Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, bilanț de peste 800 de pagini al primului său mandat: ”Cel mai mare câștig este menținerea cursului democratic și pro-european al României”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a făcut joi bilanțul primului mandat de șef al statului, cu două zile înainte de preluarea oficială a celui de-al doilea mandat la Cotroceni, în care a afirmat că ”cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”. Șeful statului a subliniat că bilanțul primului său mandat cuprinde peste 800 de pagini și este pus la dispoziția opiniei publice în format digital pentru a promova o conduită responsabilă față de mediul înconjurător.

”În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală. Mandatul de Președinte l-am primit din partea cetățenilor și, de aceea, este necesar un exercițiu de transparență, cu bilanțul tuturor acestor direcții și acțiuni, un bilanț pe care mi-l asum”, a spus președintele, în debutul intervenției sale, punctând că a ales să facă acest demers acum și nu în campania electorală, deoarece este unul instituțional și nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump

Șeful statului a dat ca exemple, în dimensiunea politicii externe, acordul politic național pentru alocarea a 2% din PIB pentru apărare, coordonarea politicii externe a României prin prisma celor trei piloni esențiale – apartenența la NATO și la Uniunea Europeană și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum și cele două vizite efectuate la Casa Albă, prima dintre acestea reprezentând întâia vizită a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est la Washington în timpul administrației lui Donald Trump.

”Încă de la debutul mandatului meu, am inițiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil și puternic în NATO și asigură, în același timp, finanțarea atât de necesară modernizării și dotării Armatei României. În privința politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu și mă refer, desigur, la creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre”, a spus președintele.

Klaus Iohannis a adus Europei deviza ”Spiritului de la Sibiu”

Descriindu-se drept un ”pro-european convins”, Iohannis a evocat summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE găzduită de România și întâia astfel de reuniune organizată chiar de Ziua Europei. Sub deviza ”spiritului de la Sibiu”, Iohannis a subliniat că liderii UE și-a asumat atunci să apere o Europă unită.

”Am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă. În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de țara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european și să acționeze pentru a le asigura tuturor cetățenilor europeni o viață din ce în ce mai bună”, a detaliat președintele.

Bilanțul pe plan intern: blocarea OUG 13, a amnistiei și a grațierii, referendumul pentru justiție și votul prin corespondență pentru diaspora

În plan intern, președintele a insistat că a făcut uz de toate mecanismele constituționale pentru a apăra independența justiției și statul de drept, precizând că ”bilanțul vorbește de la sine”.

”Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare. Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament. Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiția, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat. În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota. Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate.

Klaus Iohannis a vorbit și despre obiectivul ”modernizării și recredibilizării instituțiilor publice” și despre deschiderea pe care a manifestat-o în relația dintre Administrația Prezidențială și societatea civilă.

Klaus Iohannis: ”România Educată, proiectul meu de suflet”

Șeful statului a reafirmat că proiectul ”România educată”, lansat în 2016, ”rămâne proiectul meu de suflet”, fiind cea mai amplă consultare publică privind educația din țara noastră.

”Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorința de a conferi sistemului de învățământ stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp și fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni și a unei strategii pentru educația din România”, a mai spus el.

Klaus Iohannis s-a referit și la Centenarul Marii Uniri, aniversat anul trecut.

”Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale țării, importanța realizării unității naționale, ca proiect de succes al națiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii și prosperității pentru toți cetățenii ei”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis își va prelua cel de-al doilea mandat de președinte, și ultimul, sâmbătă, 21 decembrie.


Discursul integral al președintelui:

”Bună seara!

Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră în cadrul acestui eveniment de prezentare publică a bilanțului primului meu mandat de Președinte al României.

Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca țara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României.

În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală.

Mandatul de Președinte l-am primit din partea cetățenilor și, de aceea, este necesar un exercițiu de transparență, cu bilanțul tuturor acestor direcții și acțiuni, un bilanț pe care mi-l asum.

Am dorit să fac această prezentare acum, după alegerile prezidențiale, pentru că un astfel de demers este unul instituțional și nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Încă de la debutul mandatului meu, am inițiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil și puternic în NATO și asigură, în același timp, finanțarea atât de necesară modernizării și dotării Armatei României.

În privința politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu și mă refer, desigur, la creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre.

Fiind un pro-european convins, mi-am propus și am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă.

În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de țara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european și să acționeze pentru a le asigura tuturor cetățenilor europeni o viață din ce în ce mai bună.

În plan intern, buna funcționare a autorităților publice s-a aflat în centrul preocupărilor mele ca Președinte. În ultimii trei ani, s-a încercat acapararea întregului stat român și șubrezirea lui prin slăbirea justiției și prin plasarea în funcții de conducere a unor incompetenți cu un anumit carnet de partid.

Pentru a contracara aceste forțe profund nedemocratice, care au încercat oprirea luptei anticorupție, am uzat de toate mecanismele constituționale.

Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare.

Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament.

Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiția, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat.

În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota.

Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate.

Încă de la începutul mandatului, mi-am propus o agendă extinsă în ceea ce privește modernizarea și recredibilizarea instituțiilor publice, precum și construirea unui parteneriat solid și funcțional între instituția prezidențială și organizațiile societății civile.

Un parteneriat care să nu se rezume doar la chestiuni punctuale, ci unul pe termen lung, care să poată fi extins în numeroase domenii ale vieții publice. Mi-am dorit ca această colaborare să fie una constantă, onestă și directă, pentru că doar printr-o abordare deschisă instituțiile publice din România și organizațiile neguvernamentale pot contribui în mod esențial la consolidarea parcursului democratic și european al țării noastre.

În ceea ce privește politica internă, am utilizat toate instrumentele constituționale avute la dispoziție pentru schimbarea modului de funcționare a instituțiilor statului, pentru reforma mecanismelor electorale, a partidelor și a clasei politice în ansamblu.

Principiul în care cred cu tărie este acela că integritatea și profesionalismul oamenilor politici reprezintă cheia de boltă a unei schimbări majore de paradigmă în modul în care instituțiile se raportează la cetățean.

Este unul dintre motivele pentru care m-am implicat activ, încă de la preluarea mandatului prezidențial, în schimbarea legislației electorale și a legii partidelor.

De asemenea, am susținut în mod constant, în cadrul tuturor întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanții autorităților publice centrale sau locale, cât de importantă este buna guvernare pentru dezvoltarea României.

Educația și cercetarea au reprezentant pentru mine o prioritate. Abordarea mea în aceste domenii a fost una constructivă, menită să asigure stabilitate, predictibilitate și credibilitate, recunoscând atât performanțele sistemului, cât și problemele acestuia, promovând exemplele pozitive și identificând soluții acolo unde se impun.

Proiectul meu de suflet rămâne însă „România Educată”, cea mai amplă consultare de până acum în domeniul educației, deschisă întregii societăți.

Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorința de a conferi sistemului de învățământ stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp și fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni și a unei strategii pentru educația din România.

În plan economic, am cerut permanent politici economice responsabile, investiții consistente și constante, echilibre sănătoase și prudență fiscal-bugetară, iar atunci când aceste patru direcții au fost amenințate de decizii greșite am acționat, în limita prerogativelor constituționale, pentru stoparea derapajelor.

Totodată, am avut un intens dialog constructiv cu mediul de afaceri, am încurajat competitivitatea și am promovat sectoare relevante pentru economia României.

În domeniul sănătății, am avut în vedere obiectivele asumate în Programul Prezidențial, promovând în mod special educația pentru sănătate și prevenția, precum și plasarea pacientului cu adevărat în centrul sistemului, valorizarea personalului medical și, nu în ultimul rând, implementarea inovației în medicină, prin susținerea conceptului de medicină personalizată.

Ca mediator între factorii de decizie din sfera sănătății publice și societate, mi-am propus și cred că am reușit să creăm, la Palatul Cotroceni, cadrul de dialog și dezbatere asupra situației sistemului sanitar și asupra posibilelor soluții pentru a-l face mai corect și mai eficient pentru cetățeni.

Din perspectiva patrimoniului cultural și a promovării culturii, am urmărit de-a lungul mandatului meu respectarea, de către autoritățile și instituțiile publice, a dreptului la identitate, a accesului garantat la cultură și la dezvoltare spirituală neîngrădită a tuturor cetățenilor.

Am acordat o atenție deosebită ocrotirii valorilor culturale ale minorităților, ca expresie a contribuției valoroase a acestora la patrimoniul cultural național, a libertății de creație și, de exemplu, al dialogului între culturi. De câte ori am avut prilejul, am promovat creatorii și am susținut dezvoltarea creativității contemporane.

Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale țării, importanța realizării unității naționale, ca proiect de succes al națiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii și prosperității pentru toți cetățenii ei.

Acestea sunt în linii mari principalele direcții care au ghidat întreaga mea activitate pe parcursul primului mandat de Președinte al României. Bilanțul detaliat, fiindcă aceasta este doar o introducere, pe fiecare domeniu în parte va putea fi consultat pe site-ul Președinției într-un document exhaustiv, de peste 800 de pagini.

Dată fiind întinderea sa semnificativă, am ales să punem la dispoziția opiniei publice acest document în format digital, și nu tipărit, pentru a promova o conduită responsabilă față de mediul înconjurător.

Dumneavoastră, jurnaliștii prezenți aici, veți primi un material sintetic, pe care vi-l vor înmâna colegii mei după terminarea acestei declarații.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară bună!”


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru după consultările avute cu partidele parlamentare. Șeful statului a făcut acest anunț într-o scurtă declarație de presă înainte de a pleca la Consiliul European de la Bruxelles, alături de acesta aflându-se și noul prim-ministru desemnat Nicolae Ciucă.

“Discuțiile de azi au fost considerabil mai bune decât ultimele discuții. Am reiterat că este acum nevoie de o soluție reală. Trebuie să terminăm cu această criză. Este inadmisibil să continuăm în acest stil. Este nevoie de un guvern cu puteri depline. Am fost mulțumit și bucuros că PNL a venit cu o nouă abordare în persoana domnului Nicolae Ciucă. Am decis să-l desemnez drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe Nicolae Ciucă”, a anunțat Iohannis.

Am înțeles încredințarea acestui mandat ca pe un gest de responsabilitate pe care trebuie să îl avem în aceste momente dificile pentru a putea depăși situația de criză în care ne aflăm, astfel încât cetățenii să poată să beneficieze de tot ceea ce poate un Guvern în deplinătatea sa să ofere prin deciziile și acțiunile pe care le întreprinde. În acest sens, vom negocia cu toate forțele responsabile astfel încât într-o perioadă de timp cât mai scurtă să reușim să alcătuim Guvernul și, de asemenea, să negociem cu toate forțele responsabile astfel încât Guvernul propus să poată să fie aprobat în Parlament”, a spus și premierul desemnat Nicolae Ciucă.

 

Decizia președintelui vine după ce Biroul Permanent Național al Partidului Național Liberal, reunit joi dimineață înainte de consultările cu președintele Klaus Iohannis de la Cotroceni privind desemnarea unui nou premier, a decis să îl propună pe ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă drept candidat pentru funcția de prim-ministru, renunțând astfel la varianta inițială în care propunerea era actualul lider liberal și premier interimar, Florin Cîțu.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut joi consultări la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcţia de premier, după ce Parlamentul a respins învestirea Guvernului USR al lui Dacian Cioloş. Guvernul monocolor al fostului premier din perioada 2015-2017 a primit doar 88 de voturi pentru. 184 de voturi au fost împotrivă. Din totalul de 466 de parlamentari au fost prezenți 343 și doar 272 și-au exprimat votul.

Preşedintele Klaus Iohannis a luat act de faptul că, în urma votului exprimat, Parlamentul nu a acordat încrederea Guvernului propus de Dacian Cioloş şi, în consecinţă, în temeiul prevederilor art. 85 alin 1 şi ale art. 103 alin 1 din Constituţia României, a convocat consultări cu partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcţia de prim-ministru, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Șeful statului a rezervat câte 30 de minute pentru consultări cu fiecare formațiune parlamentară – PNL, PSD, USR, AUR, UDMR și minorități – având în vedere că joi și vineri el trebuie să participe la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

Nicolae Ciucă a mai deținut funcția de prim-ministru interimar în decembrie 2020, după demisia lui Ludovic Orban din această funcție ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare.

Nicolae Ionel Ciucă, născut la , la Plenița, în județul Dolj, este un general român de armată. De la 1 ianuarie 2015 până pe 29 octombrie 2019 a fost Șeful Statului Major General, fiindu-i prelungit mandatul cu un an în urma unei decizii a președintelui Klaus Iohannis.

În data de 28 octombrie 2019, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă a lui Ciucă. În data de 4 noiembrie 2019 a preluat mandatul de ministru în cadrul Ministerului Apărării. În luna octombrie, Nicolae Ciucă s-a înscris PNL și a fost cap de listă al liberalilor la Senat în județul Dolj la alegerile parlamentare din 6 decembrie și a devenit senator în Parlamentul României

Ciucă este un militar de carieră care s-a făcut remarcat prin prezența la numeroase misiuni militare în afara țării, precum Irak, Afganistan sau Bosnia. Nicolae Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (cunoscut și drept Scorpionii Roșii) pe care l-a condus în Afganistan și apoi în Irak.

Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele românești au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima bătălie la care soldații români au fost combatanți activi după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cu o zi înainte de consultările de la Cotroceni, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a primit vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin, prima vizită în România a unui șef al Pentagonului din 2014 încoace. Cei doi înalți demnitari au convenit implementarea liniilor strategice incluse în Foaia de Parcurs privind cooperarea în domeniul apărării 2020-2030, document semnat anul trecut, la Washington, de oficialul român și predecesorul lui Austin, Mark Esper. Totodată, în timp ce ministrul Nicolae Ciucă a pledat pentru creșterea prezenței forțelor armate americane pe teritoriul României, secretarul Austin a promis că SUA vor continua să furnizeze asistență pentru întărirea capacităților maritime ale României.

Anul trecut, în perioada în care prim-ministru interimar, Nicolae Ciucă a primit, din partea Statelor Unite ale Americii, Legiunea de Merit, cea mai înaltă distincție de acest tip pe care un militar străin o poate primi.

Decorația se acordă personalului militar a Statelor Unite ale Americii persoanelor cu o conduită meritorie în serviciul militar, cu realizări deosebite în cadrul acțiunilor, dovedind curaj deosebit (se acordă de regulă ca ultima decorație înainte de pensionare de obicei generalilor și coloneilor, fiind rare cazurile când decorația se acordă militarilor cu rang inferior), sau personalităților politice ale unor țări străine, în acest caz gradul primit depinde foarte mult de funcția decoratului. Legiunea de Merit, în grad “de comandant șef”, a fost acordată în 1945 Regelui Mihai I al României pentru “exercitarea unui serviciu remarcabil pentru cauza Națiunilor Aliate în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste”.

Continue Reading

POLITICĂ

PNL renunță la Florin Cîțu și îl propune premier pe ministrul apărării Nicolae Ciucă la consultările cu președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Biroul Permanent Național al Partidului Național Liberal, reunit joi dimineață înainte de consultările cu președintele Klaus Iohannis de la Cotroceni privind desemnarea unui nou premier, a decis să îl propună pe ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă drept candidat pentru funcția de prim-ministru, renunțând astfel la varianta inițială în care propunerea era actualul lider liberal și premier interimar, Florin Cîțu.

Ședința a durat doar două minute, iar decizia a fost luată în unanimitate. De asemenea, liberalii propun un guvern minoritar format cu UDMR și fără USR.

Preşedintele Klaus Iohannis are programate joi, începând cu ora 11.00, consultări la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcţia de premier, după ce Parlamentul a respins învestirea Guvernului USR al lui Dacian Cioloş. Guvernul monocolor al fostului premier din perioada 2015-2017 a primit doar 88 de voturi pentru. 184 de voturi au fost împotrivă. Din totalul de 466 de parlamentari au fost prezenți 343 și doar 272 și-au exprimat votul.

Preşedintele Klaus Iohannis a luat act de faptul că, în urma votului exprimat, Parlamentul nu a acordat încrederea Guvernului propus de Dacian Cioloş şi, în consecinţă, în temeiul prevederilor art. 85 alin 1 şi ale art. 103 alin 1 din Constituţia României, a convocat consultări cu partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcţia de prim-ministru, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Șeful statului a rezervat câte 30 de minute pentru consultări cu fiecare formațiune parlamentară – PNL, PSD, USR, AUR, UDMR și minorități – având în vedere că joi și vineri el trebuie să participe la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

Nicolae Ciucă a mai deținut funcția de prim-ministru interimar în decembrie 2020, după demisia lui Ludovic Orban din această funcție ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare.

Nicolae Ionel Ciucă, născut la , la Plenița, în județul Dolj, este un general român de armată. De la 1 ianuarie 2015 până pe 29 octombrie 2019 a fost Șeful Statului Major General, fiindu-i prelungit mandatul cu un an în urma unei decizii a președintelui Klaus Iohannis.

În data de 28 octombrie 2019, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă a lui Ciucă. În data de 4 noiembrie 2019 a preluat mandatul de ministru în cadrul Ministerului Apărării. În luna octombrie, Nicolae Ciucă s-a înscris PNL și a fost cap de listă al liberalilor la Senat în județul Dolj la alegerile parlamentare din 6 decembrie și a devenit senator în Parlamentul României

Ciucă este un militar de carieră care s-a făcut remarcat prin prezența la numeroase misiuni militare în afara țării, precum Irak, Afganistan sau Bosnia. Nicolae Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (cunoscut și drept Scorpionii Roșii) pe care l-a condus în Afganistan și apoi în Irak.

Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele românești au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima bătălie la care soldații români au fost combatanți activi după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cu o zi înainte de consultările de la Cotroceni, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a primit vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin, prima vizită în România a unui șef al Pentagonului din 2014 încoace. Cei doi înalți demnitari au convenit implementarea liniilor strategice incluse în Foaia de Parcurs privind cooperarea în domeniul apărării 2020-2030, document semnat anul trecut, la Washington, de oficialul român și predecesorul lui Austin, Mark Esper. Totodată, în timp ce ministrul Nicolae Ciucă a pledat pentru creșterea prezenței forțelor armate americane pe teritoriul României, secretarul Austin a promis că SUA vor continua să furnizeze asistență pentru întărirea capacităților maritime ale României.

Anul trecut, în perioada în care prim-ministru interimar, Nicolae Ciucă a primit, din partea Statelor Unite ale Americii, Legiunea de Merit, cea mai înaltă distincție de acest tip pe care un militar străin o poate primi.

Decorația se acordă personalului militar a Statelor Unite ale Americii persoanelor cu o conduită meritorie în serviciul militar, cu realizări deosebite în cadrul acțiunilor, dovedind curaj deosebit (se acordă de regulă ca ultima decorație înainte de pensionare de obicei generalilor și coloneilor, fiind rare cazurile când decorația se acordă militarilor cu rang inferior), sau personalităților politice ale unor țări străine, în acest caz gradul primit depinde foarte mult de funcția decoratului. Legiunea de Merit, în grad “de comandant șef”, a fost acordată în 1945 Regelui Mihai I al României pentru “exercitarea unui serviciu remarcabil pentru cauza Națiunilor Aliate în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste”.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis anunță noi măsuri în combaterea pandemiei: Până când vă convingeți să vă vaccinați, e nevoie de restricții. Cei nevaccinați vor avea o sumedenie de restricții

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis, a declarat miercuri, după o şedinţă de lucru cu responsabilii guvernamentali privind gestionarea epidemiei de COVID-19, că singura soluţie pentru oprirea pandemiei este vaccinarea, precizând că este nevoie de impunerea de restricţii care vor fi anunțate de Guvern vineri și vor intra în vigoare de luni.

“Am discutat despre vaccinare, despre școli și despre restricții. Și vreau să fiu foarte clar din capul locului: dacă vrem să se oprească pandemia, singura, repet, singura soluție este vaccinarea. Vaccinarea oprește pandemia. Știu că sunt mulți care încearcă să vă spună că nu este așa. Haideți să vedem ce se întâmplă în lume. În vestul Europei, unde lumea s-a vaccinat în masă, 70 – 80% dintre oameni s-au vaccinat, s-au relaxat. Pandemia, practic, nu mai are impact. În partea noastră a Europei, unde lumea este reticentă, din varii motive reticentă la vaccinare, suntem în plin val pandemic. Iar la noi, în România, s-a declanșat o adevărată catastrofă, cu sute și sute de decese în fiecare zi, cu zeci de mii de oameni care se infectează zilnic. Deci, dragi români, dacă vreți să terminăm cu această pandemie, vaccinați-vă! Dacă vreți să nu ajungeți la spital și să nu ajungeți la terapie intensivă, vaccinați-vă! Nu-i credeți pe cei care vă mint cum că ar fi periculos, că s-ar întâmpla nu știu ce. Singurul lucru care se întâmplă dacă vă vaccinați este că scăpați de boală și scăpați cert de forme grave de boală, iar noi, ca și societate, să scăpam odată de această pandemie.”, a spus Iohannis, după o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei.

În context, șeful statului a spus că vor urma o serie de restricții elaborate de guvern precum obligativitatea purtării măștilor pentru toată lumea, în spații închise și deschise, vacanță școlară pentru următoarele două săptămâni, restricții de circulație pe timpul nopții pentru cei nevaccinați și instituirea certificatului verde pentru majoritatea activităților.

Până atunci, până când vă convingeți să vă vaccinați, din păcate este nevoie de restricții prin care putem să avem grijă de cei mai vulnerabili. (…) În timpul zilei, la majoritatea activităților, accesul va fi permis numai cu certificatul verde, iar cei nevaccinați, din păcate, vor avea o sumedenie de restricții. Aceste lucruri, sigur, se vor îmbunătăți pe măsură ce lumea înțelege să se vaccineze și vom scăpa de această pandemie“, a conchis șeful statului.

 

Declarațiile șefului statului au urmat unei ședințe de lucru privind gestionarea epidemiei de COVID-19, la care au participat prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul interimar al Sănătății, Attila-Zoltán Cseke, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, Directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, dr. Adriana Pistol, și coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți seară că va convoca miercuri o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei cu scopul instituirii unor măsuri clare și restrictive, el lansând și un apel către români să se vaccineze, să poarte mască și să păstreze distanța socială: “Suntem în al doisprezecelea ceas, să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați!”

Șeful statului a susținut marți o declarație de presă la Palatul Cotroceni în ziua cu cele mai multe cazuri COVID-19 și cele mai multe decese cauzate de infecția cu SARS-CoV-2, valul al patrulea al pandemiei în România dovedindu-se a fi cel mai agresiv, inclusiv pe fondul unei campanii de vaccinare lente.

Citiți și Ministerul Sănătății solicită Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, România va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces.

Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani). Potrivit datelor oficiale ale CNCAV, acoperirea vaccinală la 5 octombrie era de 31,2% în mediul urban (33,03% în municipii) și de doar 16,31% în mediul rural. Media de vaccinare cu ambele doze la nivelul UE/SEE era la 18 octombrie de 74,1%, potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC).

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN1 min ago

Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice: Este esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 grade

COMISIA EUROPEANA12 mins ago

Consiliul European cere Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil

NATO16 mins ago

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

NATO43 mins ago

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din “unele state membre”: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH14 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA14 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

POLITICĂ20 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu21 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending