Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis anunță decizia istorică a Consiliului European: România și celelalte țări UE au acordat R. Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la aderare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, dar și de președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen.

“O realizare istorică astăzi, când Consiliul European acordă statutul de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova . A ajuns la această decizie excepțională ca urmare a sprijinului puternic și a demersurilor intense ale României. De asemenea, acordarea perspectivei europene Georgiei, cu pași importanți înainte. Această decizie aduce speranță și încredere în viitorul UE pentru cetățenii acestor țări și o mare responsabilitate pentru liderii lor. România este pregătită să sprijine în continuare Ucraina, Republica Moldova și Georgia pe calea lor europeană”, a anunțat Iohannis, pe Twitter.

Imediat după decizie, președinții Ucrainei și Republicii Moldova, Volodimir Zelenski și Maia Sandu, au intrat prin videoconferință la summitul Consiliului European.

“Consiliul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor se află în cadrul Uniunii Europene. Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în concluziile adoptate de Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Mario Draghi și ceilalți lideri europeni.

În documentul adoptat, liderii invită Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei cu privire la cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. De asemenea, se precizează că “Consiliul va decide cu privire la măsurile ulterioare după ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”.

În ceea ce privește Georgia, Consiliul European s-a declarat “pregătit să acorde Georgiei statutul de țară candidată după ce vor fi abordate prioritățile specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei”.

Progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană va depinde de meritele proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri, conchide sursa citată.

 

Decizia liderilor europeni vine după ce, în scrisoarea adresată acestora pentru a-i convoca la summit, președintele Consiliului European Charles Michel i-a invitat pe aceștia să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este momentul să recunoaștem că viitorul Ucrainei, al Republicii Moldova și al Georgiei se află în cadrul Uniunii Europene, a subliniat el.

Scurt istoric al unor demersuri istorice, sub tirul rachetelor Rusiei

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

UcrainaRepublica Moldova și Georgia au trimis răspunsurile lor la chestionarele de aderare pe parcursul lunilor aprilie și mai.

Comisia Europeană s-a pronunțat la 17 iunie, la o zi distanță după vizita la Kiev a liderilor Franței, Germaniei, Italiei și României, în favoarea acordării statutului de candidat la Uniunii Europene atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova, într-o recomandare istorică pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei către liderii tuturor statelor membre care se vor confrunta cu presiunea unei decizii la fel de istorice la Consiliul European din 23-24 iunie. În ceea ce privește cererea de aderarea depusă de Georgia, Comisia Europeană recomandă să i se ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene, iar statutul de țară candidată să fie aprobat după ce vor fi abordate o serie de priorități. Drept consecință, peste 100.000 de georgieni au manifestat luni seară pe străzile capitalei Tbilisi, pe acordurile “Odă Bucuriei, imnul UE, cerând racordarea țării lor la construcția europeană.

Anterior acestei recomandări, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au adoptat o declarație politică în care au făcut un apel puternic la șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană, care se vor reuni la Bruxelles în perioada 23-24 iunie, să acorde statutul de țări candidate la UE Ucrainei și Republicii Moldova.

Joi, înainte ca liderii europeni să formalizeze statutul de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a cerut adoptarea acestei decizii.

Așa cum este prevăzut la articolul 49 din Tratatul UE, orice țară europeană care respectă valorile menționate la articolul 2 și se angajează să le promoveze poate solicita să devină membră a Uniunii Europene. Decizia privind o nouă aderare la UE este luată în unanimitate de către Consiliu, după consultarea Comisiei și obținerea aprobării Parlamentului.

Țările candidate în prezent sunt Albania, Republica Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia. Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt țări potențial candidate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul G20: Președintele Consiliului European consideră că singurul mod de a pune capăt crizei alimentare și celei energetice este ca Rusia să oprească războiul din Ucraina

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Singurul mod de a pune capăt crizei alimentare și energetice este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU, și-a început discursul președintele Consiliului European, Charles Michel, susținut înainte de summitul G20, găzduit de Bali, Indonezia, care se desfășoară într-o ”lume foarte diferită” de cea de anul trecut, de la Roma.

”Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și membru al G20, atacă Ucraina, o națiune liberă și suverană. Războiul Rusiei ne afectează pe toți, indiferent unde trăim, din Europa până în Africa sau Orientul Mijlociu. Iar cel mai bun mod de a pune capăt crizei acute de alimente și energie este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU”, a amintit Michel.

Acesta a atras atenția asupra numărului în creștere de persoane care ”se confruntă cu foamete severă și malnutriție”, fapt alimentat de hotărârea Kremlinului de a ”transforma alimentele în arme, sporind foametea, sărăcia și instabilitatea”.

”Acest lucru are, de asemenea, consecințe globale dramatice asupra lumii în curs de dezvoltare, inclusiv aici, în Asia. Și permiteți-mi să fiu clar, repet încă o dată, sancțiunile UE adoptate împotriva Rusiei nu vizează agricultura și produsele alimentare și nu vizează exportul de îngrășăminte din Rusia. Pe de altă parte, Rusia a impus restricții asupra exportului propriilor produse alimentare și, chiar înainte de a lansa războiul, a impus restricții asupra îngrășămintelor. În UE, depunem eforturi susținute pentru a aborda consecințele globale ale acestui război și de aceea mobilizăm fonduri de 8 miliarde de euro pentru a aborda securitatea alimentară, în special pentru țările în curs de dezvoltare”, a punctat președintele Consiliului European.

Într-o pledoarie pentru menținerea în vigoare a Inițiativei privind exportul de cereale prin porturile de la Marea Neagră, Charles Michel a amintit că, înainte de război, Ucraina a exportat 45 de miliarde de tone de produse agricole în lume prin intermediul culoarelor de solidaritate ale UE.

”Trebuie să abordăm, de asemenea, problema creșterii prețurilor la îngrășăminte și a întreruperii aprovizionării cu îngrășăminte, și aștept cu nerăbdare să particip mâine la un eveniment secundar dedicat acestui subiect. Sunt în continuare convins că putem și ar trebui să sprijinim țările în curs de dezvoltare să își producă propriile îngrășăminte durabile la nivel local, așa cum am făcut cu vaccinurile COVID”, și-a exprimat convingerea oficialul european.

Făcând trimitere la ”criza energetică” ale cărei efecte se răsfrâng asupra familiilor și companiilor, Charles Michel a evidențiat că G20 are ”responsabilitatea colectivă de a ne asigura că lumea dispune de energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile pentru toți”.

”Neutralitatea climatică până în 2050 este și rămâne busola noastră călăuzitoare. UE a rămas, în mod colectiv, cel mai mare contribuabil la fondurile publice pentru climă, care s-au ridicat la 23 de miliarde de euro în 2021. În calitate de G20, ar trebui să depunem eforturi pentru a direcționa o contribuție la fondurile pentru climă și trebuie să duce la îndeplinire (n.r. angajamentul) de 100 de miliarde de dolari pe an. Este timpul ca și ceilalți parteneri dezvoltați să își plătească partea lor echitabilă. Sprijinim, de asemenea, țările să decarbonizeze industria. Încercăm să le ajutăm să își accelereze tranziția către energia și tehnologia verde”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel îi cere Ursulei von der Leyen să vină urgent cu propuneri legislative pentru plafonarea temporară a prețului gazelor folosite în producția de electricitate

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele Consiliului European, Charles Michel, îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să vină urgent cu propuneri legislative pentru plafonarea temporară a prețului gazului folosit în producția de energie electrică, susținute de o analiză cost-beneficiu.

Prezent în Parlamentul European, care a dezbătut miercuri concluziile summitului Consiliului European din 20-21 octombrie, Michel a semnalat că ”prețul gazului pe piața internațională a scăzut substanțial din august, dar rămâne mult mai mare decât înainte de războiul din Ucraina”.

”Este esențial să reducem aceste prețuri, asigurându-ne în același timp securitatea aprovizionării. Comisia Europeană are sarcina de a pregăti un nou cadru de referință până la începutul anului 2023. Acest cadru ar trebui să reflecte mai bine realitatea pieței europene a gazelor naturale. De asemenea, Comisia este însărcinată să elaboreze cât mai curând posibil un coridor dinamic al prețurilor pentru a reduce volatilitatea prețurilor în tranzacțiile cu gaze naturale”, a detaliat președintele Consiliului European.

Făcând referire la cursa subvențiilor, Charles Michel a semnalat că este nevoie de o coordonare strânsă privind politicile naționale, în contextul unor prime astfel de stimulente pentru ca întreprinderile să își relocheze activitatea, în special peste Atlantic.

El a amintit și de ”dezbaterea strategică, absolut esențială, privind relația dintre Uniunea Europeană și China”, ce a avut loc la scurtă distanță după ce Xi Jinping a fost reales lider al Partidului Comunist, consolidându-și astfel puterea.

”Dorim să observăm că sistemul politic și instituțional chinez, este evident, complet diferit de modelul pe care îl avem la nivel european. În calitate de europeni, susținem drepturile omului, aceste valori ale libertăților personale fundamentale: libertatea presei, libertatea de exprimare. Cenzura nu își are locul în Uniunea Europeană și toți liderii și-au reafirmat angajamentul de a se ridica întotdeauna, de a nu privi niciodată în jos atunci când vine vorba de susținerea acestor valori fundamentale, deoarece credem că avem responsabilitatea de a apăra întotdeauna drepturile omului, principiile democratice”, a mai spus Michel.

Șefii de stat sau de guvern, reuniți luna trecută la Bruxelles, au stabilit o foaie de parcurs pentru a răspunde crizei energetice și creșterii prețurilor la energie.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la Atena, cancelarul german Olaf Scholz asigură că criza energetică din Uniunea Europeană va fi depășită “de o manieră solidară”

Published

on

© Bundeskanzler/ Twitter

Actuala criză energetică din Uniunea Europeană (UE) poate fi depăşită doar în mod solidar, a susţinut cancelarul federal german Olaf Scholz joi, la Atena, în condiţiile în care Berlinul se opune unei plafonări a preţurilor la gaz în Europa, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Obiectivul nostru: preţurile trebuie să scadă”, a subliniat social-democratul german la Atena, la finalul unei întrevederi cu omologul său grec Kyrakos Mitsotakis.

“Suntem de acord asupra faptului că această criză nu poate fi depăşită decât de o manieră solidară”, a afirmat Scholz, la o zi distanță după ce s-a aflat la Paris pentru a depăși împreună cu Emmanuel Macron dezacordurile franco-germane privind  aprovizionarea energetică europeană și creşterea preţurilor la energie.

“Am ajuns, consider eu, la decizii inteligente şi foarte bune” în timpul summitului european de săptămâna trecută, a insistat cancelarul federal.

Într-o postare pe Twitter, Scholz a arătat că Europa își dorește să devină mai puțin dependentă de importurile de energie.

“Unul dintre obiective este extinderea masivă a energiilor regenerabile. Dar este, de asemenea, clar că prețurile trebuie să scadă. Vom aborda acest aspect împreună în UE”, a spus el, deși Germania se numără printre ţările care se opun unei plafonări a preţurilor la gaz, care au crescut puternic în ultimele luni în majoritatea ţărilor, din cauza războiului din Ucraina şi a sancţiunilor economice impuse Rusiei.

În timpul summitului de săptămâna trecută, cele 27 de ţări membre ale UE au convenit asupra unei “foi de parcurs” pentru a pune în aplicare măsuri menite să încerce să limiteze explozia preţurilor la energie.  Înțelegerea pe care liderii UE au convenit-o asupra unei foi de parcurs solide și a unui mandat clar pentru stoparea creșterii prețurilor la energie prevede achiziții comune voluntare de gaze, dar cu un prag minim obligatoriu de 15%, și un plafon temporar pentru prețul gazelor folosite în producția de electricitate.

După ce trupele ruse au invadat Ucraina pe 24 februarie, Europa a reacţionat cu lentoare în această problemă energetică spinoasă, fiind slăbită de interesele divergente ale statelor membre, în timp ce iarna se apropie.

Reuniţi marţi, miniştrii europeni ai energiei au afişat în mod clar divergenţe persistente asupra unei plafonări a preţurilor la gaz, însă au decis să se reunească din nou pe 24 noiembrie, pentru a încerca să adopte un pachet de măsuri în încercarea de a depăşi această criză energetică.

Cancelarul federal german a fost acuzat de “egoism” după ce a anunţat la sfârşitul lui septembrie un plan de susţinere de 200 de miliarde de euro pentru economia germană, fără a se pune de acord cu partenerii săi europeni, care au acuzat că această intervenție va distorsiona piața, creând concurență neloială. Mai mult, pachetul a fost adoptat săptămâna trecută de Parlamentul de la Berlin.

Continue Reading

Facebook

NATO4 mins ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA44 mins ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac60 mins ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.2 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO2 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE3 hours ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO5 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA8 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO11 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Team2Share

Trending