Corespondență din München

România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite, unul dintre statele europene aflate într-o comunitate de destin și solicită o participarea Europei, inclusiv a României, în negocierile de pace din Ucraina, Bucureștiul având printre argumente și faptul că a donat pentru apărarea Ucrainei 25% din zestrea sa cea mai modernă de apărare antirachetă, a declarat ministrul de externe Emil Hurezeanu într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, la Conferința de Securitate de la München, în cadrul căreia a asigurat că discursul vicepreședintelui american J.D. referitor la alegerile din România nu reprezintă un sprijin pentru curentele anti-occidentale din țara noastră.

În cadrul Conferinței de Securitate de la München, ministrul Hurezeanu a precizat că a avut întâlniri – cu generalul Keith Kellogg, emisar special al președintelui SUA pentru Rusia Ucraina, cu membri ai Congresului american – care au reconfirmat că parteneriatul strategic dintre România și SUA se menține solid, în ciuda unor declarații critice.

“Generalul Kellogg, care este un mandarin al relațiilor de securitate, cunoaște bine România de multă vreme. Una din fiicele lui a lucrat în prima fază a războiului din Ucraina la Brăila, pentru a-i ajuta pe refugiații ucrainieni (…) A repetat cuvintele pe care ni le-a adresat colegilor militari la o reuniune din iunie anul trecut, din Statele Unite, când a spus că America are în România un aliat loial, puternic și durabil”, a afirmat Hurezeanu.

Referindu-se la discursul vicepreședintelui J.D. Vance, care a menționat anularea alegerilor prezidențiale din România, Hurezeanu a explicat că aceste afirmații reflectă preocupările interne ale SUA privind procesele electorale și nu reprezintă un sprijin pentru curentele anti-occidentale din România.

“Din discursul vicepreședintelui Vance, critic și foarte direct îndreptat spre situația din România, nu a reieșit că administrația nouă a Statelor Unite, nici măcar vicepreședintele însuși, sprijină curentele anti-occidentale din România“, a spus ministrul de externe, precizând că decizia anulării alegerilor aparține celei mai înalte instanțe judiciare din România și că serviciile de informații au oferit probele pe care le-au avut și le-au putut face publice.

Șeful diplomației române a explicat că “există o sensibilitate americană la probleme legate de alegeri”, amintind faptul că reprezentanții administrației Trump și susținătorii acesteia au criticat administrația Biden, iar “partizanii administrației Trump, în mod radical au intrat în Capitoliu la câteva zile după ce s-au anunțat rezultatele alegerilor”. “Cred că aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe, apropo, a propriei atitudini legate de alegeri”, a argumentat Hurezeanu.

Ministrul a evidențiat, de asemenea, importanța participării României și a celorlalte state europene în negocierile de pace pentru Ucraina, având în vedere sprijinul consistent oferit de acestea Kievului și sprijinul pace durabilă și justă în regiune.

Potrivit lui Hurezeanu, emisarul special pentru pace al președintelui Trump “a acceptat punctele noastre de vedere, le a confirmat, a spus că n-are nicio îndoială” cu privire la viziunea românească asupra viitoarelor negocieri de pace. 

“Nu vrem ca Ucraina să piardă. Acest război nu trebuie pierdut de Ucraina și în niciun caz nu trebuie câștigat de Rusia“, a subliniat ministrul de externe, considerând că modul în care administrația Trump a abordat discuțiile la Conferința de Securitate prin afirmația că Europa va fi consultată, dar exclusă de la tratative a reprezentant “o operațiune de testare” a unității și coeziunii europenilor, aceea că Statele Unite împreună cu Rusia poate să treacă peste capul europenilor.

Șeful diplomației române a precizat reuniunea europeană de urgență găzduită de președintele francez Emmanuel Macron ar putea avea rolul de a pregăti un summit al Consiliului European în format 27 cât mai curând posibil și că România are toate argumentele pentru a lua parte la aceste discuții, neconfirmând participarea noastră la Paris.

“Vrem să participăm alături de aliații noștri din NATO și din Uniunea Europeană la tratativele de pace și vrem să fim parte și la reconstrucția Ucrainei, pentru că rolul nostru în acest război de ajutorare a Ucrainei a fost dintre cele mai importante (…) Nu avem doar frontiera cea mai lungă cu Ucraina, ci am sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți de 16 ucrainieni. Am cedat Ucrainei unul din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Suntem una din țările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română”, a conchis Hurezeanu.

Corespondență din München

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat sâmbătă că România rămâne un aliat de încredere al Washingtonului și că prezența militară americană pe teritoriul național va continua să fie consolidată, în pofida faptului că administrația republicană a președintelui Donald Trump redefinește relațiile cu aliații europeni, iar vicepreședintele J.D. Vance a lansat, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la München, Tîlvăr a precizat că va aloca în 2025 “peste 30% din bugetul său de apărare pentru achiziții militare”, peste criteriul NATO de 20%, ajustările bugetare pentru a atinge pragul de 3% din PIB nefiind “prevăzute pentru moment”.

Oficialul român a salutat inițiativa Comisiei Europene de a excepta investițiile în apărare de la calculul deficitului bugetar, o măsură care ar permite statelor membre să își dezvolte capabilitățile militare fără a încălca regulile fiscale ale Uniunii Europene.

“Deși România se află în procedură de deficit excesiv, planul fiscal aprobat de Uniunea Europeană pentru reducerea acestuia permite statului nostru să abordeze aceste investiții suplimentare într-un mod strategic, fără a compromite obiectivele fiscale de lungă durată. În acest context, România ar putea canaliza aceste fonduri suplimentare către direcții prioritare, cum ar fi întărirea capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă, un domeniu crucial în cadrul politicii integrate de apărare aliată anunțate la nivelul NATO”, a precizat Angel Tîlvăr.

În ceea ce privește relația strategică cu Statele Unite, Tîlvăr a subliniat că România rămâne un aliat de încredere al Washingtonului și că prezența militară americană pe teritoriul național va continua să fie consolidată. 

“Prezența militară americană pe teritoriul României este rezultatul unui angajament comun în cadrul Parteneriatului Strategic și NATO. Aceasta nu doar că susține securitatea națională, dar joacă un rol crucial în întărirea stabilității regionale. România rămâne un partener solid în acest proces, investind continuu în modernizarea capabilităților de apărare și în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru găzduirea trupelor și echipamentelor americane. (…) România are toate garanțiile că prezența militară americană nu doar că va rămâne la același nivel, dar va fi consolidată pe măsură ce continuăm să dezvoltăm infrastructura necesară și să desfășurăm exerciții comune“, a explicat ministrul apărării.

În acest context, discursul vicepreședintelui SUA J.D. Vance de la Conferința de Securitate de la München, care a menționat România într-o retorică mai amplă despre declinul democrației și libertății de exprimare în Europa, nu afectează angajamentele strategice dintre București și Washington, a precizat ministrul Tîlvăr.

“România respectă principiile statului de drept și ale democrației, iar în ceea ce privește aspectele legate de libertatea de exprimare, suntem un stat democratic care susține valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice. (…) Parteneriatul cu Statele Unite va rămâne o componentă-cheie a securității noastre naționale“, a asigurat ministrul.

Interviul integral

CaleaEuropeană.ro: Domnule ministru, la ultima reuniune a miniștrilor apărării din NATO, noul secretar american al apărării a cerut Europei să își asume mai multe responsabilități pentru propria apărare pentru că SUA nu se vor mai concentra în primul rând pe Europa. Cum răspunde România acestei solicitări și ce măsuri concrete luăm pentru a contribui mai mult la securitatea europeană?

Angel Tîlvăr: În urma cerinței exprimate de noul secretar american al apărării, care a subliniat necesitatea ca statele europene să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, România răspunde printr-un angajament ferm și clar, în conformitate cu principiile sale fundamentale de securitate și solidaritate transatlantică. În primul rând, este esențial de subliniat că România a fost și continuă să fie un partener activ în cadrul Alianței Nord-Atlantice, angajându-se constant în consolidarea securității colective a Europei. De la Summitul NATO din 2017, România și-a asumat responsabilitățile în mod plenar, alocând anual 2% din PIB pentru apărare, un obiectiv fundamental al Alianței. În anul 2024, România a depășit acest prag, execuția bugetului Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2024 fiind de 2,26%. În ceea ce privește dezvoltarea capacităților de apărare, România a continuat să investească în modernizarea infrastructurii și achiziționarea de echipamente de ultimă generație astfel vă exemplific achiziționarea de – Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM/Patriot, Sistem lansator multiplu de rachete cu bătaie mare MLRS – HIMARS, Sisteme de instalații mobile de lansare rachete antinavă – SIML, Avion multirol al Forțelor Aeriene, F-16, F-35, reflectând astfel o preocupare constantă pentru creșterea eficienței forțelor armate. În acest sens, pentru anul 2025, România a alocat peste 30% din bugetul său de apărare pentru achiziții, mult peste pragul minim de 20% recomandat de NATO, ceea ce reprezintă un angajament clar față de întărirea capabilităților sale de apărare, alături de întărirea securității continentale. În paralel, România continuă să își modernizeze infrastructura strategică, iar un exemplu semnificativ în acest sens este extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu. Aceste lucrări, în valoare de 2,5 miliarde de euro, includ construirea de piste noi, platforme pentru armament și hangare pentru avioanele militare. Aceste investiții sunt esențiale pentru creșterea capacității de reacție rapidă a Alianței în regiunea Mării Negre și în Europa de Est, demonstrând angajamentul României față de securitatea colectivă și față de îndeplinirea obiectivelor de apărare comune.

CaleaEuropeană.ro: În perspectiva summitului NATO de la Haga, lucrează România la un plan pentru creșterea bugetului apărării la peste 3% din PIB, așa cum procedează alți aliați de pe flancul estic, dar și alți parteneri strategici, precum Franța?

Angel Tîlvăr: În perspectiva summitului NATO de la Haga, România este conștientă de provocările și necesitatea consolidării apărării comune, iar măsurile pe care le ia în această direcție sunt clare și strategice. România continuă să investească semnificativ în dezvoltarea capacităților sale de apărare și se angajează să depășească, cu siguranță, performanțele anilor anteriori. Privim spre dezvoltare și adaptare constantă în domeniul apărării, având convingerea că doar prin investiții continue și progresiv crescute putem răspunde adecvat provocărilor de securitate. România înțelege că, pentru a putea apăra și proteja eficient, este esențial să investim mai mult, mai rapid și să ne consolidăm capabilitățile, având în vedere contextul de securitate în continuă schimbare. Aceste investiții au ca scop nu doar consolidarea securității naționale, dar și susținerea securității regionale, europene și transatlantice, într-un context de securitate globală tot mai complex. România va continua să își asume responsabilitățile de apărare, contribuind activ la securitatea europeană și transatlantică. Deși ajustările bugetare pentru a atinge pragul de 3% din PIB nu sunt prevăzute pentru moment, suntem angajați în dezvoltarea și implementarea unor proiecte care vor consolida semnificativ capacitățile noastre de apărare și vor sprijini securitatea colectivă a Alianței.

CaleaEuropeană.ro: Comisia Europeană a anunțat la Conferința de Securitate de la München că va propune activarea clauzei de exceptare a investițiilor în apărare din regula deficitului bugetar. România este una din țările aflate în procedură de deficit excesiv, dar are un plan fiscal aprobat de UE pentru reducerea deficitului. Va profita România de această oportunitate și în ce direcții prioritare ar putea fi canalizate aceste fonduri suplimentare, mai ales că la nivelul NATO a fost anunțată politica integrată de apărare antiaeriană și antirachetă aliată?

Angel Tîlvăr: România salută anunțul Comisiei Europene privind activarea clauzei de exceptare a investițiilor în apărare din regula deficitului bugetar, o măsură care reprezintă o oportunitate importantă, având în vedere angajamentele României față de consolidarea apărării și securității naționale și regionale. Deși România se află în procedură de deficit excesiv, planul fiscal aprobat de Uniunea Europeană pentru reducerea acestuia permite statului nostru să abordeze aceste investiții suplimentare într-un mod strategic, fără a compromite obiectivele fiscale de lungă durată.

În acest context, România ar putea canaliza aceste fonduri suplimentare către direcții prioritare, cum ar fi întărirea capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă, un domeniu crucial în cadrul politicii integrate de apărare aliată anunțate la nivelul NATO. Investițiile în sisteme moderne de apărare antiaeriană și antirachetă ar contribui semnificativ la protejarea teritoriului național și a Alianței, mai ales în contextul provocărilor emergente din regiunea Mării Negre și în fața noilor amenințări globale.

Pe lângă aceste priorități, România ar putea utiliza fondurile suplimentare pentru modernizarea infrastructurii de apărare, inclusiv pentru dezvoltarea unor capacități comune de apărare în cadrul inițiativelor NATO și UE, precum EDA, PESCO și EDIRPA. Astfel, România ar sprijini atât securitatea proprie, cât și întărirea securității colective în regiunea europeană. Aceste investiții vor avea un impact direct asupra eficienței și interoperabilității forțelor armate române și ale aliaților, consolidând capacitatea de reacție rapidă a Alianței și contribuind la un răspuns eficient la orice provocare de securitate.

CaleaEuropeană.ro: Administrația Trump pare să redefinească relația cu aliații europeni, iar acest lucru ar putea avea implicații directe pentru Parteneriatul Strategic România-SUA și pentru prezența militară americană pe teritoriul nostru. Ce garanții avem că această prezență va rămâne la același nivel sau chiar se va consolida?

Angel Tîlvăr: Răspunsul României la noile provocări internaționale și regionale este ferm ancorat în angajamentele noastre față de NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Acestea formează pilonii fundamentali ai politicii noastre de apărare și securitate, esențiali în fața incertitudinilor geopolitice și schimbărilor majore din peisajul internațional. În acest context, consolidarea cooperării cu SUA și întărirea parteneriatului transatlantic sunt esențiale, nu doar pentru România, ci și pentru întreaga regiune a Europei de Est, având în vedere provocările generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse.

Prezența militară americană pe teritoriul României este rezultatul unui angajament comun în cadrul Parteneriatului Strategic și NATO. Aceasta nu doar că susține securitatea națională, dar joacă un rol crucial în întărirea stabilității regionale. România rămâne un partener solid în acest proces, investind continuu în modernizarea capabilităților de apărare și în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru găzduirea trupelor și echipamentelor americane. Un exemplu concret este extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, care va sprijini operațiuni militare comune și va întări legătura strategică dintre România și SUA. Această extindere va oferi facilități suplimentare pentru desfășurarea de exerciții comune și pentru operațiuni în regiunea Mării Negre.

România sprijină activ inițiative internaționale precum Black Sea Security Act, care subliniază importanța securității în această regiune strategică și promovarea unui climat de stabilitate și cooperare între aliați. De asemenea, continuăm să organizăm și să participăm la exerciții în comun cu Statele Unite și ceilalți parteneri NATO, ceea ce întărește pregătirea operativă și interoperabilitatea forțelor noastre.

În cadrul NATO, România se află într-o poziție cheie pentru a contribui la întărirea flancului estic al Alianței. Colaborarea noastră cu Statele Unite și ceilalți aliați va continua să evolueze, pe baza unui parteneriat de încredere reciprocă și interese comune. În acest sens, România va depune toate eforturile necesare pentru a asigura un răspuns coordonat și eficient la provocările de securitate ale Europei și ale întregii comunități transatlantice.

Astfel, România are toate garanțiile că prezența militară americană nu doar că va rămâne la același nivel, dar va fi consolidată pe măsură ce continuăm să dezvoltăm infrastructura necesară și să desfășurăm exerciții comune, contribuind astfel la un mediu de securitate stabil și previzibil în regiune.

CaleaEuropeană.ro: Pe scena Conferinței de la München, vicepreședintele SUA J.d. Vance a criticat anularea alegerilor din România, inserând acest episod într-un discurs mai larg despre declinul democrației și libertății de exprimare în Europa. Cum este interpretată această poziție la nivelul administrației de la București în perspectiva Parteneriatului Strategic cu SUA?

Angel Tîlvăr: România respectă principiile statului de drept și ale democrației, iar în ceea ce privește aspectele legate de libertatea de exprimare, suntem un stat democratic care susține valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice.

În ceea ce privește Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, România continuă să fie ferm angajată în dezvoltarea acestuia, în special pe componenta de apărare. „Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării pentru perioada 2020-2030”, semnată în 2020, definește clar pașii strategici ce vor ghida cooperarea bilaterală pe termen lung. România își respectă angajamentele prevăzute în acest document pentru consolidarea capabilităților de apărare și securitate comune.

Parteneriatul nostru cu Statele Unite rămâne un element solid și strategic al securității naționale, iar România va continua să depună toate eforturile pentru a sprijini stabilitatea regională și globală. România își reafirmă statutul de stat democratic, de membru activ al NATO și al Uniunii Europene, angajându-se să apere principiile fundamentale ale democrației și drepturile fundamentale ale cetățenilor săi. Parteneriatul cu Statele Unite va rămâne o componentă-cheie a securității noastre naționale și a securității colective în cadrul Alianței, iar România va continua să joace un rol activ în consolidarea relațiilor bilaterale și în cadrul cooperării internaționale în domeniul apărării.

CaleaEuropeană.ro: La Conferința de Securitate de la München ați purtat discuții cu reprezentanții companiei Lockheed Martin. Ce noutăți în materie de înzestrare putem aștepta în 2025?

Angel Tîlvăr: În cadrul Conferinței de Securitate de la München, am avut discuții constructive cu reprezentanții companiei Lockheed Martin, un partener de încredere în domeniul tehnologiilor de apărare. În cadrul acestor discuții, am abordat modalități concrete de eficientizare a proceselor de operaționalizare a capabilităților militare, un obiectiv esențial pentru România în contextul modernizării forțelor armate. Un aspect important al acestor discuții a fost aprofundarea colaborării pentru îmbunătățirea interoperabilității și adaptabilității echipamentelor, asigurând astfel o mai bună integrare a acestora în structurile NATO.

De asemenea, am subliniat deschiderea din partea Lockheed Martin de a dezvolta parteneriate cu companiile românești de profil, ceea ce ar putea contribui la transferul de tehnologie, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unui sector de apărare mai puternic în România. Aceasta reprezintă o oportunitate semnificativă, având în vedere că România are un interes continuu de a investi în modernizarea echipamentelor și tehnologiilor de apărare, atât în scopul consolidării capacităților naționale, cât și pentru a sprijini obiectivele comune ale NATO.

În ceea ce privește anul 2025, România se poate aștepta la progrese semnificative în materie de înzestrare, cu posibilitatea de a beneficia de noi platforme și soluții tehnologice care să contribuie la întărirea securității naționale și regionale. În acest sens, colaborarea continuă cu Lockheed Martin va facilita implementarea unor soluții avansate care să răspundă nevoilor strategice actuale ale României și ale Alianței.

Corespondență din München

Europa are nevoie de propriul plan de acțiune pentru Ucraina și pentru propria securitate, altfel viitorul ei va fi decis de alte puteri, a declarat sâmbătă premierul polonez Donald Tusk.

“Europa are nevoie urgentă de propriul plan de acțiune privind Ucraina și securitatea noastră, altfel alți actori globali vor decide cu privire la viitorul nostru. Nu neapărat în conformitate cu propriul nostru interes”, a scris Tusk pe platforma de social media X ca urmare a evoluțiilor de la Conferința de Securitate de la München.

“Acest plan trebuie să fie pregătit acum. Nu există timp de pierdut”, a completat el.

Europe urgently needs its own plan of action concerning Ukraine and our security, or else other global players will decide about our future. Not necessarily in line with our own interest. This plan must be prepared now. There’s no time to lose.

— Donald Tusk (@donaldtusk) February 15, 2025

La o zi după ce vicepreședintele american J.D. Vance a urcat pe scena Conferinței, lansând diatribe puternice la adresa europenilor cu privire la abordarea lor față de democrație și afirmând că aceasta este în regres pe bătrânul continent, liderii europeni au reacționat și au cuplat eforturile lor de apărare a democrației și a libertății la nevoia unei Uniuni Europene mai puternice și mai suverane, inclusiv pentru a sprijini Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la o unitate europeană sporită în fața amenințării reprezentate de agresiunea rusă și a posibilității ca SUA, sub conducerea lui Donald Trump, să își retragă sprijinul pentru Ucraina, evaluând că a sosit vremea înființării forțelor armate europene.

Zelenski s-a întâlnit vineri și cu vicepreședintele american, iar după dialogul dintre delegațiilor Ucrainei și Statele Unite, liderul de la Kiev a avut o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron, cu liderul francez anunțând accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge cu adevărat pe Putin să negocieze pacea.

O abordare similară a avut-o și cancelarul german în exercițiu Olaf Scholz, care a prezis că noul guvern ce va rezulta după alegeri va crea o scutire pentru cheltuielile cu apărarea și securitatea atunci când se va face referire la limita constituțională a națiunii privind datoria publică.

“Frâna datoriei care este consacrată în constituția germană include excepții pentru situații de urgență. Un război în mijlocul Europei este o urgență, ce altceva ar putea fi?”, a spus Scholz, la o zi după ce, pe scena Conferinței, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar.

În ceea ce îi privește, atât Scholz, cât și von der Leyen au abordat situația Ucrainei, ca urmare a faptului că președintele american Donald Trump a anunțat că a convenit cu președintele rus Vladimir Putin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Președinta Comisiei Europene a declarat că forțarea Ucrainei să încheie un acord prost pentru a pune capăt războiului cu Rusia ar dăuna intereselor SUA.

“Voi fi foarte limpede. O Ucraină eșuată ar slăbi Europa, dar ar slăbi și Statele Unite”, a afirmat von der Leyen, într-un discurs susținut pe podiumul Conferinței de Securitate de la München, care este umbrită de incertitudinea cu privire la politica SUA față de Ucraina.