Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, către țările din Balcanii de Vest: Câteodată, ajutorul de la UE nu ajunge în două secunde, dar de fiecare dată este substanțial și important

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, miercuri, importanţa consolidării relaţiilor cu Balcanii de Vest, arătând că România sprijină aderarea acestor ţări la Uniunea Europeană.

“Pentru România, şi pentru mine personal, este extrem de important să consolidăm relaţiile cu Balcanii de Vest şi să încurajăm aceste ţări să obţină aderarea la Uniunea Europeană, la momentul potrivit şi vreau să îmi exprim satisfacţia pentru faptul că am făcut paşi semnificativi în direcţia corectă. Din partea României, din partea mea, întregul sprijin pentru aceste ţări în cadrul procedurilor. Îmi doresc ca Balcanii de Vest să fie alături de noi, aproape de noi, însă mă aştept ca ei să spună: Da, Uniunea Europeană este partenerul nostru!. Aş vrea să aud acest lucru foarte clar de la toţi prietenii noştri din Balcanii de Vest. Câteodată, bineînţeles, ajutorul de la Uniunea Europeană nu ajunge în două secunde, dar, de fiecare dată, atunci când ajunge, este substanţial şi este important. În concluzie: cred că suntem pe drumul cel bun, dar acest drum trebuie să fie acceptabil pentru ambele părţi”, a spus Iohannis în cadrul intervenţiei la summitul PPE, care a avut loc în sistem de videoconferinţă.

Președintele Klaus Iohannis participă miercuri, 6 mai, la reuniunea la nivel înalt între șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, liderii instituțiilor UE și liderii statelor din Balcanii de Vest, un summit ce va avea loc prin sistem de videoconferință din cauza circumstanțelor epidemiologice provocate de pandemia cu noul coronavirus.

Summitul UE-Balcanii de Vest era programat să aibă loc la începutul lunii mai, la Zagreb, în Croația, țara care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Însă, pe fondul restricțiilor de circulație pentru limitarea răspândirii coronavirusului, liderii celor 27 de state membre, precum şi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest care aspiră să adere la UE (Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania şi Kosovo) se reunesc, la 6 mai, prin intermediul unei videoconferințe.

Videoconferința cu țările din Balcanii de Vest are loc în contextul în care cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au aprobat, la 26 martie, deschiderea tratativelor de aderare cu Albania și cu Macedonia, în conformitate cu decizia asumată de miniștrii afacerilor europene din țările membre.

Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți printr-o videoconferință la nivelul Consiliului Afaceri Generale, au dat undă verde la 24 martie deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și cu Albania, punând astfel capăt unei perioade de aproape de doi ani în care Franța, în principal, a blocat prin veto o astfel de decizie. Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE amânaseră de trei ori deja o decizie în acest sens, deși Comisia Europeană a recomandat încă din aprilie 2018 deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. 

Dintre statele din regiune, doar Muntenegru (în 2012) și Serbia (în 2014) au început negocierile de aderare la UE, în vreme ce Bosnia și Herțegovina este stat potențial candidat, Acordul de Stabilizare și Asociere cu UE intrând în vigoare în 2015.

Pe de altă parte, reuniunea UE – Balcanii de Vest este precedată și de un gest de solidaritate din partea Uniunii Europene, statele membre dând undă verde unui pachet de asistență în valoare de 3 miliarde de euro pentru a ajuta țările învecinate să facă față consecințelor economice, inclusiv pentru statele din Balcanii Occidentali.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, interviu în presa germană: UE trebuie prezentată așa cum este, cel mai bun proiect politic. Sunt dispus să fiu parte din soluție și nu din problemă, lucru care nu se aplică multor politicieni

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Uniunea Europeană este cel mai bun proiect politic al prezentului, iar România va continua să rămână o țară pro-europeană, a declarat președintele Klaus Iohannis într-un interviu pentru cotidianul german Aachener Zeitung, înregistrat în luna februarie și publicat la 19 mai, înaintea preconizatei decernări a Premiului “Carol cel Mare”, ceremonie amânată pe termen nedeterminat din cauza pandemiei de coronavirus.

“Uniunea Europeană are mulți ani în față, în care trebuie să modeleze un viitor pozitiv pentru cetățenii săi, pe baza problemelor sale. UE a demonstrat că are resursele și voința de a face față tuturor crizelor. Sunt dispus să fiu parte din soluție și nu parte din problemă. Acest lucru nu se aplică multor politicieni europeni în aceste zile”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să primească, la 21 mai 2020, în orașul german Aachen, Premiul Internațional ”Carol cel Mare” pentru unitatea Europei, conform unei decizii a Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare” al orașului Aachen anunțate la 14 la decembrie 2019. În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele Societății, Jürgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană. Ceremonia pentru acordarea premiului a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

În interviul acordat, Klaus Iohannis a subliniat că românii sunt pro-europeni și a vorbit despre faptul că destinul european al României este rezultatul unei istorii seculare, când mulți lideri politici și intelectuali au studiat în Germania sau Franța, lucruri care au favorizat apropierea substanțială a României de Europa occidentală.

Prin obținerea Premiului Carol Cel Mare, Klaus Iohannis se alătură astfel unui număr însemnat de lideri din Europa de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Citiți și Klaus Iohannis: Premiul Carol cel Mare pe care îl primesc se datorează societății românești, care a reconfirmat atașamentul față de Europa și valorile sale

Referitor la această distincție, președintele a spus în interviul menționat că obținerea acestui premiu ajută România să se “portretizeze mai bine” la nivel european.

Întrebat despre diferențele între liderii politici europeni și atitudinea de îndepărtare de valorile UE a unora dintre aceștia, președintele Klaus Iohannis a spus că Uniunea Europeană trebuie prezentată pentru ceea ce este, anume “cel mai bun proiect politic al prezentului“.

“Fiecare politician are propria sa rețetă și propriul sau model. Cu siguranță nu vreau să mă compar cu alți politicieni. Fiecare este liber să se prezinte și politicile lor, după cum le consideră cel mai bine. Dar este foarte important să ne sprijinim Uniunea Europeană. Cetățenii noștri vor să vadă că politicienii de la cel mai înalt nivel cred în proiect. Dacă nu, oamenii ar pune la îndoială proiectul european”, a spus Iohannis.

Președintele a conchis, precizând că rețeta este una simplă: “Trebuie să trăiești ceea ce predici”.

Citiți și Președintele Societății Premiului “Carol cel Mare”: Klaus Iohannis este un pro-european convins, nu a devenit peste noapte naționalist

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE reacționează la planul franco-german: Ursula von der Leyen salută propunerea constructivă, iar Charles Michel face apel la toate țările UE “să lucreze într-un spirit de compromis”

Published

on

© Council of the European Union

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “s-a bucurat de propunerea constructivă a Franţei şi Germaniei” pentru relansarea economiei europene după criza coronavirusului, arată un comunicat al executivului european.

Şefa executivului european a reacţionat la propunerea cancelarului german Angela Merkel şi a preşedintelui francez Emmanuel Macron privind un fond de relansare” de 500 de miliarde de euro pentru solidaritate şi creştere în UE.

Preşedinta Comisiei Europene trebuie să prezinte pe 27 mai propriul său plan pentru relansare economică pe continent.

“Această propunere (franco-germană) merge în sensul celei pregătite de Comisie, care va ţine cont de asemenea de punctele de vedere ale tuturor statelor membre şi ale Parlamentului European”, a adăugat ea, potrivit Agerpres.

Planul franco-german “recunoaşte amploarea provocării cu care se confruntă Europa şi pune accentul corect pe necesitatea de a găsi o soluţie care menţine bugetul european în centrul priorităţilor sale”, a adăugat Ursula von der Leyen, fost ministru în toate guvernele Angelei Merkel.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat la rândul său într-o postare pe Twitter “un pas în direcţia cea bună”, dar a reamintit că “toate statele membre ar trebui să fie implicate” pentru “a ajunge la un acord”.

“Fac apel la cele 27 de state membre să lucreze într-un spirit de compromis imediat ce Comisia Europeană va depune o propunere”, a adăugat șeful Consiliului European.

Citiți și
Emmanuel Macron și Angela Merkel propun un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro: Pentru prima dată în istorie, Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE
Franța și Germania propun crearea unei “Europe a sănătății”: Emmanuel Macron și Angela Merkel pledează pentru o suveranitate strategică în domeniul sănătății

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Declarația comună semnată de Emmanuel Macron și Angela Merkel este construită pe patru piloni: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, un fond de redresare ambițios bazat pe solidaritate și creștere, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Franța și Germania propun crearea unei “Europe a sănătății”: Emmanuel Macron și Angela Merkel pledează pentru o suveranitate strategică în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au prezentat luni o inițiativă franco-germană de redresare europeană în urma crizei provocate de noul coronavirus, cei doi lideri pledând pentru dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”.

“Din punct de vedere al sănătății, dorința noastră este să oferim Uniunii Europene forțe concrete”, a spus Emmanuel Macron, care a spus că continentul trebuie să fie mai bine apărat și pregătit împotriva bolilor.

“Europa sănătății nu a existat niciodată, trebuie să devină prioritatea noastră”, a insistat liderul de la Élysée.

 

În Declarația comună semnată de Merkel și Macron este consemnat faptul că răspunsul Uniunii Europene la actuala criză și viitoare astfel de provocări sanitare necesită o abordare comună bazată pe o suveranitate strategică în domeniul sănătății. Cei doi lideri propun consolidarea strategică a unei industrii în domeniul sănătății, care să intensifice dimensiunea europeană a sistemelor de sănătate.

Propunerea franco-germană cuprinde priorități precum consolidarea capacității europene în domeniile cercetării și dezvoltării vaccinurilor și tratamentelor, crearea unor stocuri strategice comune de produse medicale și de medicamente și încurajarea capacităților de producție în Uniunea Europeană, coordonarea politicilor de achiziții privind tratamente și vaccinuri pentru ca țările UE “să vorbească pe o singură voce” în raport cu industria farmaceutică sau crearea unui task force pe sănătate la nivel european care să dezvolte planuri de reacție și prevenție împotriva unor viitoare epidemii.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Declarația comună semnată de Emmanuel Macron și Angela Merkel este construită pe patru piloni: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, un fondul de redresare ambițios bazat pe solidaritate și creștere, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending