Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, bilanț de peste 800 de pagini al primului său mandat: ”Cel mai mare câștig este menținerea cursului democratic și pro-european al României”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a făcut joi bilanțul primului mandat de șef al statului, cu două zile înainte de preluarea oficială a celui de-al doilea mandat la Cotroceni, în care a afirmat că ”cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”. Șeful statului a subliniat că bilanțul primului său mandat cuprinde peste 800 de pagini și este pus la dispoziția opiniei publice în format digital pentru a promova o conduită responsabilă față de mediul înconjurător.

”În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală. Mandatul de Președinte l-am primit din partea cetățenilor și, de aceea, este necesar un exercițiu de transparență, cu bilanțul tuturor acestor direcții și acțiuni, un bilanț pe care mi-l asum”, a spus președintele, în debutul intervenției sale, punctând că a ales să facă acest demers acum și nu în campania electorală, deoarece este unul instituțional și nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump

Șeful statului a dat ca exemple, în dimensiunea politicii externe, acordul politic național pentru alocarea a 2% din PIB pentru apărare, coordonarea politicii externe a României prin prisma celor trei piloni esențiale – apartenența la NATO și la Uniunea Europeană și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum și cele două vizite efectuate la Casa Albă, prima dintre acestea reprezentând întâia vizită a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est la Washington în timpul administrației lui Donald Trump.

”Încă de la debutul mandatului meu, am inițiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil și puternic în NATO și asigură, în același timp, finanțarea atât de necesară modernizării și dotării Armatei României. În privința politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu și mă refer, desigur, la creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre”, a spus președintele.

Klaus Iohannis a adus Europei deviza ”Spiritului de la Sibiu”

Descriindu-se drept un ”pro-european convins”, Iohannis a evocat summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE găzduită de România și întâia astfel de reuniune organizată chiar de Ziua Europei. Sub deviza ”spiritului de la Sibiu”, Iohannis a subliniat că liderii UE și-a asumat atunci să apere o Europă unită.

”Am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă. În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de țara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european și să acționeze pentru a le asigura tuturor cetățenilor europeni o viață din ce în ce mai bună”, a detaliat președintele.

Bilanțul pe plan intern: blocarea OUG 13, a amnistiei și a grațierii, referendumul pentru justiție și votul prin corespondență pentru diaspora

În plan intern, președintele a insistat că a făcut uz de toate mecanismele constituționale pentru a apăra independența justiției și statul de drept, precizând că ”bilanțul vorbește de la sine”.

”Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare. Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament. Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiția, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat. În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota. Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate.

Klaus Iohannis a vorbit și despre obiectivul ”modernizării și recredibilizării instituțiilor publice” și despre deschiderea pe care a manifestat-o în relația dintre Administrația Prezidențială și societatea civilă.

Klaus Iohannis: ”România Educată, proiectul meu de suflet”

Șeful statului a reafirmat că proiectul ”România educată”, lansat în 2016, ”rămâne proiectul meu de suflet”, fiind cea mai amplă consultare publică privind educația din țara noastră.

”Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorința de a conferi sistemului de învățământ stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp și fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni și a unei strategii pentru educația din România”, a mai spus el.

Klaus Iohannis s-a referit și la Centenarul Marii Uniri, aniversat anul trecut.

”Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale țării, importanța realizării unității naționale, ca proiect de succes al națiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii și prosperității pentru toți cetățenii ei”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis își va prelua cel de-al doilea mandat de președinte, și ultimul, sâmbătă, 21 decembrie.


Discursul integral al președintelui:

”Bună seara!

Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră în cadrul acestui eveniment de prezentare publică a bilanțului primului meu mandat de Președinte al României.

Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca țara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României.

În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală.

Mandatul de Președinte l-am primit din partea cetățenilor și, de aceea, este necesar un exercițiu de transparență, cu bilanțul tuturor acestor direcții și acțiuni, un bilanț pe care mi-l asum.

Am dorit să fac această prezentare acum, după alegerile prezidențiale, pentru că un astfel de demers este unul instituțional și nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Încă de la debutul mandatului meu, am inițiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil și puternic în NATO și asigură, în același timp, finanțarea atât de necesară modernizării și dotării Armatei României.

În privința politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu și mă refer, desigur, la creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre.

Fiind un pro-european convins, mi-am propus și am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă.

În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de țara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european și să acționeze pentru a le asigura tuturor cetățenilor europeni o viață din ce în ce mai bună.

În plan intern, buna funcționare a autorităților publice s-a aflat în centrul preocupărilor mele ca Președinte. În ultimii trei ani, s-a încercat acapararea întregului stat român și șubrezirea lui prin slăbirea justiției și prin plasarea în funcții de conducere a unor incompetenți cu un anumit carnet de partid.

Pentru a contracara aceste forțe profund nedemocratice, care au încercat oprirea luptei anticorupție, am uzat de toate mecanismele constituționale.

Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare.

Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament.

Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiția, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat.

În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota.

Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate.

Încă de la începutul mandatului, mi-am propus o agendă extinsă în ceea ce privește modernizarea și recredibilizarea instituțiilor publice, precum și construirea unui parteneriat solid și funcțional între instituția prezidențială și organizațiile societății civile.

Un parteneriat care să nu se rezume doar la chestiuni punctuale, ci unul pe termen lung, care să poată fi extins în numeroase domenii ale vieții publice. Mi-am dorit ca această colaborare să fie una constantă, onestă și directă, pentru că doar printr-o abordare deschisă instituțiile publice din România și organizațiile neguvernamentale pot contribui în mod esențial la consolidarea parcursului democratic și european al țării noastre.

În ceea ce privește politica internă, am utilizat toate instrumentele constituționale avute la dispoziție pentru schimbarea modului de funcționare a instituțiilor statului, pentru reforma mecanismelor electorale, a partidelor și a clasei politice în ansamblu.

Principiul în care cred cu tărie este acela că integritatea și profesionalismul oamenilor politici reprezintă cheia de boltă a unei schimbări majore de paradigmă în modul în care instituțiile se raportează la cetățean.

Este unul dintre motivele pentru care m-am implicat activ, încă de la preluarea mandatului prezidențial, în schimbarea legislației electorale și a legii partidelor.

De asemenea, am susținut în mod constant, în cadrul tuturor întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanții autorităților publice centrale sau locale, cât de importantă este buna guvernare pentru dezvoltarea României.

Educația și cercetarea au reprezentant pentru mine o prioritate. Abordarea mea în aceste domenii a fost una constructivă, menită să asigure stabilitate, predictibilitate și credibilitate, recunoscând atât performanțele sistemului, cât și problemele acestuia, promovând exemplele pozitive și identificând soluții acolo unde se impun.

Proiectul meu de suflet rămâne însă „România Educată”, cea mai amplă consultare de până acum în domeniul educației, deschisă întregii societăți.

Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorința de a conferi sistemului de învățământ stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp și fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni și a unei strategii pentru educația din România.

În plan economic, am cerut permanent politici economice responsabile, investiții consistente și constante, echilibre sănătoase și prudență fiscal-bugetară, iar atunci când aceste patru direcții au fost amenințate de decizii greșite am acționat, în limita prerogativelor constituționale, pentru stoparea derapajelor.

Totodată, am avut un intens dialog constructiv cu mediul de afaceri, am încurajat competitivitatea și am promovat sectoare relevante pentru economia României.

În domeniul sănătății, am avut în vedere obiectivele asumate în Programul Prezidențial, promovând în mod special educația pentru sănătate și prevenția, precum și plasarea pacientului cu adevărat în centrul sistemului, valorizarea personalului medical și, nu în ultimul rând, implementarea inovației în medicină, prin susținerea conceptului de medicină personalizată.

Ca mediator între factorii de decizie din sfera sănătății publice și societate, mi-am propus și cred că am reușit să creăm, la Palatul Cotroceni, cadrul de dialog și dezbatere asupra situației sistemului sanitar și asupra posibilelor soluții pentru a-l face mai corect și mai eficient pentru cetățeni.

Din perspectiva patrimoniului cultural și a promovării culturii, am urmărit de-a lungul mandatului meu respectarea, de către autoritățile și instituțiile publice, a dreptului la identitate, a accesului garantat la cultură și la dezvoltare spirituală neîngrădită a tuturor cetățenilor.

Am acordat o atenție deosebită ocrotirii valorilor culturale ale minorităților, ca expresie a contribuției valoroase a acestora la patrimoniul cultural național, a libertății de creație și, de exemplu, al dialogului între culturi. De câte ori am avut prilejul, am promovat creatorii și am susținut dezvoltarea creativității contemporane.

Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale țării, importanța realizării unității naționale, ca proiect de succes al națiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii și prosperității pentru toți cetățenii ei.

Acestea sunt în linii mari principalele direcții care au ghidat întreaga mea activitate pe parcursul primului mandat de Președinte al României. Bilanțul detaliat, fiindcă aceasta este doar o introducere, pe fiecare domeniu în parte va putea fi consultat pe site-ul Președinției într-un document exhaustiv, de peste 800 de pagini.

Dată fiind întinderea sa semnificativă, am ales să punem la dispoziția opiniei publice acest document în format digital, și nu tipărit, pentru a promova o conduită responsabilă față de mediul înconjurător.

Dumneavoastră, jurnaliștii prezenți aici, veți primi un material sintetic, pe care vi-l vor înmâna colegii mei după terminarea acestei declarații.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară bună!”


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis a vizitat Parcul Natural Comana: Să conştientizăm importanţa extraordinară a acţiunilor care combat schimbările climatice și să protejăm mediul

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat, miercuri, Parcul Natural Comana, context în care a subliniat importanţa acţiunilor privind combaterea schimbărilor climatice, dar şi a necesităţii protejării mediului.

“Trebuie să conştientizăm importanţa extraordinară a acţiunilor care vin să combată schimbările climatice, dar în acelaşi timp să protejăm mediul. O zonă ca aceasta, care este foarte aproape de Bucureşti, are aproape aceeaşi valoare pentru bucureşteni cum are un parc (…). Se ajunge foarte uşor aici, o zonă foarte frumoasă, foarte plăcută şi (…) bucureştenii vin în număr mare, de aceea este nevoie să conştientizăm importanţa acestor locuri şi pentru sectorul de recreere”, a spus preşedintele Iohannis, citat de Agerpres.

El a arătat că prin vizita sa vrea să atragă atenţia supra importanţei zonelor naturale protejate.

“Prin vizita mea, astăzi, aici vreau să atrag atenţia asupra importanţei acestor zone naturale protejate. Avem mai multe astfel de zone în România şi ele au, evident, o importanţă deosebită pentru mediu (…), dar, în acelaşi timp, au o importanţă extraordinar de mare dacă ne gândim la măsuri bune pentru combaterea schimbărilor climatice. Vedeţi, suntem într-o zi foarte călduroasă, dar pădurea menţine temperatura un pic mai joasă. Similar, când avem furtuni, ploi torenţiale, zonele de pădure reţin apa şi cred că nu mai este nimeni care poate să nege schimbările climatice. Chiar la noi am avut în această primăvară şi în această vară, din păcate, foarte multe fenomene meteo ieşite din comun, am avut zile caniculare, mult mai multe decât altă dată, am avut furtuni, ploi torenţiale. Ştiţi că în săptămânile trecute am avut inundaţii grave în mai multe zone ale ţării”, a punctat şeful statului.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis şi autorităţile locale au vizitat cu barca Parcul Natural Comana. 

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, scopul vizitei este de a discuta cu autorităţile planuri şi soluţii pentru a proteja parcul şi biodiversitatea lui şi de a largi accesul publicului, în scop recreativ şi educativ cu privire la importanţa protejării naturii.

“În contextul schimbărilor climatice, parcurile constituie oaze de răcoare în zilele călduroase, pot absorbi volume mari de precipitaţii căzute în intervale de timp scurte şi îmbunătăţesc calitatea aerului. Un motiv în plus pentru a le trata cu prioritate şi proteja”, a arătat Administraţia Prezidenţială.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, despre eventuale restricții pentru persoanele nevaccinate: Nu putem să învingem pandemia prin discriminare, ci prin vaccinare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că pandemia de COVID-19 nu poate fi învinsă prin ”discriminare”, prin măsuri restrictive, ci prin vaccinare, prin conştientizarea populaţiei, pentru că imunizarea inhibă dezvoltarea bolii.

“Cred că este foarte important să lucrăm pe conştientizare. Nu putem putem să-i constrângem pe oameni să facă anumite lucruri pe care nu vor să le facă pentru că nu le înţeleg. (…) Trebuie să aprofundăm, să îmbunătăţim campania de vaccinare, fiindcă pandemia nu s-a terminat. De asta, de fiecare dată, le spun românilor să se vaccineze – este foarte important ca să prevenim un nou val, să prevenim răspândirea acestui virus”, a precizat şeful statului, după ce a vizitat Parcul Natural Comana.

În opinia președintelui, introducerea unor interdicţii neexplicate în această etapă nu ar duce foarte departe.

“Şi chiar dacă este posibil să se introducă anumite restricţii pentru persoanele nevaccinate în locuri neesenţiale nu rezolvă problema, rezolvă doar probleme punctuale. Problema se rezolvă prin vaccinare. (…) Nu pot să accept măsuri care duc la discriminări. Nu putem să învingem pandemia prin discriminare, putem să învingem pandemia prin vaccinare”, a spus Klaus Iohannis, citat de Agerpres.

El a insistat că în cazul în care numărul de infectări și incidența vor crește, atunci vor fi aplicate aceleași măsuri și restricții care au dat roade în a ține pandemia sub control.

Pe de altă parte, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană la numărul populației vaccinate, conform unor date inventariate miercuri de AFP.

În total, 223,8 milioane de persoane din UE au primit ambele doze ale unor vaccinuri anti-COVID-19, o singură doză de vaccin după ce s-au vindecat de această boală sau un vaccin administrat într-o singură doză.

Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 13 au depăşit deja pragul de 50% de persoane vaccinate cu schemă completă, după modelul celor mai populate patru state din blocul european: Spania (58%), Italia (54%), Franţa (53%) şi Germania (52%).

Ţările din UE cu cele mai mari procente de populaţie complet vaccinată sunt Malta (74%), Belgia (59%) şi Spania (58%). La polul opus se situează, la mare distanţă, Bulgaria (14%) şi România (25%).

Potrivit ultimelor date publicate de Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 la data de 3 august România are peste 5 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, iar cei mai mulți români au ales să se imunizeze cu vaccinul Pfizer. 

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele PMP Cristian Diaconescu: Oficialii europeni acuză faptul că nu a existat un pact politic al României pe PNRR

Published

on

© Cristian Diaconescu - Facebook

Partidul Mișarea Populară condamnă atitudinea delăsătoare a Guvernului României în privința adoptării Planului Național de Redresare și Reziliență, menționând că actuala guvernare așteaptă „venirea toamnei, poate a iernii, ca să refacă PNRR.”

„România a ajuns la coada clasamentului și în privinta adoptării PNRR, ce demonstrează că încă nu am scăpat de coșmarul incompetenței guvernamentale, susține PMP. Partidele se schimbă la putere, premierii vin și pleacă, dar indolența și nepăsarea față de România, rămân pe loc. Încă 4 state europene au primit acordul Bruxelles-ului pentru adoptarea Programelor lor de reziliență, iar în câteva săptămâni, vor primi și un avans de 13%, ceea ce înseamnă că proiectele lor, cu bani europeni, pot fi demarate anul acesta”, a transmis PMP.

Reamintim că Cipru, Croația, Slovenia și Lituania sunt ultimele 4 țări din cele 16 care au primit undă verde din partea Comisiei Europene, dar și din partea Consiliului UE pentru PNRR.

Potrivit PMP, Romania așteaptă venirea toamnei, poate a iernii, ca să refacă PNRR: „Presa germană a semnalat, aceste zile, exact ce susținea și domnul presedinte al partidului, Cristian Diaconescu, dezvăluind că funcționarii de la Bruxelles, mai ca ar fi anulat întreg proiectul românesc. Jurnaliștii germani scriu că PNRR-ul țării noastre era întocmit atât de prost, încât tehnocrații europeni l-au respins, din start, fără să stea prea mult pe gânduri.”

PMP acuză faptul că anul acesta este pierdut în privința investițiilor cu bani europeni, mai ales că mai toate proiectele de dezvoltare locală se află înscrise în PNRR: „Mai mult, aceste proiecte sunt trecute în cheltuielile de buget pe anul acesta, care vor ori pierdute, ori amânate, cu cel puțin un an.”

În același timp, președintele PMP, Cristian Diaconescu susține că, în urma discuțiilor purtate cu membrii Comisiei Europene, a rezultat faptul că PNRR este o șansă unică pentru România, mai ales pentru că proiectele de finanțare europeană sunt o mare oportunitate pentru dezvoltarea infrasctructurii rutiere: „Din păcate, țara noastră este printre puținele state membre care au nevoie de bani pentru așa ceva”, a adăugat Cristian Diaconescu.

De asemenea, cei de la Bruxelles nu pot înțelege de ce acest proiect al României nu a fost negociat și dezbătut în țară de toți factorii de decizie, în condițiile în care sunt înregistrate la Bruxelles, foarte multe plângeri ale românilor referitoare la proiectul depus de propriul Guvern: „Oficialii europeni acuză faptul că nu a existat un pact politic al României pe PNRR”, a adăugat președintele PMP Cristian Diaconescu.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este partea centrală a Next Generation EU, pachetul de relansare menit să revitalizeze economia UE după pandemia COVID-19, abordând în același timp principalele provocări ale vremurilor noastre, cum ar fi tranziția climatică și transformarea digitală. Pentru a primi sprijin din partea mecanismului, statele membre trebuie să își prezinte planurile de redresare și de reziliență Comisiei, care le evaluează apoi în funcție de recomandările specifice fiecărei țări și de cei șase piloni ai mecanismului.

Odată ce un plan individual este prezentat, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză, Comisia are la dispoziție două luni pentru a-l evalua și pentru a propune o decizie de punere în aplicare a Consiliului privind aprobarea acestuia. Consiliul examinează apoi, de regulă, propunerea în termen de patru săptămâni. După ce adoptă decizia propusă, statul membru poate semna acorduri bilaterale de finanțare cu Comisia și poate primi prefinanțarea convenită în termen de două luni.

Plățile ulterioare din cadrul Mecanismului se vor baza pe o evaluare pozitivă a implementării planului de redresare și de reziliență, luând în considerare realizarea etapelor și obiectivelor stabilite în planul individual.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Conferința privind Viitorul Europei, prima șansă pentru România de a contribui în mod direct la setarea priorităților UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Politica agricolă comună: Comisia Europeană adoptă măsuri prin care fermierii pot să primească plăți în avans mai mari

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Incendiile de pădure: UE ajută Italia, Grecia, Albania și Macedonia de Nord să lupte împotriva incendiilor devastatoare

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Raport al Comisiei Europene: Țările din Balcanii de Vest și cele din Parteneriatul Estic îndeplinesc în continuare cerințele pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză

ROMÂNIA4 hours ago

Mercer Street: România continuă demersurile diplomatice la ONU pentru condamnarea internațională a atacului Iranului

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Charles Michel, la un an de la explozia din Beirut: UE continuă să sprijine Libanul. Este nevoie urgent de reforme pentru o ieșire sustenabilă din criză

Marian-Jean Marinescu5 hours ago

Marian-Jean Marinescu apreciază că pachetul ”Fit for 55” conține ”propuneri foarte complicate”: Nu cuprinde alternative în afara energiei electrice

Dan Nica6 hours ago

Liderul delegației PSD din PE, Dan Nica: Trei state au primit deja bani din fondul european de relansare, iar în România nu mai auzim nimic de PNRR 

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul perfect, dar este rezonabil şi va fi aprobat

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cea mai mare creștere a vânzărilor cu amănuntul în luna iunie

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending