România își propune să se afle în centrul procesului de aprofundare a integrării europene și de consolidare a Uniunii Europene, iar atât Spațiul Schengen, cât și zona euro reprezintă piloni fundamentali ai construcției europene, a afirmat miercuri președintele Klaus Iohannis în cadrul dezbaterii “Să vorbim despre viitorul Europei” (Let’s talk – Future of Europe), la care a participat online și a pledat pentru o “reîncărcare” a proiectului european și pentru reziliența strategică a UE.
“Aderarea României, atât la Schengen, cât și la zona euro, reprezintă un pas important în consolidarea participării noastre la esența însăși a proiectului european“, a spus președintele în cadrul dezbaterii.
El a recunoscut că evoluțiile recente la nivelul Uniunii Europene, inclusiv efectele crizei pandemice, au evidențiat anumite deficiențe în domenii asupra cărora este necesar să se lucreze în continuare pentru a asigura mecanisme și caracteristici mai bine echipate atât în spațiul Schengen, cât și în spațiul euro.
“Din această perspectivă, România își propune să participe activ la toate demersurile menite să răspundă acestor provocări. În ceea ce privește spațiul Schengen, în condițiile evoluțiilor generate de criza din domeniul sănătății și de măsurile luate de unele state membre, funcționalitatea Spațiului Schengen a fost, în mod evident, grav afectată, nicidecum diminuată”, a continuat șeful statului.
Klaus Iohannis a subliniat că aderarea la Spațiul Schengen rămâne un obiectiv politic major pentru România și un angajament pe care țara noastră și l-a asumat prin Tratatul de aderare la UE.
“România, de altfel, îndeplinește criteriile necesare de mai bine de 10 ani, fiind un exemplu în ceea ce privește asigurarea securității pentru UE. Sperăm ca eforturile noastre consecvente să fie recunoscute și să fie identificată în timp util o soluție pentru finalizarea procesului“, a indicat președintele.
Poziția șefului statului cu referire la Schengen a fost nuanțată în contextul în care Comisia Europeană a prezentat miercuri o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.
“În același timp, aderarea la zona euro este unul dintre obiectivele cheie ale României pe termen mediu“, a adăugat el.
Dezbaterea, la care au mai participat preşedintele Grupului PPE, Manfred Weber, şi europarlamentarul Siegfried Mureşan, a fost organizată de către Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.
Aceasta a fost de-a doua dezbatere dintr-o serie de acțiuni organizate de Grupul PPE, în contextul Conferinței privind Viitorul Europei, la prima participând cancelarul german Angela Merkel.
Evenimentul organizat de grupul PPE va fi primul după lansarea oficială a Conferinței privind viitorul Europei, care a avut loc la 9 mai, de Ziua Europei, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg.
Cu acea ocazie, președintele Klaus Iohannis și alți 20 șefi de stat din UE au transmis o scrisoare către europeni de Ziua Europei, cu îndemnul: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”.
Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.
Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022.
