Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, apel la solidaritate transatlantică: SUA vor avea mereu în România un aliat strategic. România, puternic angajată pentru o relație solidă între SUA, NATO și Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Statele Unite vor avea mereu în România un aliat strategic și un prieten ferm, dedicat unei cooperări strânse în plan transatlantic, conform valorilor și intereselor noastre comune, a declarat președintele Klaus Iohannis, joi, la recepția oferită de Ambasada SUA cu ocazia celei de-a 244-a aniversări a Zilei Independenței.

România rămâne puternic angajată în sprijinul unei relații transatlantice puternice și solidare, bazate pe relații bilaterale solide între Statele Unite și partenerii săi europeni, o Alianță Nord-Atlantică dedicată securității indivizibile a membrilor săi și cooperării cu Uniunea Europeană“, a spus Iohannis, într-un discurs susținut în prezența ambasadorului american în România, Adrian Zuckerman, și a prim-ministrului Ludovic Orban.

Șeful statului a arătat că efectele situației provocate de pandemia de COVID-19 au un impact asupra tuturor partenerilor transatlantici.

“Pandemia de COVID-19, intensificarea competiției mondiale și tentativele unor actori internaționali de a eroda unitatea transatlantică și reziliența statelor democratice se suprapun, iar efectele lor au impact asupra tuturor partenerilor transatlantici. Pentru România, răspunsul la aceste provocări este unul singur: Solidaritate!“, a spus, cu fermitate, președintele.

Acesta s-a referit, astfel, la solidaritate în ce privește relația bilaterală de Parteneriat Strategic cu Statele Unite ale Americii, solidaritate în cadrul Uniunii Europene, solidaritate în relația transatlantică și solidaritate între și cu statele ale căror valori derivă din principiile care fundamentează o ordine globală deschisă și prosperă: democrație, stat de drept, relații comerciale libere și corecte, protejarea categoriilor vulnerabile, respect pentru drepturile omului și dreptul internațional.

În alocuțiunea sa, președintele a amintit aniversarea, în 2020, a 140 de ani de relații diplomatice cu Statele Unite ale Americii și rezultatele celei mai recente întâlniri bilaterale la nivel înalt, în august 2019, când a fost primit la Casa Albă de omologul său american Donald Trump.

“Anul trecut, la Casa Albă, alături de Președintele Statelor Unite, am adăugat două noi domenii Parteneriatului nostru Strategic: securitatea rețelelor 5G, de a căror reziliență va depinde în bună parte succesul noii economii digitale, precum și domeniul nuclear-civil, cu rol esențial în asigurarea securității energetice. Totodată, în Declarația Comună adoptată împreună cu Președintele Donald Trump cu acea ocazie, am subliniat importanță strategică a Mării Negre pentru securitatea transatlantică. Este o contribuție comună pe care România și Statele Unite ale Americii o aduc la consolidarea percepției aliate colective privind importanța Mării Negre și a regiunii”, a mai spus șeful statului.

Referindu-se la greaua încercare pe care pandemia de COVID-19 o reprezintă pentru societățile democratice, Klaus Iohannis a evocat “măsura solidarității” pe care au știut să o dea România și SUA, sprijinindu-se reciproc.

“Această solidaritate exemplifică, simbolic, inclusiv modul în care România percepe și va acționa în vederea consolidării Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, a unității de acțiune a Uniunii Europene și a rezilienței relației transatlantice. Așadar, doresc să evidențiez, din nou, rolul pe care valorile universale exprimate în Declarația de Independență îl au și astăzi. Aflate într-un permanent proces de extindere și aprofundare a modului în care sunt înțelese, ele continuă să formeze baza percepției noastre comune asupra provocărilor contemporane”, a continuat el.

Președintele a argumentat că o dimensiune specială a relației dintre SUA și România și a parteneriatului transatlantic este dată de comunitatea de valori și de securitate pe care familia globală de democrații o are în comun. 

În încheierea discursului său, șeful statului l-a asigurat pe ambasadorul SUA Adrian Zuckerman de prietenia României.

Vă asigur că Statele Unite vor avea mereu în România un aliat strategic și un prieten ferm, dedicat unei cooperări strânse în plan transatlantic, conform valorilor și intereselor noastre comune!“, a conchis Klaus Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ministrul finanțelor: România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar din UE față de estimarea inițială

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari la buget pentru toate ţările, dar România a înregistrat cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

“Am promis o politică fiscală prudentă, responsabilă şi neinflaţionistă pe termen lung. Am reuşit până acum. Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, a scris Cîţu, duminică, pe pagina sa de Facebook.

 

Creșterea deficitelor bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene a fost generată de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar și de suspendarea prevederilor Pactului de stabilitate și creștere, Comisia Europeană permițând statelor membre să sporească cheltuielile publice indiferent de nivelul deficitului bugetar pentru a putea face față crizei. Cu toate acestea, executivul european a avertizat că prevederile Pactului vor fi reintroduse.

Potrivit lui Florin Cîțu, beneficiile pentru toţi românii ale politicii fiscale prudente implementate sunt: cel mai mic necesar al împrumuturilor pentru a acoperi deficitul bugetar (Polonia de exemplu trebuie să împrumute în plus în 2020 9,3% din PIB), spaţiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică şi de sănătate se prelungeşte, presiunea mai mică pe dobânzile şi veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanţelor generaţiilor viitoare), presiune redusă pe creşterea preţurilor în viitor şi efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenţia prea mare a statului în economie.

“Economia liberală se dezvoltă cu un sector privat puternic şi majoritar în economie. Dar cel mai important lucru este să reuşim, cu un efort bugetar mult mai mic decât restul ţărilor din UE, revenirea economică din trimestrul III şi evitarea recesiunii tehnice. A fost obiectivul meu din primul moment şi vă spun că reuşim”, a precizat ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează Agerpres.

“Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul MFP privind execuţia bugetară.

Continue Reading

POLITICĂ

Ajutor umanitar pentru Beirut: România trimite în Liban opt tone de materiale medicale ce vor fi transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România va trimite în Liban opt tone de materiale medicale, formate din 2.000 de flacoane de ceftriaxone (n.r. – antibiotic), ca ajutor umanitar pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din Beirut, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Țara noastră s-a numărat printre statele care au primit cerere de acordare a asistenței internaționale din partea guvernului libanez,  prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă, mai precizează MApN.

Guvernul României,  societatea civilă și  reprezentanții diasporei libaneze au răspuns imediat apelului solicitat, iar prin eforturi comune, o cantitate relevantă de echipamente medicale  urmează a fi donate către statul libanez.

Forțele Aeriene Române s-au implicat în acest demers și au pus la dispoziție două aeronave ( C-130 Hercules și C-27J Spartan) care să asigure transportul materialelor medicale indispensabile tratamentelor destinate victimelor.

De asemenea, două cadre ale Inspectoratului General pentru Situații  de Urgență vor însoți echipajul care va asigura transportul aerian și vor asigura predarea materialelor medicale către autoritățile responsabile din Liban.

Din partea Ministerului Mediului, un membru al echipei de protecție civilă europeană, aflat deja în zona afectată de explozie, sprijină autoritățile în coordonarea forțelor de intervenție și a asistenței internaționale.

Premierul Ludovic Orban a semnat vineri decizia privind folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Libanului – Beirut, informează Agerpres.

”Se aprobă folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare din domeniul sănătăţii ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Republicii Libaneze, Beirut”, se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial.

Prin această decizie, România răspunde pozitiv și apelului lansat de președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care i-au îndemnat joi pe cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul. De altfel, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider internațional care s-a deplasat la Beirut joi, la două zile după explozie, iar sâmbătă este urmat într-un gest similar de președintele Consiliului European. De asemenea, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Comisia Europeană a aprobat creșterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei

Published

on

© Guvernul României

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat vineri că a fost aprobată de către Comisia Europeană creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei.

“Comisia Europeană a aprobat creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde. Cererile sunt în continuare mari”, a spus Cîţu la începutul şedinţei de Guvern, informează Agerpres.

Premierul Ludovic Orban a menţionat că aproape jumătate dintre bănci au cerut creşterea plafonului şi i-a spus ministrului de Finanţe că poate să detaşeze de la Fondul de contragarantare sau din ANAF oameni cu expertiză, pentru a se grăbi procedurile.

“Am avut o discuţie cu Fondul de garantare, ei lucrează şi la automatizarea procedurii care cred că este mult mai simplă şi este o soluţie pentru termen lung, dar pe termen scurt vom vedea cum putem să ajutăm cu personal din alte instituţii”, a menţionat Cîţu.

Programul IMM Invest permite companiilor mici și mijlocii afectate de criza COVID-19 să poată lua credite pentru investiții sau pentru capital de lucru, garantate de stat (valoarea garanției merge până la 90% din credit).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending