Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, bilanț de peste 800 de pagini al primului său mandat: ”Cel mai mare câștig este menținerea cursului democratic și pro-european al României”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a făcut joi bilanțul primului mandat de șef al statului, cu două zile înainte de preluarea oficială a celui de-al doilea mandat la Cotroceni, în care a afirmat că ”cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”. Șeful statului a subliniat că bilanțul primului său mandat cuprinde peste 800 de pagini și este pus la dispoziția opiniei publice în format digital pentru a promova o conduită responsabilă față de mediul înconjurător.

”În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală. Mandatul de Președinte l-am primit din partea cetățenilor și, de aceea, este necesar un exercițiu de transparență, cu bilanțul tuturor acestor direcții și acțiuni, un bilanț pe care mi-l asum”, a spus președintele, în debutul intervenției sale, punctând că a ales să facă acest demers acum și nu în campania electorală, deoarece este unul instituțional și nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump

Șeful statului a dat ca exemple, în dimensiunea politicii externe, acordul politic național pentru alocarea a 2% din PIB pentru apărare, coordonarea politicii externe a României prin prisma celor trei piloni esențiale – apartenența la NATO și la Uniunea Europeană și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum și cele două vizite efectuate la Casa Albă, prima dintre acestea reprezentând întâia vizită a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est la Washington în timpul administrației lui Donald Trump.

”Încă de la debutul mandatului meu, am inițiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil și puternic în NATO și asigură, în același timp, finanțarea atât de necesară modernizării și dotării Armatei României. În privința politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu și mă refer, desigur, la creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre”, a spus președintele.

Klaus Iohannis a adus Europei deviza ”Spiritului de la Sibiu”

Descriindu-se drept un ”pro-european convins”, Iohannis a evocat summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE găzduită de România și întâia astfel de reuniune organizată chiar de Ziua Europei. Sub deviza ”spiritului de la Sibiu”, Iohannis a subliniat că liderii UE și-a asumat atunci să apere o Europă unită.

”Am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă. În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de țara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european și să acționeze pentru a le asigura tuturor cetățenilor europeni o viață din ce în ce mai bună”, a detaliat președintele.

Bilanțul pe plan intern: blocarea OUG 13, a amnistiei și a grațierii, referendumul pentru justiție și votul prin corespondență pentru diaspora

În plan intern, președintele a insistat că a făcut uz de toate mecanismele constituționale pentru a apăra independența justiției și statul de drept, precizând că ”bilanțul vorbește de la sine”.

”Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare. Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament. Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiția, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat. În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota. Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate.

Klaus Iohannis a vorbit și despre obiectivul ”modernizării și recredibilizării instituțiilor publice” și despre deschiderea pe care a manifestat-o în relația dintre Administrația Prezidențială și societatea civilă.

Klaus Iohannis: ”România Educată, proiectul meu de suflet”

Șeful statului a reafirmat că proiectul ”România educată”, lansat în 2016, ”rămâne proiectul meu de suflet”, fiind cea mai amplă consultare publică privind educația din țara noastră.

”Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorința de a conferi sistemului de învățământ stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp și fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni și a unei strategii pentru educația din România”, a mai spus el.

Klaus Iohannis s-a referit și la Centenarul Marii Uniri, aniversat anul trecut.

”Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale țării, importanța realizării unității naționale, ca proiect de succes al națiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii și prosperității pentru toți cetățenii ei”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis își va prelua cel de-al doilea mandat de președinte, și ultimul, sâmbătă, 21 decembrie.


Discursul integral al președintelui:

”Bună seara!

Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră în cadrul acestui eveniment de prezentare publică a bilanțului primului meu mandat de Președinte al României.

Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca țara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României.

În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală.

Mandatul de Președinte l-am primit din partea cetățenilor și, de aceea, este necesar un exercițiu de transparență, cu bilanțul tuturor acestor direcții și acțiuni, un bilanț pe care mi-l asum.

Am dorit să fac această prezentare acum, după alegerile prezidențiale, pentru că un astfel de demers este unul instituțional și nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Încă de la debutul mandatului meu, am inițiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil și puternic în NATO și asigură, în același timp, finanțarea atât de necesară modernizării și dotării Armatei României.

În privința politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu și mă refer, desigur, la creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre.

Fiind un pro-european convins, mi-am propus și am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă.

În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de țara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european și să acționeze pentru a le asigura tuturor cetățenilor europeni o viață din ce în ce mai bună.

În plan intern, buna funcționare a autorităților publice s-a aflat în centrul preocupărilor mele ca Președinte. În ultimii trei ani, s-a încercat acapararea întregului stat român și șubrezirea lui prin slăbirea justiției și prin plasarea în funcții de conducere a unor incompetenți cu un anumit carnet de partid.

Pentru a contracara aceste forțe profund nedemocratice, care au încercat oprirea luptei anticorupție, am uzat de toate mecanismele constituționale.

Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare.

Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament.

Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiția, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat.

În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota.

Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate.

Încă de la începutul mandatului, mi-am propus o agendă extinsă în ceea ce privește modernizarea și recredibilizarea instituțiilor publice, precum și construirea unui parteneriat solid și funcțional între instituția prezidențială și organizațiile societății civile.

Un parteneriat care să nu se rezume doar la chestiuni punctuale, ci unul pe termen lung, care să poată fi extins în numeroase domenii ale vieții publice. Mi-am dorit ca această colaborare să fie una constantă, onestă și directă, pentru că doar printr-o abordare deschisă instituțiile publice din România și organizațiile neguvernamentale pot contribui în mod esențial la consolidarea parcursului democratic și european al țării noastre.

În ceea ce privește politica internă, am utilizat toate instrumentele constituționale avute la dispoziție pentru schimbarea modului de funcționare a instituțiilor statului, pentru reforma mecanismelor electorale, a partidelor și a clasei politice în ansamblu.

Principiul în care cred cu tărie este acela că integritatea și profesionalismul oamenilor politici reprezintă cheia de boltă a unei schimbări majore de paradigmă în modul în care instituțiile se raportează la cetățean.

Este unul dintre motivele pentru care m-am implicat activ, încă de la preluarea mandatului prezidențial, în schimbarea legislației electorale și a legii partidelor.

De asemenea, am susținut în mod constant, în cadrul tuturor întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanții autorităților publice centrale sau locale, cât de importantă este buna guvernare pentru dezvoltarea României.

Educația și cercetarea au reprezentant pentru mine o prioritate. Abordarea mea în aceste domenii a fost una constructivă, menită să asigure stabilitate, predictibilitate și credibilitate, recunoscând atât performanțele sistemului, cât și problemele acestuia, promovând exemplele pozitive și identificând soluții acolo unde se impun.

Proiectul meu de suflet rămâne însă „România Educată”, cea mai amplă consultare de până acum în domeniul educației, deschisă întregii societăți.

Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorința de a conferi sistemului de învățământ stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp și fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni și a unei strategii pentru educația din România.

În plan economic, am cerut permanent politici economice responsabile, investiții consistente și constante, echilibre sănătoase și prudență fiscal-bugetară, iar atunci când aceste patru direcții au fost amenințate de decizii greșite am acționat, în limita prerogativelor constituționale, pentru stoparea derapajelor.

Totodată, am avut un intens dialog constructiv cu mediul de afaceri, am încurajat competitivitatea și am promovat sectoare relevante pentru economia României.

În domeniul sănătății, am avut în vedere obiectivele asumate în Programul Prezidențial, promovând în mod special educația pentru sănătate și prevenția, precum și plasarea pacientului cu adevărat în centrul sistemului, valorizarea personalului medical și, nu în ultimul rând, implementarea inovației în medicină, prin susținerea conceptului de medicină personalizată.

Ca mediator între factorii de decizie din sfera sănătății publice și societate, mi-am propus și cred că am reușit să creăm, la Palatul Cotroceni, cadrul de dialog și dezbatere asupra situației sistemului sanitar și asupra posibilelor soluții pentru a-l face mai corect și mai eficient pentru cetățeni.

Din perspectiva patrimoniului cultural și a promovării culturii, am urmărit de-a lungul mandatului meu respectarea, de către autoritățile și instituțiile publice, a dreptului la identitate, a accesului garantat la cultură și la dezvoltare spirituală neîngrădită a tuturor cetățenilor.

Am acordat o atenție deosebită ocrotirii valorilor culturale ale minorităților, ca expresie a contribuției valoroase a acestora la patrimoniul cultural național, a libertății de creație și, de exemplu, al dialogului între culturi. De câte ori am avut prilejul, am promovat creatorii și am susținut dezvoltarea creativității contemporane.

Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale țării, importanța realizării unității naționale, ca proiect de succes al națiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii și prosperității pentru toți cetățenii ei.

Acestea sunt în linii mari principalele direcții care au ghidat întreaga mea activitate pe parcursul primului mandat de Președinte al României. Bilanțul detaliat, fiindcă aceasta este doar o introducere, pe fiecare domeniu în parte va putea fi consultat pe site-ul Președinției într-un document exhaustiv, de peste 800 de pagini.

Dată fiind întinderea sa semnificativă, am ales să punem la dispoziția opiniei publice acest document în format digital, și nu tipărit, pentru a promova o conduită responsabilă față de mediul înconjurător.

Dumneavoastră, jurnaliștii prezenți aici, veți primi un material sintetic, pe care vi-l vor înmâna colegii mei după terminarea acestei declarații.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară bună!”


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Florin Cîțu anunță că Guvernul a aprobat un memorandum pentru finalizarea MCV: Încercăm până în luna iunie

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens, a anunţat, miercuri, premierul Florin Cîţu.

Este un angajament politic al acestei coaliţii şi vom face demersuri prioritare pentru a finaliza Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi, bineînţeles, este vorba despre legislaţia din domeniul Justiţiei. Acest memorandum arată clar un calendar din partea Guvernului, împreună cu Parlamentul, cu coaliţia din Parlament, pentru a rezolva această problemă. (…) Este un lucru foarte important, acest Guvern şi-a asumat şi această coaliţie de guvernare şi-a asumat rezolvarea MCV-ului în baza recomandărilor. Este un calendar ambiţios, încercăm până în iunie“, a declarat Cîţu, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

 

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

POLITICĂ

Florin Cîțu, prima convorbire telefonică cu un omolog din UE și NATO: Premierul a discutat cu omologul din Franța despre importanța companiilor franceze în relansare economică a României

Published

on

© Photo Collage (gov.ro)

Prim-ministrul Florin Cîțu a avut luni prima sa convorbire telefonică cu un omolog din UE și NATO, șeful guvernului discutând cu prim-ministrul francez Jean Castex despre relațiile bilaterale dintre România și Franța.

În cursul zilei de azi am avut prima convorbire în calitate de prim-ministru cu omologul meu francez, domnul Jean Castex. M-am bucurat să constat continuitatea relațiilor bilaterale dintre Franța și România, relații care au o istorie lungă și de succes în mai multe domenii. Dincolo de discuțiile referitoare la evoluția pandemiei și al procesului de vaccinare din cele două țări, am reiterat cât de importante sunt companiile franceze în procesul de relansare economică a României. Totodată, premierul Castex a exprimat sprijinul deplin pe care Franța îl va da în continuare României în toate proiectele noastre în plan extern și nu numai“, a scris Cîțu, pe pagina sa de Facebook.

De altfel, în luna octombrie a anului trecut, prim-ministrul de atunci, Ludovic Orban, a fost primul șef de guvern din UE primit la Paris de premierul Jean Castex, după numirea sa în funcție. Atunci, Franța și România au semnat o nouă foaie de parcurs privind Parteneriatul Strategic bilateral, România obținând susținerea din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE.

Mai mult, cele două țări au semnat și o Declaraţie de intenţie în domeniul nuclear civil, care vizează, printre altele, colaborarea cu parteneri strategici în realizarea proiectului de construcţie a reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

De asemenea, România și Franța au decis tot atunci reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării ai celor două țări.

Nu în ultimul rând, Franța a asigurat România de sprijinul său pentru ca Bucureștiul să găzduiască viitorul Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică, prima structură europeană obținută de România în urma unei competiții cu mai multe orașe din UE și a unui vot dat la nivelul Consiliului Uniunii Europene, instituție care reprezintă statele membre.

Continue Reading

POLITICĂ

România, printre primele țări UE și NATO care condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi la Moscova: Represiunea este complet nedemocratică

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a condamnat duminică seară arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, revenit la Moscova la aproape jumătate de an după tentativa de otrăvire a acestuia cu agent neurotoxic de tip Noviciok, perioadă în care a fost tratat și s-a recuperat la Berlin.

Arestarea liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi la revenirea în Rusia după recuperarea sa post-otrăvire cu Noviciok este inacceptabilă. Represiunea împotriva opoziției este complet nedemocratică“, a scris șeful diplomației române, pe Twitter.

De altfel, România se numără printre primele țări UE și NATO care reacționează la arestarea lui Navalnîi, după ce statele baltice – Estonie, Letonia și Lituania – au emis o declarație comună.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminică seara, la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Autoritatea penitenciară din Rusia (FSIN) a confirmat că agenţii l-au reţinut pe Navalnîi, cel mai cunoscut critic al preşedintelui Vladimir Putin, transmite agenţia Interfax, preluată de Reuters.

Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Cursa aeriană a companiei Pobeda, cu care a sosit dizidentul, trebuia să aterizeze pe aeroportul Vnukovo, unde Navalnîi era aşteptat de un grup de susţinători care îi scandau numele. Poliţia a dispersat protestatarii şi i-a arestat pe câţiva dintre ei.

Avionul în care se afla Navalnîi a fost redirecţionat în ultimul moment spre Şeremetievo.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA14 mins ago

Comisia Europeană anunță că livrările vaccinului anti-COVID produs de Pfizer/BioNTech vor reveni la normal de săptămâna viitoare

INTERNAȚIONAL28 mins ago

Maia Sandu, întrevedere cu ambasadorul SUA după învestirea lui Joe Biden: Dorim aprofundarea cooperării cu Statele Unite, un partener de încredere pentru procesul de democratizare din R. Moldova

MAREA BRITANIE55 mins ago

Regina Elisabeta a II-a i-a transmis un mesaj de felicitare privat lui Joe Biden, al 13-lea președinte al SUA cu care monarhul britanic va colabora

Cristian Bușoi1 hour ago

EMA a publicat raportul privind deciziile cheie din 2020. Cristian Bușoi, responsabil al PE pentru relația cu EMA: Voi sprijini în continuare activitatea Agenției, care trebuie să acționeze în beneficiul pacienților

SUA1 hour ago

Administrația Biden critică sancțiunile impuse de China fostului secretarul de stat Mike Pompeo

U.E.2 hours ago

Parchetul European și Europol vor colabora pentru a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE. Laura Kövesi: Vom lupta mai bine cu cei care încearcă să fure banii cetățenilor europeni

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul George Maior, prezent la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden: Administrația Biden “a transmis mesaje puternice privind întărirea Parteneriatului dintre România și SUA”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

Dragoș Pîslaru23 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 day ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending