Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, bilanț de peste 800 de pagini al primului său mandat: ”Cel mai mare câștig este menținerea cursului democratic și pro-european al României”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a făcut joi bilanțul primului mandat de șef al statului, cu două zile înainte de preluarea oficială a celui de-al doilea mandat la Cotroceni, în care a afirmat că ”cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”. Șeful statului a subliniat că bilanțul primului său mandat cuprinde peste 800 de pagini și este pus la dispoziția opiniei publice în format digital pentru a promova o conduită responsabilă față de mediul înconjurător.

”În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală. Mandatul de Președinte l-am primit din partea cetățenilor și, de aceea, este necesar un exercițiu de transparență, cu bilanțul tuturor acestor direcții și acțiuni, un bilanț pe care mi-l asum”, a spus președintele, în debutul intervenției sale, punctând că a ales să facă acest demers acum și nu în campania electorală, deoarece este unul instituțional și nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump

Șeful statului a dat ca exemple, în dimensiunea politicii externe, acordul politic național pentru alocarea a 2% din PIB pentru apărare, coordonarea politicii externe a României prin prisma celor trei piloni esențiale – apartenența la NATO și la Uniunea Europeană și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum și cele două vizite efectuate la Casa Albă, prima dintre acestea reprezentând întâia vizită a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est la Washington în timpul administrației lui Donald Trump.

”Încă de la debutul mandatului meu, am inițiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil și puternic în NATO și asigură, în același timp, finanțarea atât de necesară modernizării și dotării Armatei României. În privința politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu și mă refer, desigur, la creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre”, a spus președintele.

Klaus Iohannis a adus Europei deviza ”Spiritului de la Sibiu”

Descriindu-se drept un ”pro-european convins”, Iohannis a evocat summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE găzduită de România și întâia astfel de reuniune organizată chiar de Ziua Europei. Sub deviza ”spiritului de la Sibiu”, Iohannis a subliniat că liderii UE și-a asumat atunci să apere o Europă unită.

”Am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă. În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de țara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european și să acționeze pentru a le asigura tuturor cetățenilor europeni o viață din ce în ce mai bună”, a detaliat președintele.

Bilanțul pe plan intern: blocarea OUG 13, a amnistiei și a grațierii, referendumul pentru justiție și votul prin corespondență pentru diaspora

În plan intern, președintele a insistat că a făcut uz de toate mecanismele constituționale pentru a apăra independența justiției și statul de drept, precizând că ”bilanțul vorbește de la sine”.

”Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare. Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament. Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiția, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat. În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota. Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate.

Klaus Iohannis a vorbit și despre obiectivul ”modernizării și recredibilizării instituțiilor publice” și despre deschiderea pe care a manifestat-o în relația dintre Administrația Prezidențială și societatea civilă.

Klaus Iohannis: ”România Educată, proiectul meu de suflet”

Șeful statului a reafirmat că proiectul ”România educată”, lansat în 2016, ”rămâne proiectul meu de suflet”, fiind cea mai amplă consultare publică privind educația din țara noastră.

”Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorința de a conferi sistemului de învățământ stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp și fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni și a unei strategii pentru educația din România”, a mai spus el.

Klaus Iohannis s-a referit și la Centenarul Marii Uniri, aniversat anul trecut.

”Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale țării, importanța realizării unității naționale, ca proiect de succes al națiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii și prosperității pentru toți cetățenii ei”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis își va prelua cel de-al doilea mandat de președinte, și ultimul, sâmbătă, 21 decembrie.


Discursul integral al președintelui:

”Bună seara!

Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră în cadrul acestui eveniment de prezentare publică a bilanțului primului meu mandat de Președinte al României.

Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca țara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României.

În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală.

Mandatul de Președinte l-am primit din partea cetățenilor și, de aceea, este necesar un exercițiu de transparență, cu bilanțul tuturor acestor direcții și acțiuni, un bilanț pe care mi-l asum.

Am dorit să fac această prezentare acum, după alegerile prezidențiale, pentru că un astfel de demers este unul instituțional și nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Încă de la debutul mandatului meu, am inițiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil și puternic în NATO și asigură, în același timp, finanțarea atât de necesară modernizării și dotării Armatei României.

În privința politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu și mă refer, desigur, la creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre.

Fiind un pro-european convins, mi-am propus și am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă.

În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de țara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european și să acționeze pentru a le asigura tuturor cetățenilor europeni o viață din ce în ce mai bună.

În plan intern, buna funcționare a autorităților publice s-a aflat în centrul preocupărilor mele ca Președinte. În ultimii trei ani, s-a încercat acapararea întregului stat român și șubrezirea lui prin slăbirea justiției și prin plasarea în funcții de conducere a unor incompetenți cu un anumit carnet de partid.

Pentru a contracara aceste forțe profund nedemocratice, care au încercat oprirea luptei anticorupție, am uzat de toate mecanismele constituționale.

Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare.

Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament.

Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiția, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat.

În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota.

Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate.

Încă de la începutul mandatului, mi-am propus o agendă extinsă în ceea ce privește modernizarea și recredibilizarea instituțiilor publice, precum și construirea unui parteneriat solid și funcțional între instituția prezidențială și organizațiile societății civile.

Un parteneriat care să nu se rezume doar la chestiuni punctuale, ci unul pe termen lung, care să poată fi extins în numeroase domenii ale vieții publice. Mi-am dorit ca această colaborare să fie una constantă, onestă și directă, pentru că doar printr-o abordare deschisă instituțiile publice din România și organizațiile neguvernamentale pot contribui în mod esențial la consolidarea parcursului democratic și european al țării noastre.

În ceea ce privește politica internă, am utilizat toate instrumentele constituționale avute la dispoziție pentru schimbarea modului de funcționare a instituțiilor statului, pentru reforma mecanismelor electorale, a partidelor și a clasei politice în ansamblu.

Principiul în care cred cu tărie este acela că integritatea și profesionalismul oamenilor politici reprezintă cheia de boltă a unei schimbări majore de paradigmă în modul în care instituțiile se raportează la cetățean.

Este unul dintre motivele pentru care m-am implicat activ, încă de la preluarea mandatului prezidențial, în schimbarea legislației electorale și a legii partidelor.

De asemenea, am susținut în mod constant, în cadrul tuturor întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanții autorităților publice centrale sau locale, cât de importantă este buna guvernare pentru dezvoltarea României.

Educația și cercetarea au reprezentant pentru mine o prioritate. Abordarea mea în aceste domenii a fost una constructivă, menită să asigure stabilitate, predictibilitate și credibilitate, recunoscând atât performanțele sistemului, cât și problemele acestuia, promovând exemplele pozitive și identificând soluții acolo unde se impun.

Proiectul meu de suflet rămâne însă „România Educată”, cea mai amplă consultare de până acum în domeniul educației, deschisă întregii societăți.

Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorința de a conferi sistemului de învățământ stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp și fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni și a unei strategii pentru educația din România.

În plan economic, am cerut permanent politici economice responsabile, investiții consistente și constante, echilibre sănătoase și prudență fiscal-bugetară, iar atunci când aceste patru direcții au fost amenințate de decizii greșite am acționat, în limita prerogativelor constituționale, pentru stoparea derapajelor.

Totodată, am avut un intens dialog constructiv cu mediul de afaceri, am încurajat competitivitatea și am promovat sectoare relevante pentru economia României.

În domeniul sănătății, am avut în vedere obiectivele asumate în Programul Prezidențial, promovând în mod special educația pentru sănătate și prevenția, precum și plasarea pacientului cu adevărat în centrul sistemului, valorizarea personalului medical și, nu în ultimul rând, implementarea inovației în medicină, prin susținerea conceptului de medicină personalizată.

Ca mediator între factorii de decizie din sfera sănătății publice și societate, mi-am propus și cred că am reușit să creăm, la Palatul Cotroceni, cadrul de dialog și dezbatere asupra situației sistemului sanitar și asupra posibilelor soluții pentru a-l face mai corect și mai eficient pentru cetățeni.

Din perspectiva patrimoniului cultural și a promovării culturii, am urmărit de-a lungul mandatului meu respectarea, de către autoritățile și instituțiile publice, a dreptului la identitate, a accesului garantat la cultură și la dezvoltare spirituală neîngrădită a tuturor cetățenilor.

Am acordat o atenție deosebită ocrotirii valorilor culturale ale minorităților, ca expresie a contribuției valoroase a acestora la patrimoniul cultural național, a libertății de creație și, de exemplu, al dialogului între culturi. De câte ori am avut prilejul, am promovat creatorii și am susținut dezvoltarea creativității contemporane.

Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale țării, importanța realizării unității naționale, ca proiect de succes al națiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii și prosperității pentru toți cetățenii ei.

Acestea sunt în linii mari principalele direcții care au ghidat întreaga mea activitate pe parcursul primului mandat de Președinte al României. Bilanțul detaliat, fiindcă aceasta este doar o introducere, pe fiecare domeniu în parte va putea fi consultat pe site-ul Președinției într-un document exhaustiv, de peste 800 de pagini.

Dată fiind întinderea sa semnificativă, am ales să punem la dispoziția opiniei publice acest document în format digital, și nu tipărit, pentru a promova o conduită responsabilă față de mediul înconjurător.

Dumneavoastră, jurnaliștii prezenți aici, veți primi un material sintetic, pe care vi-l vor înmâna colegii mei după terminarea acestei declarații.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară bună!”


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, către omologul ungar: Un acord privind un program de dezvoltare economică a Ardealului, posibil fără criterii etnice și cu respectarea legislației românești și europene

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat marţi că va avea în perioada următoare discuţii cu omologul de la Budapesta pe tema programului de dezvoltare economică a Ardealului, subliniind că în prezent acest program nu are acordul părţii române şi că acesta trebuie să respecte legislaţia europeană şi românească, dar şi să fie nediscriminatoriu.

Precizările au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă comune susţinută de Bogdan Aurescu şi ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, la sediul MAE.

“Am discutat şi despre programul de dezvoltare economică a Ardealului. Am amintit poziţia cunoscută a autorităţilor române. Nu există niciun acord al României pentru implementarea acestui program pe teritoriul României, dar am transmis în acelaşi timp colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să îi respecte, care sunt premisele esenţiale pentru discuţii cu privire la acest subiect. Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă şi nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu cu încălcarea legislaţiei europene sau româneşti privind concurenţa pe piaţă. Prin urmare, vom avea discuţii în perioada următoare cu privire la acest program şi sperăm să ajungem la o înţelegere pe baza acestor parametri”, a spus Bogdan Aurescu, conform declarațiilor remise de MAE.

Péter Szijjártó a arătat la rândul său că doreşte să ajungă la o înţelegere cu partea română, astfel încât programul să continue.

“Contractele care au fost încheiate privind sprijinirea şi investiţiile s-au terminat. Guvernul este pregătit să acorde în continuare aceste investiţii. Desigur, doresc să ne înţelegem cu domnul ministru Aurescu cum să continuăm pe mai departe. Deocamdată nu există niciun contract care să fie în derulare şi acum este un prilej deosebit de important pentru a stabili ce vom face în viitor. (…) În 2017 am vorbit cu Teodor Meleşcanu despre această problemă şi atunci am discutat condiţiile. Desigur, niciodată nu am scris, ne-am uitat unul în ochii celuilalt şi astfel am stabilit programul. Am înţeles că domnul ministru doreşte să facem o înţelegere în scris. Desigur, o să facem. Pe teritoriul României se va întâmpla desfăşurarea programului şi fără această semnare nu putem”, a spus Péter Szijjártó, citat de Agerpres.

De cealaltă parte, Aurescu a subliniat că în prezent acest program nu are acordul părţii române şi nici nu are valabilitate, deoarece nu a fost scris.

“Noi nu avem informaţii, instituţional vorbind, despre existenţa unui astfel de acord. Nu pun la îndoială ceea ce spune colegul meu Peter, dar pentru a fi cu adevărat în legalitate cu un astfel de program este nevoie ca el să fie cu implicarea autorităţilor române, să fie fără ţintă etnică – deci să fie nediscriminatoriu – să aibă în vedere nu doar o anumită regiune, locuită eventual doar de către o anumită comunitate etnică şi, foarte important, să respecte legislaţia europeană şi românească în materie de competiţie şi ajutor de stat. (…) Nu ne opunem unui astfel de program dacă el corespunde parametrilor de drept internaţional, de drept european şi legislaţiei române, pentru că el se desfăşoară sau ar urma să se desfăşoare pe teritoriul României. Sunt încredinţat că în discuţiile care vor urma vom putea să găsim o formulă care să corespundă acestor parametri”, a mai spus șeful diplomației române.

Citiți și Bogdan Aurescu, după întâlnirea cu omologul maghiar: Oficialii din Ungaria prezenți în România să nu mai facă declarații contrare parteneriatului nostru strategic și să respecte ordinea constituțională

În altă ordine de idei, Aurescu a subliniat că România este interesată de identificarea unor proiecte reciproc avantajoase, precum şi de dinamizarea cooperării economice, îndeosebi în domenii precum infrastructura sau energia. El a transmis părţii ungare aprecierea faţă de identificarea de soluţii viabile în vederea creării unui coridor de tranzit pentru cetăţenii români şi a asigurării circulaţiei lucrătorilor transfrontalieri.

“Am reuşit, practic, prin discuţii bilaterale susţinute, să găsim soluţii în beneficiul cetăţenilor noştri”, a afirmat ministrul român.

Aurescu a adăugat că România doreşte dezvoltarea relaţiilor economice, în condiţiile în care între cele două ţări există schimburi comerciale importante, cu potenţial de creştere. Astfel, anul trecut, schimburile comerciale au ajuns la 9,4 miliarde de euro.

“Suntem interesaţi să acţionăm, însă nu numai pentru dezvoltarea acestui nivel de schimburi, dar şi pentru echilibrarea balanţei comerciale, în sensul sporirii volumului exporturilor româneşti pe piaţa din Ungaria. De asemenea, am reluat propunerea de creare a unei camere de comerţ bilaterale în Ungaria, pentru promovarea intereselor companiilor româneşti pe piaţa ungară, respectiv pentru promovarea intereselor companiilor ungare pe piaţa românească. Din păcate, investiţiile româneşti în Ungaria se află la un nivel destul de redus, de aproximativ 160 de milioane de euro, sunt peste 7.700 de societăţi cu capital românesc, dar apreciem că nu este suficient şi dorim să stimulăm creşterea semnificativă a acestor investiţii”, a spus ministrul.

Aurescu a mai precizat că a convenit cu Peter Szijjarto reluarea activităţii Comitetului bilateral pe probleme economice, care nu s-a întâlnit de peste patru ani. Totodată, partea română a propus organizarea unui forum economic mixt româno-ungar, care să promoveze domeniul IT&C, tehnologiile de mediu şi economia digitală. Au mai fost abordate extinderea cooperării în domeniul sănătăţii, având în vedere că “există deja o colaborare importantă” în domeniul transplantului pulmonar, precum şi problematica energiei, inclusiv tematica BRUA.

“Am convenit ca în perioada următoare reprezentanţii speciali din cele două ministere de externe, care se ocupă de energie, să se întâlnească şi să discute aprofundat pe toate aceste teme”, a mai spus Aurescu.

Continue Reading

POLITICĂ

Bogdan Aurescu, după întâlnirea cu omologul maghiar: Oficialii din Ungaria prezenți în România să nu mai facă declarații contrare parteneriatului nostru strategic și să respecte ordinea constituțională

Published

on

Ministrul afacerilor, Bogdan Aurescu, a declarat marți, într-o conferință comună susținută împreună cu omologul său ungar, Péter Szijjártó, că România dorește o abordare pozitivă a relației cu Ungaria, bazată pe buna vecinătate și pe revenirea la o relație de parteneriat strategic real cu Ungaria. 

Vizita lui Péter Szijjártó la București are loc într-un context sensibil în relațiile româno-ungare, amplificat de mai multe incidente politico-diplomatice din ultima perioadă, dar și de apropiata împlinire a centenarului Tratatului de la Trianon, actul semnat la 4 iunie 1920 care a consfințit juridic unirea Transilvaniei cu Regatul României, înfăptuită la 1 decembrie 1918, și care a stabilit frontierele Ungariei după Primul Război Mondial.

“Este o vizită care are loc într-o perioadă sensibilă în această relație bilaterală. La început am fost reticent în legătură cu organizarea acestei vizite acum, pentru că suntem cu 10 zile înainte de momentul semnării Tratatului de la Trianon, care are semnificații diferite pentru România și Ungaria. În ultima perioadă au existat momente tensionate la nivelul relației bilaterale. (…)  Aș fi preferat ca această vizită să aibă loc după 4 iunie, pentru că este un context special, pentru că e nevoie de o bună pregătire a unei astfel de vizite. Cu toate acestea, l-am invitat pe colegul meu la București pentru că România dorește în modul cel mai sincer revenirea la o relație de parteneriat strategic real cu Ungaria și pentru că așteptările părții române cu privire la relația bilaterală trebuie comunicate direct și sincer ca între parteneri adevărați”, a spus Aurescu, citat de Digi24.

Șeful diplomației române a afirmat că România este interesată să iasă din logica confruntării și să creeze o relație modernă, de încredere și respect reciproc și a făcut, în context, apel la reținere și discernământ în declarații.

“România e profund interesată să ieșim din logica provocărilor și a confruntării și propunem crearea premiselor conturării unei relații româno-ungare constructive,  civilizate, pragmatice, europene. Este nevoie să readucem în relația de încredere climatul de încredere și respect reciproc. Ne dorim o abordare pozitivă a relației cu Ungaria ca bun vecin. Facem apel la reținere și discernământ, pledăm în actualul context marcat de efectele nocive ale crizei COVID, pentru implicare deplină și reală în construirea unei relații în avantaj reciproc. Obiectivele României sunt consolidarea relației bilaterale, identificarea unor proiecte reciproc avantajoase, aprofundarea cooperării sectoriale, în domenii ca infrastructura, energia, continuarea dialogului privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din cele două țări”, a subliniat ministrul Aurescu.

Citiți și Ministrul de externe Bogdan Aurescu îl primește, marți, pe omologul său din Ungaria, Péter Szijjártó, într-un context sensibil al relațiilor bilaterale

Bogdan Aurescu a indicat că un “prim semnal concret al dorinței părții ungare de a realiza un dialog constructiv în țara noastră este ca în perioada imediat următoare, oficialii din Ungaria prezenți pe teritoriul României să nu mai facă declarații publice contrare parteneriatului nostru strategic, manifestând respect față de ordinea constituțională”.

“Orice declarații în această perioadă vor duce la deteriorarea relației biletarale și nu ne dorim acest lucru”, a avertizat el.

Bogdan Aurescu s-a referit și la programul economic desfășurat de Ungaria în Transilvania, acesta precizând că nu există un acord al României pentru derularea acestuia și că va fi negociat un acord în perioada următoare.

În context, seful diplomației române a afirmat că România este deschisă pentru activarea Comitetului pentru Minorități Naționale, un mecanism de consultare prevăzut în Parteneriatul Strategic bilateral. De asemenea, Aurescu a propus organizarea unui forum economic mixt româno-ungar și a invocat aniversarea, în 2022, a 20 de ani de parteneriat strategic între Budapesta și București pentru a face din nou apel pentru “dezvoltarea unei relații firești, în care să prevaleze dialogul, abordarea europeană”

Șeful diplomației maghiare a anunțat că i-a lansat omologului său român invitația de a efectua o vizită la Budapesta.

Evoluția relațiilor dintre București și Budapesta a fost marcată în ultima perioadă de multiple contacte bilaterale la nivel guvernamental, în contextul pandemiei de COVID-19, dar și de o retorică declarativă privind autonomia Ținutului Secuiesc.

 

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul de externe Bogdan Aurescu îl primește, marți, pe omologul său din Ungaria, Péter Szijjártó, într-un context sensibil al relațiilor bilaterale

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu îl primește marți, la București, pe ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei Péter Szijjártó, cei doi oficiali urmând să poarte convorbiri bilaterale și să susțină o conferință comună de presă de la ora 11:00, se arată în agenda MAE remisă CaleaEuropeană.ro.

Vizita lui Péter Szijjártó la București are loc într-un context sensibil în relațiile româno-ungare, amplificat de mai multe incidente politico-diplomatice din ultima perioadă, dar și de apropiata împlinire a centenarului Tratatului de la Trianon, actul semnat la 4 iunie 1920 care a consfințit juridic unirea Transilvaniei cu Regatul României, înfăptuită la 1 decembrie 1918, și care a stabilit frontierele Ungariei după Primul Război Mondial.

În schimb, evoluția relațiilor dintre București și Budapesta a fost marcată în ultima perioadă de multiple contacte bilaterale la nivel guvernamental, în contextul pandemiei de COVID-19, dar și de o retorică declarativă privind autonomia Ținutului Secuiesc.

Aurescu și Szijjártó au purtat în luna martie mai multe runde de negocieri telefonice soldate cu un acord privind crearea unui coridor umanitar de transport pentru cetățenii români blocați la frontiera dintre Austria și Ungaria, pe fondul deciziilor inițiale ale autorităților maghiare de a nu permite accesul cetățenilor străini pe teritoriul țării din cauza răspândirii pandemiei de coroanvirus.

Cu toate acestea, recent au avut loc mai multe incidente diplomatice și politice care au afectat raporturile româno-maghiare.

La 25 aprilie, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjártó, l-a atacat dur pe ambasadorul român la Budapesta, Marius Lazurca, pentru că acesta din urmă i-a luat apărarea unei deputate a opoziției din Ungaria.

Ambasadorul României la Budapesta și-a manifestat sprijinul pentru o deputată maghiară care a fost insultată după ce a cerut explicații cu privire la materialele medicale pe care Ungaria le-a trimis maghiarilor din Transilvania. În context, Szijjártó a spus că “opoziția maghiară și ambasadorul României se află pe o platformă politică comună împotriva maghiarilor de peste graniță”.

Ulterior, la București, Camera Deputaților a adoptat tacit un proiect de lege care prevedea acordarea de autonomie Ținutului Secuiesc, proiectul legislativ fiind respins însă a doua zi de Senat, care era cameră decizională în acest caz. După ce documentul a fost adoptat în Camera Deputaților, președintele Klaus Iohannis a criticat în termeni duri modul în care Partidul Social-Democrat, principala forță politică din Parlament, a permis ca acest proiect de lege să treacă de Cameră și a acuzat cu “PSD vrea să dea Ardealul ungurilor”, întrebându-l retoric pe președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: ““Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri?“.

Afirmațiile președintelui Klaus Iohannis au fost urmate de o replică din partea lui Péter Szijjártó, care a subliniat că șeful statului român ar trebui să acorde mai mult respect maghiarilor.

Poziția șefului diplomației ungare a fost urmată de o reacție din partea MAE român care a subliniat că “oficialul ungar deturnează, în mod absolut regretabil, sensul afirmațiilor Președintelui României cu privire la proiectul de lege privind statutul așa-zisului ”Ținut Secuiesc” – o temă care se circumscrie exclusiv unei dezbateri interne din România cu privire la un demers legislativ care contravine Constituției române, partea ungară neavând a se pronunța asupra acestui subiect”.

De asemenea, și președintele Klaus Iohannis a ținut să sublinieze că nu are niciun fel de problemă cu persoanele de etnie maghiară, ci cu politicienii, deoarece promovează legislaţie pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

În același siaj, prim-ministrul maghiar Viktor Orban a publicat pe pagina sa de Facebook o hartă a Ungariei mari, cu Transilvania și cu părți din Slovacia și Croația în componența ei, gestul său fiind urmat de critici din partea președintelui Croației și a președintelui Sloveniei.

De asemenea, la 15 mai, Camera Deputaților a decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, proiectul de lege în acest sens fiind adoptat de deputaţi cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri. Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Relațiile bilaterale româno-ungare au caracter de parteneriat strategic, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002. Cooperarea politică şi sectorială este intensă, fiind deja implementate sau aflate în desfăşurate numeroase proiecte de anvergură în domenii precum: transporturi, energie, mediu, dezvoltare regională, informează MAE.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending