Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, bilanț de peste 800 de pagini al primului său mandat: ”Cel mai mare câștig este menținerea cursului democratic și pro-european al României”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a făcut joi bilanțul primului mandat de șef al statului, cu două zile înainte de preluarea oficială a celui de-al doilea mandat la Cotroceni, în care a afirmat că ”cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”. Șeful statului a subliniat că bilanțul primului său mandat cuprinde peste 800 de pagini și este pus la dispoziția opiniei publice în format digital pentru a promova o conduită responsabilă față de mediul înconjurător.

”În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală. Mandatul de Președinte l-am primit din partea cetățenilor și, de aceea, este necesar un exercițiu de transparență, cu bilanțul tuturor acestor direcții și acțiuni, un bilanț pe care mi-l asum”, a spus președintele, în debutul intervenției sale, punctând că a ales să facă acest demers acum și nu în campania electorală, deoarece este unul instituțional și nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump

Șeful statului a dat ca exemple, în dimensiunea politicii externe, acordul politic național pentru alocarea a 2% din PIB pentru apărare, coordonarea politicii externe a României prin prisma celor trei piloni esențiale – apartenența la NATO și la Uniunea Europeană și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum și cele două vizite efectuate la Casa Albă, prima dintre acestea reprezentând întâia vizită a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est la Washington în timpul administrației lui Donald Trump.

”Încă de la debutul mandatului meu, am inițiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil și puternic în NATO și asigură, în același timp, finanțarea atât de necesară modernizării și dotării Armatei României. În privința politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu și mă refer, desigur, la creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre”, a spus președintele.

Klaus Iohannis a adus Europei deviza ”Spiritului de la Sibiu”

Descriindu-se drept un ”pro-european convins”, Iohannis a evocat summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE găzduită de România și întâia astfel de reuniune organizată chiar de Ziua Europei. Sub deviza ”spiritului de la Sibiu”, Iohannis a subliniat că liderii UE și-a asumat atunci să apere o Europă unită.

”Am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă. În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de țara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european și să acționeze pentru a le asigura tuturor cetățenilor europeni o viață din ce în ce mai bună”, a detaliat președintele.

Bilanțul pe plan intern: blocarea OUG 13, a amnistiei și a grațierii, referendumul pentru justiție și votul prin corespondență pentru diaspora

În plan intern, președintele a insistat că a făcut uz de toate mecanismele constituționale pentru a apăra independența justiției și statul de drept, precizând că ”bilanțul vorbește de la sine”.

”Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare. Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament. Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiția, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat. În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota. Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate.

Klaus Iohannis a vorbit și despre obiectivul ”modernizării și recredibilizării instituțiilor publice” și despre deschiderea pe care a manifestat-o în relația dintre Administrația Prezidențială și societatea civilă.

Klaus Iohannis: ”România Educată, proiectul meu de suflet”

Șeful statului a reafirmat că proiectul ”România educată”, lansat în 2016, ”rămâne proiectul meu de suflet”, fiind cea mai amplă consultare publică privind educația din țara noastră.

”Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorința de a conferi sistemului de învățământ stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp și fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni și a unei strategii pentru educația din România”, a mai spus el.

Klaus Iohannis s-a referit și la Centenarul Marii Uniri, aniversat anul trecut.

”Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale țării, importanța realizării unității naționale, ca proiect de succes al națiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii și prosperității pentru toți cetățenii ei”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis își va prelua cel de-al doilea mandat de președinte, și ultimul, sâmbătă, 21 decembrie.


Discursul integral al președintelui:

”Bună seara!

Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră în cadrul acestui eveniment de prezentare publică a bilanțului primului meu mandat de Președinte al României.

Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca țara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României.

În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală.

Mandatul de Președinte l-am primit din partea cetățenilor și, de aceea, este necesar un exercițiu de transparență, cu bilanțul tuturor acestor direcții și acțiuni, un bilanț pe care mi-l asum.

Am dorit să fac această prezentare acum, după alegerile prezidențiale, pentru că un astfel de demers este unul instituțional și nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Încă de la debutul mandatului meu, am inițiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil și puternic în NATO și asigură, în același timp, finanțarea atât de necesară modernizării și dotării Armatei României.

În privința politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu și mă refer, desigur, la creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre.

Fiind un pro-european convins, mi-am propus și am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă.

În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de țara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european și să acționeze pentru a le asigura tuturor cetățenilor europeni o viață din ce în ce mai bună.

În plan intern, buna funcționare a autorităților publice s-a aflat în centrul preocupărilor mele ca Președinte. În ultimii trei ani, s-a încercat acapararea întregului stat român și șubrezirea lui prin slăbirea justiției și prin plasarea în funcții de conducere a unor incompetenți cu un anumit carnet de partid.

Pentru a contracara aceste forțe profund nedemocratice, care au încercat oprirea luptei anticorupție, am uzat de toate mecanismele constituționale.

Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare.

Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament.

Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiția, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat.

În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota.

Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate.

Încă de la începutul mandatului, mi-am propus o agendă extinsă în ceea ce privește modernizarea și recredibilizarea instituțiilor publice, precum și construirea unui parteneriat solid și funcțional între instituția prezidențială și organizațiile societății civile.

Un parteneriat care să nu se rezume doar la chestiuni punctuale, ci unul pe termen lung, care să poată fi extins în numeroase domenii ale vieții publice. Mi-am dorit ca această colaborare să fie una constantă, onestă și directă, pentru că doar printr-o abordare deschisă instituțiile publice din România și organizațiile neguvernamentale pot contribui în mod esențial la consolidarea parcursului democratic și european al țării noastre.

În ceea ce privește politica internă, am utilizat toate instrumentele constituționale avute la dispoziție pentru schimbarea modului de funcționare a instituțiilor statului, pentru reforma mecanismelor electorale, a partidelor și a clasei politice în ansamblu.

Principiul în care cred cu tărie este acela că integritatea și profesionalismul oamenilor politici reprezintă cheia de boltă a unei schimbări majore de paradigmă în modul în care instituțiile se raportează la cetățean.

Este unul dintre motivele pentru care m-am implicat activ, încă de la preluarea mandatului prezidențial, în schimbarea legislației electorale și a legii partidelor.

De asemenea, am susținut în mod constant, în cadrul tuturor întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanții autorităților publice centrale sau locale, cât de importantă este buna guvernare pentru dezvoltarea României.

Educația și cercetarea au reprezentant pentru mine o prioritate. Abordarea mea în aceste domenii a fost una constructivă, menită să asigure stabilitate, predictibilitate și credibilitate, recunoscând atât performanțele sistemului, cât și problemele acestuia, promovând exemplele pozitive și identificând soluții acolo unde se impun.

Proiectul meu de suflet rămâne însă „România Educată”, cea mai amplă consultare de până acum în domeniul educației, deschisă întregii societăți.

Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorința de a conferi sistemului de învățământ stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp și fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni și a unei strategii pentru educația din România.

În plan economic, am cerut permanent politici economice responsabile, investiții consistente și constante, echilibre sănătoase și prudență fiscal-bugetară, iar atunci când aceste patru direcții au fost amenințate de decizii greșite am acționat, în limita prerogativelor constituționale, pentru stoparea derapajelor.

Totodată, am avut un intens dialog constructiv cu mediul de afaceri, am încurajat competitivitatea și am promovat sectoare relevante pentru economia României.

În domeniul sănătății, am avut în vedere obiectivele asumate în Programul Prezidențial, promovând în mod special educația pentru sănătate și prevenția, precum și plasarea pacientului cu adevărat în centrul sistemului, valorizarea personalului medical și, nu în ultimul rând, implementarea inovației în medicină, prin susținerea conceptului de medicină personalizată.

Ca mediator între factorii de decizie din sfera sănătății publice și societate, mi-am propus și cred că am reușit să creăm, la Palatul Cotroceni, cadrul de dialog și dezbatere asupra situației sistemului sanitar și asupra posibilelor soluții pentru a-l face mai corect și mai eficient pentru cetățeni.

Din perspectiva patrimoniului cultural și a promovării culturii, am urmărit de-a lungul mandatului meu respectarea, de către autoritățile și instituțiile publice, a dreptului la identitate, a accesului garantat la cultură și la dezvoltare spirituală neîngrădită a tuturor cetățenilor.

Am acordat o atenție deosebită ocrotirii valorilor culturale ale minorităților, ca expresie a contribuției valoroase a acestora la patrimoniul cultural național, a libertății de creație și, de exemplu, al dialogului între culturi. De câte ori am avut prilejul, am promovat creatorii și am susținut dezvoltarea creativității contemporane.

Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale țării, importanța realizării unității naționale, ca proiect de succes al națiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii și prosperității pentru toți cetățenii ei.

Acestea sunt în linii mari principalele direcții care au ghidat întreaga mea activitate pe parcursul primului mandat de Președinte al României. Bilanțul detaliat, fiindcă aceasta este doar o introducere, pe fiecare domeniu în parte va putea fi consultat pe site-ul Președinției într-un document exhaustiv, de peste 800 de pagini.

Dată fiind întinderea sa semnificativă, am ales să punem la dispoziția opiniei publice acest document în format digital, și nu tipărit, pentru a promova o conduită responsabilă față de mediul înconjurător.

Dumneavoastră, jurnaliștii prezenți aici, veți primi un material sintetic, pe care vi-l vor înmâna colegii mei după terminarea acestei declarații.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară bună!”


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

COVID-19. Klaus Iohannis, mesaj ferm către români: “Legea se aplică, se impune, nu se discută. Cine nu se conformează va fi amendat”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că este “absolut necesar” ca toată lumea să respecte legislaţia în contextul epidemiei cu noul coronavirus.

Şeful statului a avut o şedinţă de evaluare a măsurilor de siguranţă şi ordine publică în contextul epidemiei COVID-19 cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu.

“Am discutat ce s-a făcut bun până acum, cum s-a făcut şi am pus un accent foarte clar şi ferm pe ceea ce se numeşte impunerea legii. Este absolut necesar ca toată lumea să respecte legislaţia în această perioadă”, a spus preşedintele, la Palatul Cotroceni.

Până astăzi, 1 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 2.460 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), anunță Grupul de Comunicare Strategică. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 252 au fost declarate vindecate și externate. Totodată, până acum, 85 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

România este, începând cu 16 martie, în stare de urgență, iar ordonanțele militare subsecvente adoptate (șase) au înăsprit regulile, inclusiv creșterea amenzilor pentru cei care nu respectă carantină, izolarea sau distanțarea socială pentru a preveni răspândirea noului coronavirus.

Declarația integrală a șefului statului, furnizată de Administrația Prezidențială:

“Bună ziua, dragi români!

Am instituit starea de urgență, după care ministrul de Interne a venit în completare cu ordonanțele militare, iar ministrul Sănătății cu ordine ale ministrului.

Toate aceste măsuri au fost luate pentru a vă proteja, pentru a vă proteja sănătatea, pentru a proteja sănătatea populației din România și pentru a înlesni munca medicilor și a personalului medical.

Majoritatea românilor au înțeles că legile se respectă. Și această situație, de stare de urgență, este una foarte serioasă și cu atât mai mult trebuie cu toții să respectăm legislația, ordonanțele și ordinele în vigoare.

Dar un aspect foarte special în această situație îl reprezintă, cu siguranță – și vă dați seama de ce -, siguranța și ordinea publică. Exact asta a fost tema discuției pe care tocmai am încheiat-o cu Prim-ministrul Ludovic Orban, cu Ministrul de Interne Marcel Vela, cu Ministrul Apărării Nicolae Ciucă și cu Secretarul de stat Despescu de la Interne.

Am discutat ce s-a făcut bun până acum, cum s-a făcut, și am pus un accent foarte clar și ferm pe ceea ce se numește impunerea legii.

Este absolut necesar ca toată lumea să respecte legislația în această perioadă!

Repet – asta spre protecția voastră, a fiecăruia și pentru a înlesni munca medicilor și a personalului medical.

Foarte mulți români, majoritatea românilor, au înțeles aceste lucruri, însă ce se întâmplă cu cei care n-au înțeles sau, mai rău, nu vor să înțeleagă? Ei, aceștia vor fi amendați, pur și simplu. Legea se aplică, se impune, nu se discută. Cine nu se conformează va fi amendat.

În acest fel, pot să vă spun că s-au făcut, de la începutul acestei situații speciale, peste 800.000, 870.000 de acțiuni de control, controale de tot felul. S-a controlat felul în care oamenii respectă izolarea, în care respectă carantina, felul în care firmele respectă normele de vânzare, și așa mai departe.

Pot să vă spun că autoritățile au lucrat foarte serios și în acest domeniu. De la începutul epidemiei, s-au dat peste 78.000 de amenzi. Deci peste 78.000 de contravenții au fost constatate de autorități.

Și în acest sens, vă spun: legea este clară, este pentru protecția oamenilor, pentru protecția medicilor. Cine nu o respectă va fi amendat.

Și, în final, dragi români, repet ce am spus în fiecare apariție a mea. Respectați normele de conduită, păstrați distanța, nu vă dați mâna, nu vă îmbrățișați! Respectați normele impuse de autorități!

Vă doresc multă sănătate!”

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis a discutat cu omologul din Israel despre cooperarea pentru combaterea răspândirii COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat marţi la telefon cu omologul său israelian, Reuven Rivlin, la solicitarea părţii israeliene, cu această ocazie fiind abordate criza epidemiologică generată de noul coronavirus, precum şi modalităţile de cooperare pentru contracararea răspândirii acestuia, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat măsurile adoptate de autorităţile române pentru identificarea şi tratarea persoanelor bolnave de COVID-19, precum şi pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-CoV-2.

Cei doi şefi de stat au transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate în cele două state, precum şi urări de însănătoşire grabnică celor afectaţi de acest virus.

Totodată, în cadrul convorbirii a fost reliefată relaţia apropiată de prietenie dintre cele două state şi popoare, bazată pe interese comune.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe omologul israelian de sprijinul său pentru continuarea dezvoltării, consolidării şi diversificării relaţiilor României cu Statul Israel.

Administraţia Prezidenţială arată că, în acest context, preşedintele Iohannis a reiterat invitaţia adresată omologului israelian de a efectua o vizită în ţara noastră după finalizarea crizei generate de pandemia de SARS-CoV-2, invitaţie acceptată de Reuven Rivlin. 

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis îi încurajează pe medici: Sunteţi linia de apărare a populaţiei și vom face tot ce este necesar pentru a vă asigura materialele de protecție

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, marţi, un mesaj medicilor români, cărora le-a spus că sunt în “prima linie” a luptei împotriva COVID-19.

“Ştiu, ştim că vă este greu, dar voi sunteţi în prima linie. Noi toţi ne uităm la voi cu speranţă, cu încredere. Sunteţi linia de apărare a populaţiei împotriva acestei epidemii”, a arătat preşedintele într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

El a asigurat personalul din spitale că autorităţile depun eforturi pentru a le pune la dispoziţie materialele necesare pentru a-şi face meseria.

“Noi, autorităţile, politicienii, vom face tot ce este necesar pentru a vă asigura materialele de care aveţi nevoie”, a punctat Klaus Iohannis.

Marţi, şeful statului a avut o şedinţă de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19 cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

Iohannis a spus că vrea să transmită medicilor “un gând bun şi o încurajare”.

“Ştiu că nu este simplu şi ştim cu toţii că, din păcate, vor veni zile şi mai grele, dar avem încredere în voi”, mai transmis preşedintele, adăugând că unul dintre subiectele şedinţei a fost situaţia din spitale şi a vorbit, în acest context, despre achiziţiile de materiale de protecţie.

“Am discutat, evident, situaţia din Suceava şi toţi suntem conştienţi de situaţia pasului care s-a făcut, dar suntem conştienţi şi de răspunderea noastră. Am discutat pe urmă situaţia din spitale şi vreau să vă asigur pe voi, medici, personal medical că noi ne facem treaba. Au început să sosească de peste tot de unde s-au făcut comenzi materiale de protecţie – măşti, halate de protecţie, alte materiale. Lucrurile se mişcă, autorităţile s-au mişcat şi acestea vor ajunge în cel mai scurt timp în spitale”, a afirmat el.

Totodată, Iohannis a spus că a solicitat ca marţi “să se facă peste tot în spitale instructajul personalului”.

“Aceste lucruri se vor întâmpla. Am solicitat celor responsabili ca, cu maximă celeritate, să lămurească alocările bugetare pentru spitale, în aşa fel încât să puteţi să continuaţi achiziţiile care sunt absolut necesare în această perioadă”, a punctat acesta.

Iohannis a subliniat responsabilitatea fiecăruia, în contextul reglementărilor impuse pentru stoparea pandemiei.

“Autorităţile îşi fac treaba şi vă rog pe toţi să ne facem fiecare treaba aşa cum se cuvine iar fiecare român să respecte normele de igienă, normele de distanţare socială, aşa cum au fost solicitate de autorităţi”, a afirmat preşedintele.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending