Președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis luni un mesaj de condoleanțe după decesul președintelui iranian Ebrahim Raisi și al ministrului iranian de externe, ambii murind în urma prăbușirii elicopterului care îi transporta.

“UE își exprimă sincerele sale condoleanțe pentru moartea președintelui Raisi și a ministrului de externe Abdollahian, precum și a altor membri ai delegației și ai echipajului acestora într-un accident de elicopter. Gândurile noastre se îndreaptă către familiile acestora“, a transmis Michel, pe platforma X.

The EU expresses its sincere condolences for the death of President Raisi and Foreign Minister Abdollahian, as well as other members of their delegation and crew in a helicopter accident. Our thoughts go to the families.

— Charles Michel (@CharlesMichel) May 20, 2024

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi şi ministrul său de externe, Hossein Amirabdollahian, şi-au pierdut viaţa în prăbuşirea elicopterului care îi transporta, într-o zonă muntoasă şi pe o vreme foarte rece, a declarat luni un oficial iranian, după ce echipe de căutare au localizat epava aparatului de zbor în provincia Azerbaidjanul de Est, informează Reuters.

“Preşedintele Raisi, ministrul de externe şi toţi pasagerii din elicopter au fost ucişi în prăbuşire”, a declarat pentru Reuters un înalt oficial iranian, sub rezerva anonimatului din cauza sensibilităţii subiectului.

Agenția iraniană de știri Mehr a confirmat decesele, raportând că „toți pasagerii elicopterului care îi transporta pe președintele și pe ministrul iranian de externe au fost martirizați”.

Un oficial iranian a declarat anterior pentru Reuters că elicopterul care îi transporta pe Raisi și pe ministrul de externe Hossein Amirabdollahian a fost complet ars în accidentul de duminică.

Televiziunea de stat a relatat că imaginile de la fața locului arată că aeronava s-a izbit de un vârf de munte, deși nu existau informații oficiale cu privire la cauza prăbușirii.

Agenția de știri de stat IRNA a precizat că Raisi a zburat cu un elicopter Bell 212 fabricat în SUA.

Raisi, în vârstă de 63 de ani, a fost ales președinte în 2021 și, de la preluarea mandatului, a ordonat o înăsprire a legilor privind moralitatea, a supravegheat o represiune sângeroasă a protestelor antiguvernamentale și a făcut presiuni puternice în discuțiile nucleare cu puterile mondiale.

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care deține puterea supremă cu ultimul cuvânt în ceea ce privește politica externă și programul nuclear iranian, a încercat anterior să îi liniștească pe iranieni, spunând că nu va exista nicio perturbare a afacerilor de stat.

Mohammad Mokhber, 68 de ani, prim-vicepreşedintele Iranului, ar urma să devină, potrivit Constituţiei iraniene, preşedinte interimar, după moartea lui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter. În calitate de preşedinte interimar, Mohammad Mokhber face parte dintr-un consiliu format din trei persoane, împreună cu preşedintele parlamentului şi şeful sistemului judiciar, care va organiza noi alegeri prezidenţiale în termen de 50 de zile de la moartea preşedintelui.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, face apel la toți politicienii și liderii din Georgia să profite de ”fereastra de oportunitate” deschisă de președinta Salome Zurabişvili, care a respins prin veto legea privind ”influența străină”, și să mențină țara pe ”direcția europeană”, pe care ”populația o sprijină”.

”Vetoul exprimat de președinta Zurabişvili asupra legii privind transparența oferă un moment suplimentar de reflecție. În forma sa actuală – legea nu este în concordanță cu valorile și calea UE.  Fac apel la toți politicienii și liderii din Georgia să folosească bine această fereastră de oportunitate și să se asigure că Georgia rămâne pe cursul european pe care populația îl susține. Continui să monitorizez îndeaproape evoluțiile din Georgia”, a menționat Michel într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter.

🇬🇪President Salome @Zourabichvili_S’s veto of the transparency law offers a moment for further reflection. In its current form – the law is not in line with EU values and path.

I call on all politicians and leaders in Georgia to make good use of this window of opportunity and…

— Charles Michel (@CharlesMichel) May 18, 2024

Președinta Georgiei, Salome Zurabişvili, a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a ”influenţei străine”, care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz.

Parlamentarii georgieni au aprobat planurile controversate de a califica sute de ONG-uri și instituții media drept agenți străini, deschizând calea ca proiectul să devină o lege de inspirație rusească.

Legiuitorii din această țară au ignorat astfel avertismentele venite din partea Occidentului și nemulțumirea manifestată de populație, care a ieșit în stradă pentru a-și arăta opoziția față de legislația care riscă să deturneze parcursul european al țării.

Citiți și: Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare

SUA ar putea ”reevalua” relația cu Georgia după adoptarea controversatei legi privind ”influența străină”. UE avertizează Tbilisi că legislația afectează ”progresul țării pe calea Uniunii Europene”

Este posibil ca partidul aflat la putere, “Visul georgian”, iniţiatorul legii, să nu renunțe și să o adopte definitiv, având în vedere că dispune în Parlament de numărul necesar de voturi.  

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a estimat luni că orice proiect democratic este ”prin natura sa, muritor”, drept reacţie la discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a afirmat săptămâna trecută că UE ar putea “muri”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Orice proiect democratic, orice model democratic este, prin natura sa, muritor”, a declarat Michel cu prilejul unui eveniment de marcare a 20 de ani de la extinderea din 2004, când zece state au aderat la UE.

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări.

Totuşi, a subliniat el, această constatare nu este menită să dea “o impresie pesimistă” privind starea UE. “Sunt optimist”, a spus el.

2004 marked the reunification of a divided continent as we welcomed ten new EU member states.

20 years on, war is back in Europe.

The next wave of enlargement is once again a date with history, a geopolitical imperative. https://t.co/NXa1rxFwoD

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 29, 2024

“Cred că avem forţele necesare, instrumentele necesare şi că suntem lucizi”, a adăugat preşedintele Consiliului European.

Într-un discurs cu o tentă alarmistă susţinut joi la Sorbona, la Paris, Emmanuel Macron a insistat asupra pericolelor care ameninţă UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.

Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică. 

“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.

El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.

“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.