Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Klaus Iohannis ar putea ține un discurs în plenul Parlamentului European în luna februarie. Ar fi pentru a doua oară când șeful statului ar prezenta viziunea României privind viitorul Europei în hemiciclul democrației europene

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președinta Parlamentului European Roberta Metsola intenționează să îl invite pe președintele Klaus Iohannis să țină un discurs privind viitorul Europei și viziunea României în acest sens în plenul Parlamentului European în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg din luna februarie, au declarat surse politice pentru CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul European, aflat la final de mandat înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, se va reuni în două sesiuni plenare în luna februarie, respectiv 5-8 februarie și 26-29 februarie. Potrivit surselor citate, președintele Iohannis ar urma să fie invitat să se adreseze deputaților europeni în cadrul sesiunii plenare din perioada 5-8 februarie.

Discursul șefului statului în plenul Parlamentului European ar urma să se desfășoare sub egida dezbaterilor plenare “Aceasta este Europa”, un concept lansat de Parlamentul European în actualul mandat prin care șefii de stat sau de guvern din UE sunt invitați la dezbateri în plen.

Până în prezent, au avut loc 13 dezbateri plenare “Aceasta este Europa”. Cinci dintre ele s-au desfășurat din 2023, cu premierul bulgar Nikolai Denkov (22 noiembrie), cu președintele cipriot Christodoulides (13 iunie), cu cancelarul german Olaf Scholz (9 mai), cu prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel (19 aprilie) și cu președintele lituanian Gitanas Nausėda (14 martie).

Liderii UE care au participat la această serie de dezbateri în 2022 au fost prim-ministrul estonian Kaja Kallas, premierul italian Mario Draghi, premierul irlandez Micheál Martin, prim-ministrul croat Andrej Plenković, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul finlandez Sanna Marin și prim-ministrul sloven Robert Golob.

În cazul în care ar susține un discurs în plenul Parlamentului European la începutul lunii februarie, președintele s-ar adresa eurodeputaților la câteva zile după summitul special al liderilor europeni de la Bruxelles, Consiliul European reunindu-se pe 1 februarie pentru a debloca negocierile pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a ajutorului pe termen lung pentru Ucraina, blocate de veto-ul Ungariei. De asemenea, discursul ar avea loc cu o lună înainte de Congresul Partidului Popular European din 6-7 martie, care va avea loc la București, unde PPE este așteptat să își anunțe candidatul pentru șefia Comisiei Europene.

Ar fi pentru a doua oară când șeful statului s-ar adresa plenului Parlamentului European. 

La 23 octombrie 2018, cu două luni înainte ca România să preia pentru prima dată mandatul de președinție rotativă la Consiliul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, sub egida dezbaterilor “Viitorul Europei”.

FOTO: Administrația Prezidențială

Atunci, liderul de la Cotroceni a prezentat viziunea României privind viitorul Europei, afirmând că ”românii au voința și forța de a merge pe drumul european pe care și l-au asumat”. ”Pledez ferm pentru calea europeană comună în consolidarea proiectului european”, a spus Iohannis, în octombrie 2018, de la pupitrul casei democrației europene.

Consultați și CORESPONDENȚĂ LIVE VIDEO&TEXT | Klaus Iohannis, în premieră la tribuna Parlamentului European. Președintele prezintă viziunea României privind viitorul Europei: ”Românii au voința și forța de a merge pe drumul european pe care și l-au asumat”

Citiți și Un discurs echivalent cu o recalibrare pe scena europeană. Cu ce rămâne România după prestația președintelui Klaus Iohannis în Parlamentul European

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

Published

on

© Mircea Hava - Facebook

Eurodeputatul Mircea Hava, prezent la un summit în Belgia dedicat declinului industriei europene, a tras un semnal de alarmă cu privire la scăderea dramatică a competitivității companiilor de pe teritoriul UE. Acesta a mai subliniat că țintele de neutralitate climatică trebuie să rămână un deziderat doar dacă economiile naționale nu își transformă cetățenii în șomeri. 

Potrivit europarlamentarului, scăderea dramatică a competitivității companiilor de pe teritoriul UE, în comparație cu cele din China și Statele Unite ale Americii, ar trebui să fie „cap de listă în agenda liderilor Uniunii, pentru a salva continental de la un faliment care-și arată, tot mai mult și fața și colții.”

„Readuc în atenție țintele de neutralitate climatică și sunt convins că ele pot rămâne un deziderat, numai în condițiile în care nu pulverizează economiile naționale și nu transformă cetățenii europeni de azi în șomerii de mâine”, a transmis Mircea Hava. 

De asemenea, liberalul reamintește că a fi mai „verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei, sau cu „atitudinea de a ne așeza, cuminți-intenționat, la coada prosperității, în urma Chinei și SUA.”


Mircea Hava susține că e nevoie de o reacție rapidă și de măsuri ferme: ajutoare de stat pentru imdustriile strategice, subventii publice și fiscalitate diminuată: „Dacă tot pomenim de subvenții, una dintre nedreptățile momentului are efecte asupra fermierilor. E din alt film să vorbim de terenuri de lăsat parloaga, înainte de a mări sumele de bani pentru agriculori. Combaterea evaziunii și chibzuială în cheltuirea fondurilor UE”, a mai adăugat acesta.

„A sta și aștepta cu mâna întinsă către China și Statele Unite, a depinde de importurile lor, e o abordare șubredă, care va genera pentru UE probleme grave de ordin economic și social pe termen nedeterminat”, a conchis Mircea Hava.

Continue Reading

PPE

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

Published

on

© European People's Party/ Flickr

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins vehement ideea de a colabora vreodată cu partide extremiste precum AfD din Germania sau Reuniunea Națională a lui Marine Le Pen din Franța, indiferent cât de multe voturi vor obține acestea la următoarele alegeri europarlamentare, informează The Guardian

Ea a declarat că astfel de partide au depășit o linie roșie pentru proeuropeni precum ea și grupul politic de centru-dreapta din care face parte, Partidul Popular European.

”Lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, susținătoare clare ale valorilor noastre democratice”, a subliniat Ursula von der Leyen, lansându-și campania oficială pentru un al doilea mandat de cinci ani în funcția de președinte al Comisiei.

”Fiecare scrutin european aduce o schimbare în componența diferitelor partide politice și a diferitelor grupuri politice (n.r. în Parlamentul European), așa că fondul contează. Cei care apără democrația împotriva euroscepticilor și cei care ne apără valorile împotriva prietenilor lui Putin, aceștia sunt cei cu care vreau să lucrez”, a continuat von der Leyen.

PPE anunță printr-un comunicat că președintele formațiunii Manfred Weber a primit o scrisoare din partea Uniunii Creștin-Democrate din Germania, care a nominalizat-o pe Ursula von der Leyen pentru poziția de candidat principal.

În plus, a primit sprijinul necesar din partea a două partide membre ale PPE, printr-o scrisoare co-semnată de Platforma Obywatelska (PO, Polonia) și Nea Demokratia (ND, Grecia). Nu au fost nominalizați alți candidați. Miercuri, la ora 12.00, a expirat termenul de depunere a candidaturilor, astfel că Ursula von der Leyen este singura candidată înregistrată în cadrul Partidului Popular European pentru poziția de președinte al Comisiei Europene, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al PPE, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Conform regulamentelor adoptate privind ”Procedura și calendarul candidaturilor”, nominalizarea primită va fi analizată de Adunarea Politică a PPE la 5 martie 2024 și, după validare, va fi supusă la vot la Congresul PPE de la București din 7 martie 2024.

Mesajul ferm transmis de Ursula von der Leyen apare în contextul celui mai recent raport al think-tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR), care arată că partidele “populiste” antieuropene sunt pe cale să devină principalii câștigători ai viitoarelor alegeri europene, proiecțiile relevând că acestea vor fi în fruntea sondajelor în țări precum Austria, Franța și Polonia și vor obține rezultate bune în Germania, Spania, Portugalia și Suedia în iunie 2024, fapt potențat și de protestele fermierilor care ar putea fi acaparate de forțele extremiste pentru a obține un scor electoral cât mai bun.

Cetățenii europeni din cele 27 de țări membre sunt chemați la urne în perioada 6-9 iunie pentru a decide noua componență a legislativului european pentru perioada 2024-2029.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European și Consilul au ajuns marți la un acord politic provizoriu cu privire la Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător. Odată adoptată, noua lege va stabili 2030 de standarde UE privind calitatea aerului aliniate mai îndeaproape la orientările globale ale OMS privind calitatea aerului. 

Prin Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător, valoarea-limită anuală pentru principalul poluant – particulele fine în suspensie (PM2.5) – este redusă cu mai mult de jumătate.

O revizuire periodică a standardelor de calitate a aerului pentru a le reevalua, în conformitate cu cele mai recente dovezi științifice, precum și cu evoluțiile societale și tehnologice, va contribui la plasarea UE pe o traiectorie de reducere la zero a poluării aerului cel târziu până în 2050, în sinergie cu eforturile de neutralitate climatică.

Autoritățile naționale și locale vor stabili măsurile specifice pe care le vor lua pentru a respecta standardele. În același timp, politicile UE existente și cele noi în domeniul mediului, al energiei, al transporturilor, al agriculturii, al cercetării și inovării și al altor domenii vor avea o contribuție semnificativă.

Revizuirea va garanta că persoanele care suferă de daune aduse sănătății din cauza poluării aerului au dreptul de a fi despăgubite în cazul unei încălcări a normelor UE privind calitatea aerului.  

De asemenea, aceasta va aduce mai multă claritate în ceea ce privește accesul la justiție, sancțiuni eficace și o mai bună informare a publicului cu privire la calitatea aerului.

Acesta va sprijini autoritățile locale prin consolidarea dispozițiilor privind monitorizarea și modelarea calității aerului și va contribui la îmbunătățirea planurilor privind calitatea aerului.

Normele îmbunătățite privind monitorizarea și modelarea calității aerului vor permite verificarea mai atentă a respectării standardelor și vor sprijini acțiuni mai eficiente și mai eficace de prevenire și combatere a încălcărilor standardelor.

Directiva revizuită va asigura, de asemenea, acțiuni timpurii în vederea obținerii unui aer mai curat. În cazul în care nivelurile de poluare atmosferică sunt mai ridicate în următorii ani decât noile standarde din 2030, statele membre trebuie să analizeze dacă sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește respectarea legislației în timp util și, dacă este necesar, să ia măsuri și să asigure conformitatea în 2030.

În anumite circumstanțe, statele membre pot beneficia de mai mult timp pentru a atinge noile standarde. Justificările pentru astfel de prelungiri trebuie să se bazeze pe o analiză solidă. Statele membre vor trebui să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că respectă standardele de calitate a aerului cât mai curând posibil.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial directiva revizuită înainte de a putea intra în vigoare. Acesta va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.


La 26 octombrie 2022, Comisia a adoptat propunerea de revizuire a Directivei privind calitatea aerului înconjurător. Acesta este un progres esențial pentru obiectivul ambițios al Pactului verde europeande a reduce poluarea la zero până în 2050.

Poluarea aerului reprezintă cea mai mare amenințare de mediu pentru sănătate și una dintre cauzele principale ale bolilor cronice, precum accidentele vasculare cerebrale, cancerul și diabetul. Aceasta afectează în mod disproporționat grupurile sociale sensibile și vulnerabile. Aproximativ 300,000 de decese premature pe an și un număr semnificativ de boli netransmisibile, cum ar fi astmul, problemele cardiovasculare și cancerul pulmonar, sunt atribuite poluării aerului. Poluarea aerului continuă să fie principala cauză de mediu a deceselor premature în UE. În această privință, poluanții cei mai periculoși sunt particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul.

Aerul poluat dăunează, de asemenea, mediului, provocând acidifiere, eutrofizare și daune pădurilor, ecosistemelor și culturilor. În prezent, eutrofizarea depășește cantitățile critice în două treimi din zonele ecosistemice din întreaga UE. Acest lucru are un impact semnificativ asupra biodiversității și a serviciilor pe care ni le oferă nouă, tuturor.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ENGLISH12 mins ago

The Romanian Space Agency hosted the 78th Steering Committee and 33rd Coordination Committee of the European Partnership for Space Surveillance and Tracking (SST)

ROMÂNIA41 mins ago

Ministrul de Interne i-a solicitat directorului FBI sprijinul pentru susținerea reformării Academiei de Poliție: Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție și Academia de Poliție a FBI de la Quantico

Mircea Hava2 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

PPE16 hours ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.17 hours ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA17 hours ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA18 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA18 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA3 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA7 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

Trending