Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: Aderarea la Schengen nu se tranșează în Consiliul European, ci în Consiliul JAI. Tema va fi pe agendă când va primi un răspuns pozitiv pentru că UE nu își mai permite încă un eșec

Published

on

România are speranța legitimă ca în anul 2023 să devină parte a spațiului Schengen, iar un nou vot privind aderarea României la zona de liberă circulație va fi pus pe agendă când va primi un răspuns pozitiv pentru că Uniunea Europeană nu își mai permite încă un eșec, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, acolo unde a primit-o pe președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

“Am apreciat în mod deosebit implicarea doamnei Președinte personal, dar și a Parlamentului în speța Schengen. Parlamentul European și doamna Președinte Metsola au fost, din capul locului, de partea noastră și au recomandat, și prin vot politic, și prin discuții politice, primirea României în spațiul Schengen. Am rugat-o pe doamna Președinte să păstreze această abordare și acest optimism și în continuare, cu speranța noastră legitimă ca în anul care vine, curând, în 2023, România să devină parte din spațiul Schengen”, a spus Iohannis, în debutul unor declarații de presă comune.

La rândul său, președinta PE, aflată pentru prima dată într-o vizită în România, a afirmat că România este o parte importantă a familiei noastre europene, și a promis că Parlamentul European nu va renunța să sprijine România în procesul de aderare la Schengen.

Întrebat suplimentar despre discuțiile cu premierul Suediei din marja Consiliului European și despre summitul extraordinar consacrat migrației din luna februarie a anului viitor, președintele Iohannis a revenit cu o abordare pragmatică și a făcut un apel să nu fie create “așteptări care nu vor fi îndeplinite”.

“Am avut o discuție destul de lungă cu prim-ministrul Suediei, domnul Ulf Kristersson, și este clar că domnia sa cunoaște problema, este în temă cu solicitările noastre, cu problematica în general și părerea domniei sale a fost că această chestiune trebuie repusă în discuție. Însă dați-mi voie să clarific niște lucruri înainte ca unii formatori de opinie avizi de publicitate să creeze așteptări care nu vor fi îndeplinite. Chestiunea Schengen nu se discută la Consiliul European, nu se tranșează acolo. Deci, încă o dată: chestiunea Schengen nu se tranșează la Consiliul European, ci se tranșează la Consiliul JAI. Este un format al miniștrilor de interne din cadrul Consiliului Uniunii Europene”, a precizat șeful statului.

El a indicat că după ce solicitările Austriei cu privire la România și Bulgaria, și cele ale Olandei privind Bulgaria, vor fi clarificate politic, atunci tema va fi pusă pe agendă în Consiliul JAI.

Convingerea mea este că, atunci va fi pusă pe agendă, va primi un răspuns pozitiv. Nu putem – noi, Uniunea Europeană – nu putem să ne permitem încă un eșec!“, a subliniat Iohannis.

Mai mult, președintele a subliniat categoric că reuniunea Consiliului European din 9-10 februarie 2023 “nu va avea pe ordinea de zi chestiunea Schengen”.

“După părerea mea, este oricum prea devreme. Până în 15 ianuarie este greu de crezut că se va discuta ceva și în două săptămâni nu mă aștept să se rezolve problema abordării austriece și problema abordării olandeze față de Bulgaria. Trebuie să înțelegem, cu toții împreună, că aceste chestiuni trebuie rezolvate înainte să se voteze încă o dată în Consiliul JAI. Deci, în concluzie: voi continua toate discuțiile, însă nu mă aștept ca la Consiliul extraordinar din februarie această temă să fie dezbătută. Va fi discutată, sigur, în marja reuniunii, între noi, dar fără să apară în concluzii, și sunt optimist că, în continuare, vom găsi soluții și pentru votul austriac, și pentru abordarea olandeză față de Bulgaria. Fiindcă cea mai bună soluție, și asta este clar pentru toată lumea, este ca România și Bulgaria să primească un vot în același timp, deci să intre împreună în spațiul Schengen”, a conchis Klaus Iohannis.

Șeful statului a primit-o luni, la Palatul Cotroceni, pe preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, aflată în vizită în România.

Vizita lui Metsola la București este a doua a unui înalt oficial UE în România după ce țara noastră a fost refuzată la vot în procesul său de intrare în spațiul de liberă circulație Schengen. Aflată sâmbătă la București pentru a participa la ceremonia de semnare a unui acord energetic regional pentru un cablu submarin electric prin Marea Neagră, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat poporul român și pe președintele Klaus Iohannis că va lucra “neobosit pentru aderarea României la Schengen cât mai curând posibil anul viitor“.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă joi în discuție la începutul summitului Consiliului European de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care și-a exprimat dezamăgirea față de votul din Consiliul JAI.

Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu au făcut parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă. Totuși, la finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.

De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDUCAȚIE

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a primit astăzi, 30 mai 2023, la Palatul Cotroceni, o delegație a liderilor sindicatelor din educație, în contextul grevei generale declanșate în învățământ.

Președintele Klaus Iohannis a discutat cu reprezentanții profesorilor despre revendicările acestora și le-a transmis că le înțelege îngrijorările și solicitările, care sunt firești și legitime. Asigurarea unui mediu de învățare propice pentru fiecare elev nu poate fi realizată fără ca profesorii să beneficieze de condițiile adecvate pentru a-și desfășura activitatea.

Președintele României le-a transmis liderilor sindicali că doar prin dialog, printr-o abordare constructivă și deschisă, vor putea fi identificate soluții rezonabile care să satisfacă atât doleanțele profesorilor, cât și nevoile și aspirațiile elevilor și ale părinților. Președintele Klaus Iohannis a subliniat că rezolvarea blocajului din educație și finalizarea grevei sunt cruciale pentru buna desfășurare a anului școlar și pentru menținerea unui climat de stabilitate în sistemul educațional. Pentru a asigura dreptul fundamental la educație al tuturor elevilor sunt prioritare încheierea mediilor și organizarea examenelor naționale.

În urma discuțiilor de astăzi, Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat întreaga disponibilitate de a garanta, în calitate de mediator între reprezentanții sindicatelor și Guvernul României, încheierea unui acord politic în vederea rezolvării revendicărilor salariale și a obținerii astfel a unui consens care să permită reluarea cât mai rapidă a procesului educațional.

Președintele României îndeamnă toate părțile angajate în dialogul instituțional să dea dovadă de responsabilitate și flexibilitate în procesul de negociere și să înțeleagă că soluțiile viabile necesită un echilibru între resursele disponibile și solicitările profesorilor.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat că educația este un domeniu prioritar pentru viitorul României, iar adoptarea noilor legi ale educației în Parlament constituie cea mai bună dovadă în acest sens.

Președintele României și reprezentanții sindicali au evidențiat că legislația rezultată din proiectul „România Educată” aduce o serie de îmbunătățiri semnificative și au agreat ca împreună să depună eforturile necesare pentru punerea în aplicare a acestor prevederi, care creează cadrul optim pentru dezvoltarea generațiilor de azi și de mâine. Toate aceste măsuri vor genera un sistem de învățământ modern, care garantează cadrelor didactice statutul pe care îl merită și care oferă tuturor elevilor condițiile optime pentru a-și atinge potențialul.

Continue Reading

NATO

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

Published

on

© NATO/ Flickr

Miniştrii de externe din cele 31 de state membre ale NATO vor încerca, cu ocazia unei reuniuni informale care va avea loc miercuri și joi la Oslo, capitala Norvegiei să depăşească divergenţele dintre ţările lor în legătură cu o viitoare aderare a Ucrainei la organizaţie, unele state aliate cerând ca la Summitul de la Vilnius din luna iulie să i se acorde Kievului o foaie de parcurs, și vor discuta, de asemenea, despre succesorul actualului secretar general al Alianței, relatează Reuters într-un material consacrat acestei reuniuni.

În pregătirea summitului de la Vilnius, miniștrii de externe din țările NATO se vor întruni în perioada 31 mai – 1 iunie, la Oslo, pentru o reuniune informală, format de întrevederi inaugurat anul trecut la Berlin și continuat, la finele lui 2022, la București, cu scopul de a îmbunătăți consultările politice transatlantice.

În prima vizită pe care a întreprins-o în Ucraina de când Rusia a invadat acest stat, la 20 aprilie, secretarul general al NATO a precizat că locul de drept al Ucrainei este în familia euro-atlantică și în NATO, dar a ținut să specifice că acest statut este imposibil de obținut atât timp cât există acest război declanșat de Federația Rusă. Germania a fost primul stat care a respins o decizie rapidă pentru aderarea Ucrainei la NATO.

De altfel, țări precum SUA şi Germania se tem că o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică printr-o procedură accelerată ar face ca NATO să se apropie de intrarea într-un război activ cu Rusia.

Totuşi, atât Kievul, cât şi unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi din Europa de Est fac presiuni pentru ca NATO să facă cel puţin unii paşi concreţi pentru a aduce Ucraina mai aproape de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice la Summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, mai arată Reuters.

Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat clar că Ucraina nu va putea adera la Alianţă atât timp cât războiul contra Rusiei continuă.

“Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi și că nu aceasta este problema. Problema este mai degrabă ce se va întâmpla atunci când războiul se va încheia, într-un fel sau altul”, a spus Stoltenberg, în cadrul participării sale la Brussels Forum, eveniment organizat de think tank-ul american German Marshall Fund of the United States și consacrat anul acesta tematicii “drumului către Vilnius”.

La precedenta reuniune a miniștrilor de externe aliați, care a avut loc în perioada 4-5 aprilie și a avut un caracter formal, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO si Ucraina și transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, cu competențe sporite față de actuala Comisie, care să susțină reformele necesare din Ucraina și creșterea interoperabilității cu NATO, precum și să faciliteze drumul spre aderare al Ucrainei.

În cadrul reuniunii de la Oslo, miniştrii de externe din NATO vor avea posibilitatea de a face un schimb de opinii despre succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 30 septembrie acest an.

Citiți și Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Printre numele vehiculate să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși Comisia a negat o astfel de ipoteză, fostul premier britanic Boris Johnson, actualul ministru britanic al apărării Ben Wallace, dar și actuali și foști lideri din Europa Centrală și de Est, precum prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, existând dorința de a da un semnal de greutate părții est-europene a Alianței.

Continue Reading

ROMÂNIA

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

Published

on

© eMAG/ Facebook

În 2022, Dante International, compania care cuprinde eMAG România, o parte din vânzările din eMAG Ungaria și Bulgaria, și Fashion Days, a avut o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și un profit de 123,7 milioane de lei, relevă un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Anul trecut, eMAG a investit 1,123 miliarde de lei, urcând investițiile totale din ultimii doi ani la peste 2 miliarde de lei pentru a răspunde nevoilor celor 9 milioane de clienți din România, Ungaria și Bulgaria.

Astfel, eMAG și-a continuat și în 2022 planul său ambițios de investiții pentru a susține dezvoltarea ecosistemului regional și a răspunde potențialului de creștere a ecommerce în cele trei țări în care operează:

  • Cu 10% mai multe comenzi plasate în ecosistemul regional eMAG în 2022 față de anul precedent, în mai multe categorii de produse
  • Gama de produse la nivel regional a ajuns la aproape 19 milioane, cu peste 4 milioane mai mult decât anul trecut
  • 5.000 de antreprenori români exportă în regiune prin eMAG Marketplace
  • În România, peste jumătate de milion de clienți eMAG cumpără și economisesc cu Genius
  • Peste 1,3 milioane de clienți eligibili pot achita în rate direct din contul eMAG MyWallet în România
  • Investiții de șase ori mai mari fata de anul precedent în dezvoltarea internațională, în Ungaria și Bulgaria

”Investițiile consistente din ultimii ani în infrastructura pentru e-commerce și tehnologie au pregătit terenul pentru creștere în regiune, răspunzând oricăror nevoi ale clientului: gama mare de produse livrate rapid și ieftin prin easybox și Genius, promoțiile și prețurile bune, serviciile financiare care le permit clienților să își cumpere produsele mult dorite. Deja, din primul an după pandemie, clienții au înțeles valoarea creată și au plasat cu 10% mai multe comenzi în business-urile din ecosistemul regional format din eMAG, Tazz, Fashion Days si Freshful. Pe această construcție sănătoasă pornim cu încredere pe drumul în care e-commerce își va atinge potențialul, reluându-și ritmul de creștere”, a spus Tudor Manea, CEO Group eMAG.

Platforma regională este deja o soluție de export pentru 5.000 de antreprenori români

În ultimul an, eMAG a pus la dispoziția sellerilor din Marketplace tehnologia, platforma și instrumentele care să îi ajute să se dezvolte în regiune și să aducă împreună mai multe produse pentru a răspunde cererii tot mai diversificate a clienților.

În total, aceste investiții s-au ridicat la 51 de milioane de lei. Astăzi, numărul antreprenorilor care fac business pe eMAG a ajuns la 54.000 în întreaga regiune. Odată cu accelerarea programului cross-border în 2022, peste 5.000 de selleri din România vând în Ungaria, iar 2.500 în Bulgaria.

Peste jumătate de milion de clienți eMAG economisesc cu Genius din livrarea gratuită și ofertele exclusive, iar peste 1,3 milioane au disponibile soluțiile de plată în rate din contul eMAG MyWallet

Investițiile în tehnologie pentru dezvoltarea de servicii cu valoare adăugată pentru clienți s-au ridicat anul trecut la 164 milioane de lei.

Astfel, eMAG a continuat să dezvolte și să îmbunătățească serviciul de livrare, ofertele promoționale și serviciul Genius, disponibil în patru platforme de shopping – eMAG, Tazz, Fashion Days și Freshful. În toată această perioadă, Genius a cunoscut noi facilități care să răspundă nevoilor clienților: de la posibilitatea de a împărți abonamentul cu un alt membru al familiei sau accesul în timp real, din contul de client, la informații legate de economiile pe care le fac în cele patru aplicații de ecommerce.

Pe fondul acestor investiții, numărul clienților care au adoptat serviciul a ajuns la peste jumătate de milion, în creștere cu 50% față de anul trecut.

Serviciile financiare care le permit clienților să își planifice cheltuielile cât mai bine și să beneficieze de ofertele bune din campaniile pe care eMAG le derulează au câștigat de asemenea constant tot mai mulți adepți.

Astfel peste 1,3 milioane de clienți pot plăti cumpărăturile în rate prin intermediul contului lor eMAG MyWallet, fie peste 30 zile, fie în patru tranșe, fie în 12. Vânzările înregistrate prin intermediul serviciilor de plată în rate au ajuns să dețină zilele acestea o pondere de peste 7% din totalul vânzărilor înregistrate pe eMAG, dublu față de anul trecut.

Investiții de șase ori mai mari în dezvoltarea internațională

După ce în anii trecuți a dezvoltat infrastructura logistică din România împreună cu Sameday, pentru a oferi clienților servicii de livrare rapidă prin intermediul centrelor logistice care se întind pe o suprafață totală de 350.000 mp, în 2022, una dintre ariile cheie în jurul cărora s-au concentrat investițiile eMAG constă în dezvoltarea internațională, în Ungaria și Bulgaria.

În ambele țări, eMAG a investit 450 de milioane de lei, de șase ori mai mult față de anul precedent, confirmând astfel, o dată în plus, încrederea în potențialul de creștere al regiunii.

Aceste investiții s-au canalizat către logistică, dar și către îmbunătățirea serviciilor și diversificarea ofertei cu ajutorul sellerilor din Marketplace.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.4 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE4 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.5 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO6 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA6 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.6 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.6 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA7 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

În ajunul summitului CPE de la Chișinău, UE sancționează cinci persoane, între care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, sub regimul de sancțiuni creat la propunerea României pentru a contracara acțiunile de destabilizare a R. Moldova

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO5 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ5 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA6 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending