunct al instituției, Dana Spinanț, în briefingul de presă.

”Pot confirma că evaluarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României va fi finalizată în următoarele zile și că președinta Comisiei Europene (n.r. Ursula von der Leyen) va vizita Bucureștiul pe data de 27 septembrie. Ne așteptăm ca evaluarea planului să fie finalizată până atunci”, a răspuns Dana Spinanț unei întrebări. 

Vizita înaltului oficialul european în țara noastră are loc după ce Partidul Național Liberal, membru al aceleiași familii politice, a popularilor europeni, din care face parte și von der Leyen, își va alegea președintele în cadrul unui congres care se va desfășura pe 25 septembrie.

Răspunsul purtătorului de cuvânt adjunct al Comisiei Europene vine să clarifice diferitele speculații apărute în spațiul public potrivit cărora Ursula von der Leyen ar fi urmat să vină în România pe 24 septembrie pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

România a transmis acest document la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

Bucureștiul a trebuit să respecte, la fel ca celelalte state, condiția de a aloca 37% pentru obiectivele de mediu (10,8 miliarde de euro) și 20% pentru tranziția digitală (5,8 miliarde de euro).

Fondurile trebuie angajate prin proiecte până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar acestea au termen de finalizare 31 decembrie 2026, în caz contrar sumele trebuie returnate.

Trebuie sprecificat că împrumuturile pe care România le va atrage prin acest plan vor merge doar către investiții, adică banii nu pot fi folosiți pentru consum sau pentru salarii, conform mențiunilor premierului Florin Cîțu. Acestea se vor adăuga celorlalte împrumuturi contractare de București, la dobânzi mult mai mari, care au dus datoria guvernamentală la finele primelor patru luni din 2021 la 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, faţă de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfârşitul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. 

În egală măsură, planul va fi analizat de Comisia Europeană pe baza unor criterii transparente. Pentru fiecare investiție, România a trebuit să stabilească o serie de borne (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și-a reluat călătoriile simbolice în urma cărora statele membre sunt cu un pas mai aproape de deblarea prefinanțării pentru demararea investițiilor și reformelor, cel mai recent PNRR aprobat – 19 la număr de acum –  fiind cel al Maltei.

13 state membre UE au pornit deja pe calea redresării post-COVID-19. 

Comisia Europeană a început să efectueze primele plăți începând cu data de 3 august, când fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență au mers către:

  • Belgia: 770 milioane de euro granturi;
  • Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
  • Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi. 

La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.

Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.

Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:

  • Spania: 9 miliarde de euro sub formă de granturi;
  • Lituania: 289 de milioane de euro granturi.

Două zile mai târziu, la 19 august, Comisia Europeană avea să anunțe că Franța va putea începe implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).

Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.

Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.

Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit  231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.

România trebuie să profite din plin de fondurile europene puse la dispoziție de Uniune prin Mecanismul de redresare și reziliență, dar și prin Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, devenind mai verde și mai digitală prin reforme.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

Published

on

© Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale / Facebook

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a avut joi, 16 septembrie, o întrevedere la sediul MADR cu o delegație a Ambasadei SUA la București condusă de David Muniz, Însărcinat cu afaceri al Ambasadei SUA la București,

Cu această ocazie, David Muniz i-a prezentat ministrului Oros noul atașat regional pentru Romania, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia și Estonia pe probleme de agricultură, doamna Alicia Hernandez. În cadrul discuțiilor, au fost abordate teme de interes pentru cele două părți în ceea ce privește cooperarea în sectorul agricol, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Ministrul Adrian Oros a transmis interesul țării noastre de a colabora cu partea americană în domenii ce vizează: strategia de gestionare a apei, managementul riscurilor, protejarea zonelor cu constrângeri naturale, învățământul agricol, cercetarea în domeniul agriculturii cu privire la schimbările climatice.

De asemenea, oficialul MADR a afirmat că ministerul are priorități care se doresc a fi continuate alături de parteneri americani cu privire la strategia de gestionare a apei, iar în acest sens este apreciată oportunitatea transferului de tehnologii de nivel înalt pentru dezvoltarea infrastructurii de irigații din țara noastră. Ministrul a exprimat susținerea MADR pentru inițiativa SUA și EAU, respectiv misiunea de inovare agricolă pentru climă (AIM for Climate).

Inițiativa SUA și EAU, ce are ca scop stimularea inovării, cercetării și dezvoltării în agricultură în contextul schimbărilor climatice (AIM4C), se înscrie în cadrul politicilor și măsurilor adoptate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în domeniul schimbărilor climatice având în vedere că România prezintă un risc considerabil față de schimbările climatice, iar agricultura este foarte vulnerabilă la impactul acestora în condițiile în care riscurile asociate nu sunt egal distribuite.

Partea americană s-a arătat interesată de poziția României cu privire la Green Deal și Strategiile ”Biodiversitate” și ”De la fermă la furculiță”.

La rândul său, Adrian Oros a făcut o scurtă prezentare a stadiului elaborării Planului Național Strategic, precum și a măsurilor de sprijin al investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală pentru perioada de tranziție 2021-2022.

Totodată, ministrul a subliniat că Ministerul Agriculturii lucrează împreună cu asociaţiile reprezentative la definitivarea ecoschemelor, care condiţionează efectuarea a aproape 25% din plăţile directe din Pilonul I, astfel încât aceste eco-scheme să fie accesate de toți fermierii, ele fiind obligatorii pentru țările membre UE, dar voluntare pentru fermieri.

Ministrul Oros a făcut referire la colaborarea excelentă între universitățile din România și cele din SUA în domeniul agricol.

Oficialii SUA au făcut aprecieri în privința rezultatelor bune obținute de fermieri în acest an. Ministrul Oros a transmis că Guvernul României își va continua reformele în agricultură și industria alimentară.

La finalul întâlnirii, reprezentanții delegațiilor celor două părți și-au reafirmat interesul pentru continuarea colaborării în domeniul agricol în beneficiul fermierilor din România și SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Noul Bauhaus european, o oportunitate de a investi bani europeni în proiecte inovative. Trebuie să fie o pagină esențială din ”Biblia” multor administrații locale din România

U.E.9 hours ago

Eurostat: România, printre țările Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna august

Marian-Jean Marinescu9 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Daniel Buda10 hours ago

Daniel Buda: Parlamentul European contribuie la construirea unei Uniuni a Sănătății mai puternice

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA12 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA12 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

Marian-Jean Marinescu9 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA3 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

Team2Share

Trending