România are speranța legitimă ca în anul 2023 să devină parte a spațiului Schengen, iar un nou vot privind aderarea României la zona de liberă circulație va fi pus pe agendă când va primi un răspuns pozitiv pentru că Uniunea Europeană nu își mai permite încă un eșec, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, acolo unde a primit-o pe președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
“Am apreciat în mod deosebit implicarea doamnei Președinte personal, dar și a Parlamentului în speța Schengen. Parlamentul European și doamna Președinte Metsola au fost, din capul locului, de partea noastră și au recomandat, și prin vot politic, și prin discuții politice, primirea României în spațiul Schengen. Am rugat-o pe doamna Președinte să păstreze această abordare și acest optimism și în continuare, cu speranța noastră legitimă ca în anul care vine, curând, în 2023, România să devină parte din spațiul Schengen”, a spus Iohannis, în debutul unor declarații de presă comune.
La rândul său, președinta PE, aflată pentru prima dată într-o vizită în România, a afirmat că România este o parte importantă a familiei noastre europene, și a promis că Parlamentul European nu va renunța să sprijine România în procesul de aderare la Schengen.
Întrebat suplimentar despre discuțiile cu premierul Suediei din marja Consiliului European și despre summitul extraordinar consacrat migrației din luna februarie a anului viitor, președintele Iohannis a revenit cu o abordare pragmatică și a făcut un apel să nu fie create “așteptări care nu vor fi îndeplinite”.
“Am avut o discuție destul de lungă cu prim-ministrul Suediei, domnul Ulf Kristersson, și este clar că domnia sa cunoaște problema, este în temă cu solicitările noastre, cu problematica în general și părerea domniei sale a fost că această chestiune trebuie repusă în discuție. Însă dați-mi voie să clarific niște lucruri înainte ca unii formatori de opinie avizi de publicitate să creeze așteptări care nu vor fi îndeplinite. Chestiunea Schengen nu se discută la Consiliul European, nu se tranșează acolo. Deci, încă o dată: chestiunea Schengen nu se tranșează la Consiliul European, ci se tranșează la Consiliul JAI. Este un format al miniștrilor de interne din cadrul Consiliului Uniunii Europene”, a precizat șeful statului.
El a indicat că după ce solicitările Austriei cu privire la România și Bulgaria, și cele ale Olandei privind Bulgaria, vor fi clarificate politic, atunci tema va fi pusă pe agendă în Consiliul JAI.
“Convingerea mea este că, atunci va fi pusă pe agendă, va primi un răspuns pozitiv. Nu putem – noi, Uniunea Europeană – nu putem să ne permitem încă un eșec!“, a subliniat Iohannis.
Mai mult, președintele a subliniat categoric că reuniunea Consiliului European din 9-10 februarie 2023 “nu va avea pe ordinea de zi chestiunea Schengen”.
“După părerea mea, este oricum prea devreme. Până în 15 ianuarie este greu de crezut că se va discuta ceva și în două săptămâni nu mă aștept să se rezolve problema abordării austriece și problema abordării olandeze față de Bulgaria. Trebuie să înțelegem, cu toții împreună, că aceste chestiuni trebuie rezolvate înainte să se voteze încă o dată în Consiliul JAI. Deci, în concluzie: voi continua toate discuțiile, însă nu mă aștept ca la Consiliul extraordinar din februarie această temă să fie dezbătută. Va fi discutată, sigur, în marja reuniunii, între noi, dar fără să apară în concluzii, și sunt optimist că, în continuare, vom găsi soluții și pentru votul austriac, și pentru abordarea olandeză față de Bulgaria. Fiindcă cea mai bună soluție, și asta este clar pentru toată lumea, este ca România și Bulgaria să primească un vot în același timp, deci să intre împreună în spațiul Schengen”, a conchis Klaus Iohannis.
Vizita lui Metsola la București este a doua a unui înalt oficial UE în România după ce țara noastră a fost refuzată la vot în procesul său de intrare în spațiul de liberă circulație Schengen. Aflată sâmbătă la București pentru a participa la ceremonia de semnare a unui acord energetic regional pentru un cablu submarin electric prin Marea Neagră, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat poporul român și pe președintele Klaus Iohannis că va lucra “neobosit pentru aderarea României la Schengen cât mai curând posibil anul viitor“.
Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă joi în discuție la începutul summitului Consiliului European de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care și-a exprimat dezamăgirea față de votul din Consiliul JAI.
Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu au făcut parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă. Totuși, la finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.
De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE.
