Preşedintele Klaus Iohannis a condamnat, marţi, atacurile cu rachete ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurii civile din Ucraina, dar și survolarea teritoriului al altui stat, Republica Moldova, pentru comiterea acestor bombardamente, arătând că analiza nu relevă o creştere a riscurilor în România în acest moment.
Șeful statului a transmis această poziție în cadrul unei conferințe comune de presă cu omologul său georgian, Salome Zourabichvili, alături de care a semnat, la Palatul Cotroceni, declarația comună privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între cele două țări, un moment de referință în istoria relațiilor bilaterale dintre București și Tbilisi, aflate anul acesta la ceasul aniversar a 30 de ani de la stabilirea lor.
“Am discutat cu doamna Președinte și despre actualul context regional și internațional, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Ieri, rachete rusești au lovit din nou orașe şi infrastructuri civile din Ucraina. Astfel de atacuri trebuie să fie condamnate de întreaga comunitate internațională, iar uciderea civililor nevinovați trebuie să înceteze. Alături de partenerii noștri, România va continua să sprijine Ucraina și poporul ucrainean în lupta împotriva agresiunii Federației Ruse”, a punctat președintele.
El a afirmat că “analiza noastră însă nu relevă o creştere a riscurilor în acest moment”, răspunzând la o întrebare suplimentară pe temă.
În același timp, a calificat drept “inacceptabilă” survolarea spațiului aerian al altul stat, Republica Moldova, pentru comiterea acestor atacuri. “La fel de inacceptabil este ca teritoriul unui stat independent și suveran să fie folosit survolându-l pentru atacuri împotriva Ucrainei”.
Bombardamente ruse de o amploare fără precedent în ultimele luni au lovit Ucraina luni dimineaţa după explozia survenită sâmbătă pe podul Kerci care leagă Rusia de Crimeea, acţiune pusă de Rusia pe seama Ucrainei.
Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, loviturile ruse cu zeci de rachete şi drone iraniene Shahed au vizat Ucraina de la nord la sud şi de la est la vest, lovind capitala Kiev, precum şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Au fost vizate ținte ale infrastructurii civile, precum infrastructura de comunicații și infrastructura energetică.
Conform Ministerului Apărării Naționale al României, structurile Statului Major al Forţelor Aeriene care execută serviciul de luptă permanent pentru supravegherea spațiului aerian al României au detectat luni, 10 octombrie, în intervalul orar 8.05-9.09, trei ţinte aeriene care au evoluat în spaţiul aerian aferent bazinului nord-vestic al Mării Negre, către spaţiul aerian al Ucrainei (regiunile Odessa şi Viniţa).
Țintele aeriene au survolat și spaţiul aerian al Republicii Moldova, gest condamnat de Chișinău, care l-a convocat de urgență pe ambasadorul Rusiei pentru explicații.
