Președintele Klaus Iohannis a anunțat că nouă țări membre, printre care Franța, Grecia și Croația, s-au alăturat apelului său de consolidare a mecanismelor de pregătire și răspuns ale Uniunii Europene la dezastre.
”Voi aduce în discuție necesitatea întăririi mecanismelor de pregătire și răspuns ale Uniunii Europene la dezastre. Și voi face acest lucru împreună cu alte nouă state: Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Franța, Grecia, Irlanda, Lituania, Slovacia, care s-au alăturat inițiativei mele privind consolidarea capacității Uniunii în acest domeniu”, a detaliat șeful statului într-o conferință de presă organizată la Bruxelles, în contextul participării la summitul Consiliului European de vară.
Șeful statului a explicat că a înaintat o scrisoare comună președinților Consiliului European și Comisiei Europene, cosemnată de țările mai sus amintite.
”În acest fel, transmitem un mesaj politic la nivel înalt privind valoarea adăugată a protecției civile europene în situații de criză majoră, precum și la necesitatea de a întări mecanismele de pregătire și răspuns la dezastre, având în vedere că statele membre nu sunt întotdeauna capabile să facă față singure la aceste situații complicate”, a evidențiat Klaus Iohannis.
La începutul lunii februarie, Comisia Europeană a adoptat o recomandare și o comunicare menite să stabilească obiective comune de stimulare a rezilienței în fața dezastrelor în domeniul protecției civile.
Instituția a stabilit cinci obiective europene în materie de reziliență la dezastre:
- Anticipare – îmbunătățirea evaluării și anticipării riscurilor și a planificării managementului riscurilor de dezastre. Având în vedere complexitatea și interdependența riscurilor cu care se confruntă UE, este important să se identifice vulnerabilitățile din sectoarele critice și să se anticipeze pericolele și amenințările.
- Pregătire – sporirea nivelului de conștientizare a riscurilor și a gradului de pregătire al populației. Sporirea gradului de conștientizare cu privire la riscuri și a gradului de pregătire a populației contribuie la reducerea impactului dezastrelor.
- Alertare – îmbunătățirea sistemelor de alertă timpurie. Consolidarea sistemelor de alertă timpurie asigură faptul că mesajele de avertizare lansate de la nivel național, regional și local ajung la timp la persoanele potrivite.
- Răspuns – consolidarea capacității de răspuns a mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Prin consolidarea capacității de răspuns a mecanismului de protecție civilă al UE, Uniunea poate oferi mai mult ajutor pentru acoperirea lacunelor critice și pentru prevenirea deteriorării situației atunci când capacitatea unei țări este depășită.
- Securitate – asigurarea unui sistem solid de protecție civilă. Sistemele de protecție civilă trebuie să rămână operaționale 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în timpul dezastrelor și după, atunci când este cea mai mare nevoie de ele. Actualizarea planurilor și a procedurilor de asigurare a continuității activității și asigurarea coordonării și a schimbului de informații între sectoare, inclusiv cu furnizorii de infrastructură critică, vor contribui la funcționarea sistemelor de protecție în orice moment.
