Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, către țările din Balcanii de Vest: Câteodată, ajutorul de la UE nu ajunge în două secunde, dar de fiecare dată este substanțial și important

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, miercuri, importanţa consolidării relaţiilor cu Balcanii de Vest, arătând că România sprijină aderarea acestor ţări la Uniunea Europeană.

“Pentru România, şi pentru mine personal, este extrem de important să consolidăm relaţiile cu Balcanii de Vest şi să încurajăm aceste ţări să obţină aderarea la Uniunea Europeană, la momentul potrivit şi vreau să îmi exprim satisfacţia pentru faptul că am făcut paşi semnificativi în direcţia corectă. Din partea României, din partea mea, întregul sprijin pentru aceste ţări în cadrul procedurilor. Îmi doresc ca Balcanii de Vest să fie alături de noi, aproape de noi, însă mă aştept ca ei să spună: Da, Uniunea Europeană este partenerul nostru!. Aş vrea să aud acest lucru foarte clar de la toţi prietenii noştri din Balcanii de Vest. Câteodată, bineînţeles, ajutorul de la Uniunea Europeană nu ajunge în două secunde, dar, de fiecare dată, atunci când ajunge, este substanţial şi este important. În concluzie: cred că suntem pe drumul cel bun, dar acest drum trebuie să fie acceptabil pentru ambele părţi”, a spus Iohannis în cadrul intervenţiei la summitul PPE, care a avut loc în sistem de videoconferinţă.

Președintele Klaus Iohannis participă miercuri, 6 mai, la reuniunea la nivel înalt între șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, liderii instituțiilor UE și liderii statelor din Balcanii de Vest, un summit ce va avea loc prin sistem de videoconferință din cauza circumstanțelor epidemiologice provocate de pandemia cu noul coronavirus.

Summitul UE-Balcanii de Vest era programat să aibă loc la începutul lunii mai, la Zagreb, în Croația, țara care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Însă, pe fondul restricțiilor de circulație pentru limitarea răspândirii coronavirusului, liderii celor 27 de state membre, precum şi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest care aspiră să adere la UE (Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania şi Kosovo) se reunesc, la 6 mai, prin intermediul unei videoconferințe.

Videoconferința cu țările din Balcanii de Vest are loc în contextul în care cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au aprobat, la 26 martie, deschiderea tratativelor de aderare cu Albania și cu Macedonia, în conformitate cu decizia asumată de miniștrii afacerilor europene din țările membre.

Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți printr-o videoconferință la nivelul Consiliului Afaceri Generale, au dat undă verde la 24 martie deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și cu Albania, punând astfel capăt unei perioade de aproape de doi ani în care Franța, în principal, a blocat prin veto o astfel de decizie. Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE amânaseră de trei ori deja o decizie în acest sens, deși Comisia Europeană a recomandat încă din aprilie 2018 deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. 

Dintre statele din regiune, doar Muntenegru (în 2012) și Serbia (în 2014) au început negocierile de aderare la UE, în vreme ce Bosnia și Herțegovina este stat potențial candidat, Acordul de Stabilizare și Asociere cu UE intrând în vigoare în 2015.

Pe de altă parte, reuniunea UE – Balcanii de Vest este precedată și de un gest de solidaritate din partea Uniunii Europene, statele membre dând undă verde unui pachet de asistență în valoare de 3 miliarde de euro pentru a ajuta țările învecinate să facă față consecințelor economice, inclusiv pentru statele din Balcanii Occidentali.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș o felicită pe Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei: Să lucrăm împreună pentru o Europă puternică

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament)

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a felicitat-o duminică pe Kaja Kallas, fost europarlamentar și parte a familiei Renew Europe, care va deveni prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei.

Kaja Kallas, în vârstă de 43 de ani, a fost desemnată săptămâna trecută să formeze un guvern în Estonia, în urma demisiei lui Juri Ratas, din aceeași familie politică.

“Felicitări și succes, Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei”, a scris Cioloș, pe Twitter, subliniind că aceasta este membru al Renew Europe.

“Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru o Estonie puternică în inima unei Uniuni Europene puternice”, a completat el.

Prin numirea sa în fruntea guvernului de la Tallinn, Estonia devine prima țară din lume care este condusă deopotrivă de un președinte femeie, Kersti Kaljulaid, și de un prim-ministru femeie.

Kaja Kallas este lider al Partidului Reformei din 2018 și fost deputat în Parlamentul European din 2014 până în 2018, fiind membru al grupului ALDE, acum Renew Europe.

Ea a fost anterior avocată, specializată în dreptul european și estonian în domeniul concurenței, și a fost membră a Parlamentului Estoniei.

Kaja Kallas își va reprezenta țara în Consiliul European, acolo unde Renew Europe este reprezentată de șapte șefi de stat sau de guvern, a doua cea mai mare pondere, după Partidul Popular European.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European avertizează producătorii de vaccinuri anti-COVID-19: Vom folosi mijloace legale ca să-și respecte contractele

Published

on

© European Union, 2021

Uniunea Europeană va obliga companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat pentru aprovizionarea cu vaccinuri anti-COVID-19, a declarat duminică preşedintele Consiliului European, Charles Michel, transmite Reuters.

Pfizer Inc a anunţat săptămâna trecută că va întârzia livrările către Europa pentru a face modificări în procesul menit să sporească capacitatea de producţie. Vineri, şi AstraZeneca a declarat că livrările iniţiale către regiune vor fi reduse din cauza unor probleme de producţie.

Intenţionăm să facem companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat… folosind mijloace legale aflate la dispoziţia noastră“, a declarat Michel la postul de radio Europe 1, potrivit Agerpres.

Charles Michel, care provine din familia politică Renew Europe, nu a făcut referire la potenţiale sancţiuni, dar a spus că UE va insista pe transparenţă în ceea ce priveşte motivele întârzierilor. El a mai declarat că, după primele avertismente ale Pfizer cum că vor apărea întârzieri de câteva săptămâni, UE a reuşit să reducă aceste întârzieri prin adoptarea unei atitudini dure.

Am bătut cu pumnul în masă şi în cele din urmă întârzierile anunţate pentru câteva săptâmâni s-au transformat într-o încetinire a aprovizionării“, a spus el. 

Șeful Consiliului European a făcut aceste remarci după o videoconferință cu șefii de stat sau de guvern din eu pe care a prezidat-o joi. Atunci, liderii europeni au căzut de acord este nevoie de accelerarea procesului de vaccinare anti-COVID-19.

În acest sens, șefii de stat sau de guvern au precizat că “angajamentele privind livrările asumate de companii trebuie respectate”.

“Toate mijloacele posibile vor fi examinate pentru a asigura aprovizionarea rapidă, inclusiv distribuția timpurie pentru a evita întârzierile”, se arată în concluziile adoptate de cei 27 de lideri.

Până în prezent, Comisia Europeană a încheiat acorduri cu 6 dezvoltatori de vaccinuri pentru două miliarde de doze, urmând a primi 405 milioane de doze de la CureVac, 400 de milioane de la Johnson&Johnson, 400 de milioane de la AstraZeneca, 300 de milioane de la Sanofi-GSK, 300 de milioane de la Pfizer-BioNTech si 160 de milioane de la Moderna. La acestea se adaugă discuțiile preliminare încheiate de Comisia Europeană la 17 decembrie cu compania farmaceutică Novavax, de unde UE ar urma să achiziționeze 200 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19De asemenea, executivul european a încheiat și discuțiile preliminare cu compania farmaceutică Valneva pentru posibilitatea de a achiziționa 30 de milioane de doze, cu opțiunea de a cumpăra până la 30 de milioane de doze suplimentare.

Campania de vaccinare a debutat în UE la 27 decembrie, după ce Agenția Europeană pentru Medicamente a autorizat vaccinul produs de Pfizer-BioNTech la 21 decembrie. Ulterior, la 6 ianuarie, EMA a aprobat și vaccinul anti-COVID-19 creat de compania Moderna.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Șefii de stat sau de guvern au amânat decizia cu privire la un certificat de vaccinare unic la nivelul UE. Aceștia vor lua o hotărâre într-o întrevedere ulterioară

Published

on

© European Union, 2020

Șefii de stat sau de guvern, reuniți în sistem de videoconferință pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare împotriva COVID-19, au convenit să lucreze la o formă standardizată și interoperabilă a dovezii de vaccinare, dar în scopuri medicale.

Conform unui comunicat al Consiliului European, liderii UE vor decide într-o întrevedere ulterioară în ce circumstanțe aceste certificate pot fi utilizate.

Discuțiile privind acest certificat de vaccinare apar în contextul în care prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a propus crearea unui cetificat unic de vaccinare împotriva COVID-19 la nivel european, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile. 

Greciei i s-a alătura Spania. Joi, ministrul de externe al Spaniei, Arancha Gonzalez, a afirmat că ţara sa insistă pe lângă Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru crearea unui astfel de certificat care să ajute la revitalizarea deplasărilor. 

Este lesne de explicat poziția celor două țări, în contextul în care sunt puternic dependente de turism.

Franța, pe de altă parte,  și-a arătat în trecut ”reticența” față de intorducerea unui pașaport de vaccinare la nivelul Uniunii Europene, precizând că această chestiune nu ar trebui să se afle pe agenda Consiliului European.

Poziția Franței este împărtășită și de România. Prin vocea președintelui Klaus Iohannis, țara noastră a spus că acest pașaport privind vaccinarea nu i se pare ”o idee bună”. ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

Ideea a fost reluată și de secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată în format videoconferință la mijlocul lunii ianuarie. 

La nivel instituțiilor europene părerile sunt împărțite. 

Președinta Comisiei Europene s-a declarat în trecut în favoarea acestei inițiative de introducere a unui pașaport de vaccinare. ”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, a menționat la 18 ianuarie că este mai curând în favoarea unei dezbateri privind un certificat de vaccinare propus împotriva noului coronavirus, dar consideră că există un pericol legat de introducerea prea rapide a unei astfel de măsuri.

Nevoia accelerării campaniei de vaccinare

În fața mutației SARS-CoV-2, care face virusul să fie mai contagios, șefii de stat sau de guvern au fost de acord că este nevoie de accelerarea procursului de vaccinare.

În acest sens, ”angajamentul asumat de companiile farmaceutice privind livrarea vaccinurilor trebuie respectate”, estre precizat în comunicatul mai sus amintit, în contextul în care întârzieri în livrarea Pfizer-BioNTech – unul din cele două autorizate în UE – au constrâns mai multe ţări la încetinirea calendarului iniţial.

Pe lângă Pfizer-BioNTech, vaccinul Moderna este, de asemenea, autorizat în UE şi avizul Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) în privinţa celui de la AstraZaneca, deja utilizat în Marea Britanie, urmează să intervină înainte de sfârşitul lunii.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Semn de nerăbdare în creştere, patru ţări – Austria, Grecia, Cehia şi Danemarca – i-au trimis o scrisoare lui Charles Michel pentru a reclama ca procesul de aprobare a vaccinelor de către EMA să fie mai rapid.

Această impacintare vine și pe fondul recomandărilor lansate de Comisia Europeană

Într-o comunicare adoptată marți, Executivul european recomandă statelor membre ca până în martie 2021 cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru să fie vaccinați.

De asemenea, până în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 70 % din populația lor adultă.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL33 mins ago

Mediterana de Est: Grecia și Turcia reiau discuțiile pentru rezolvarea disputei asupra gazului natural

U.E.59 mins ago

Studiu: Pentru prima dată în istorie, electricitatea din surse regenerabile produsă în UE anul trecut a devansat-o pe cea din combustibili fosili

ROMÂNIA1 hour ago

O nouă tranșă de 92.430 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech va ajunge azi în România

SUA2 hours ago

Joe Biden i-a transmis lui Emmanuel Macron “angajamentul său de a consolida relația transatlantică prin intermediul NATO și al parteneriatului SUA – UE”

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș o felicită pe Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei: Să lucrăm împreună pentru o Europă puternică

CONSILIUL UE18 hours ago

Miniștrii de externe din UE se reunesc, luni, la Bruxelles: Ministrul Bogdan Aurescu va pleda pentru o nouă etapă în relațiile UE-SUA și va prezenta obiectivele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Președintele Consiliului European avertizează producătorii de vaccinuri anti-COVID-19: Vom folosi mijloace legale ca să-și respecte contractele

Cristian Bușoi22 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: “Unirea Principatelor Române a fost actul fondator al națiunii române”

Rareș Bogdan22 hours ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Rareș Bogdan: Să menținem sentimentul și demnitatea unității naționale, fiind mereu ancorați în mijlocul preocupărilor de azi ale Europei

Corina Crețu23 hours ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Corina Crețu: De peste un secol și jumătate, România și-a exprimat clar orientarea spre Europa

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac5 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE5 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac6 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending