Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, citat din Ana Blandiana despre aflarea adevărului privind Decembrie 1989: Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate să fie o formă de justiție

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a cerut din nou, duminică, ca vinovaţii de la Revoluţia din decembrie 1989 să fie aduşi în faţa justiţiei, după ce pe parcursul acestei săptămâni a lansat mai multe apeluri similare.

Prezent la Expoziţia “Revoluţia română. 30 de ani de libertate”, de la Ateneul Român, Iohannis a făcut un apel către toți românii, cu ocazia marcării a 30 de ani de la Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății, să vorbească ”clar și răspicat despre Revoluția din Decembrie 1989” și să lase ”adevărul să iasă la lumină”.

”Suntem aici pentru a marca acea zi din istorie când eroii au transformat un vis în realitate. Suntem aici să deplângem împreună pierderea fiilor și fiicelor națiunii care nu au cunoscut libertatea, dar au murit pentru ea. Suntem aici pentru că avem datoria să rememorăm izbânda unei generații pe care s-a clădit România europeană, astfel încât noi să putem trăi astăzi liberi și teferi între hotarele țării noastre. Aerul cald de afară aduce cu aerul libertății respirat acum 30 de ani. În preajma acestui loc, aerul din 1989 era însă înțesat de fum și de strigătele oamenilor, străbătut de vâjâitul gloanțelor și de urletul mașinilor de luptă”, a spus Iohannis, în cadrul unui discurs susținut alături de premierul Ludovic Orban și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, înaintea unui eveniment organizat la Ateneu Român cu prilejul marcării a 30 de ani de la Revoluția Română.

Şeful statului a spus că “cel mai bun antidot împotriva uitării” este evocarea faptelor, şi acum şi totdeauna, precum şi protejarea şi îngrijirea memoriei eroilor noştri.

Fac astfel un apel către toți românii, cu ocazia marcării Zilei Victoriei Revoluției Române și a Libertății, să vorbim clar și răspicat despre Revoluția din Decembrie 1989. Revoluția anticomunistă a existat, la fel cum și regimul comunist a mutilat destinul acestei țări! Să lăsăm adevărul să iasă la lumină și să nu îl ocolim! De o parte a fost iubirea de țară, apărată de eroii și martirii noștri, iar de cealaltă parte au fost ura și tirania în mâinile unui dictator și ale acoliților săi. Doar asumând cu claritate ce a fost bun, dar și ce a fost rău, vom putem construi o țară dreaptă. Am spus deseori că vrem să știm adevărul despre Decembrie 1989, vrem ca vinovații să fie aduși în fața justiției. Vrem dreptate!”, a completat ferm președintele.

Asemenea discursurilor din Parlament și de la Timișoara, din 16 decembrie, ziua în care a început Revoluția Română, șeful statului a făcut un nou apel pentru aflarea adevărului celor întâmplate acum trei decenii.

Societatea noastră are nevoie să se vindece, pentru că România normală, sigură, prosperă și predictibilă are nevoie de adevăr! Generațiile viitoare au nevoie de acest act de dreptate, pentru că doar din dreptate răsare spiritul liber”, a spus Iohannis, citând din scriitoarea Ana Blandian.

”Până când Justiția își va împlini însă această datorie istorică, găsesc extrem de potrivite cuvintele doamnei Ana Blandiana: ”Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate să fie o formă de justiție”, a completat președintele.

Expoziţia “Revoluţia română. 30 de ani de libertate”, de la Ateneul Român, cuprinde fotografii din arhiva AGERPRES, ce documentează evenimentele din decembrie 1989. Vernisajul a fost urmat de un concert susţinut de Orchestra şi Corul Filarmonicii “George Enescu”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban, de ziua Națională a Franței: Țările noastre recunosc importanța unui plan de redresare solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în UE

Published

on

© Guvernul României

România și Franța recunosc importanța unui plan de redresare post-criză solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în interiorul Uniunii Europene, a declarat premierul Ludvic Orban, la recepția oferită de Ambasada Franței la București, cu prilejul zilei naționale, pe 14 iulie. 

 

Ziua națională a Franței are loc în acest an într-un context special în care sunt aniversați 140 de ani de ani de relații bilaterale „privilegiate” între România și Franța, care au la bază „viziuni convergente și interese comune atât în plan bilateral, cât și la nivel european”.

„Parteneriatul dintre țările noastre este cu adevărat aparte și are rădăcini istorice puternice. Astăzi, suntem mândri să întreținem relații privilegiate, bine definite printr-un parteneriat strategic pe care dorim să-l aprofundăm în toate domeniile. În acest sens, foaia de parcurs aflată în curs de actualizare ar trebui să deschidă relația noastră către noi orizonturi și să o orienteze mai mult către viitor. Sper că voi avea ocazia de a participa la semnarea acestei noi foi de parcurs împreună cu omologul meu, dl. Jean Castex, pe care țin să-l felicit din nou și să reînnoiesc urările mele de succes în îndeplinirea mandatului de prim-ministru al Franței”, a spus premierul României.

De asemenea, șeful Guvernului și-a exprimat satisfacția față de nivelul atins de cooperarea economică bilaterală, „o cooperare privilegiată în care Franța rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri economici din România, unul dintre cei mai importanți investitori străini în România”: „Remarc numeroasele investiții franceze în economia românească și nu pot să sper decât că prezența acestora va continua să sporească în anii următori”, a precizat premierul. 

Mai departe, Ludovic Orban a vorbit despre apartenența la Uniunea Europeană și la cooperarea cu Franța atât pentru aprofundarea proiectului european, cât și pentru depășirea crizei sanitare și economice generate de pandemia de coronavirus.

„Este foarte clar că parcursul nostru nu poate fi conceput în afara proiectului european, pentru a cărui dezvoltare atât Franța, cât și România lucrează împreună. În acest context, generat de pandemia de coronavirus, este crucial să fim capabili să acționăm împreună, să fim solidari unii cu ceilalți. Atașamentul nostru profund față de proiectul european animă acțiunea noastră care urmărește realizarea unei Uniuni mai coezive și mai eficiente în scopul obținerii de rezultate tangibile pentru cetățenii europeni”, a punctat prim-ministrul. 

Tot în context, premierul Ludovic Orban a menționat faptul că „epoca recentă ne-a demonstrat, o dată în plus, importanța demersurilor conjugate pentru a răspunde provocărilor comune”, iar în acest scop România și Franța recunosc importanța unui plan de relansare solid, incluziv și fondat pe conceptul de solidaritate și împărtășesc, de asemenea, interesul pentru o cooperare intensificată la nivel european în domeniul sănătății și al gestiunii crizelor.  Mai exact, țările noastre înțeleg importanța unui demers de redresare după criză în acord cu marile priorități economice și sociale ale Uniunii pe termen mediu și lung, care să permită continuarea eforturilor de convergență în interiorul Uniunii Europene, a specificat premierul României. 

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților: România ar fi trebuit să se folosească de reușitele din timpul președinției la Consiliul UE și să urmărească să-și atingă obiectivele și în timpul președinției germane

Published

on

România ar fi trebuit să se folosească de reușitele din timpul președinției la Consiliul Uniunii Europene și să urmărească să-și atingă obiectivele și în timpul președinției germane, a transmis deputatul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul României într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”Pe parcursul celor 6 luni de mandat la conducerea Consiliului UE, România și-a întărit profilul la nivel european, devenind o voce mai puternică, credibilă, relevantă, atuuri care speram că vor fi fructificate în politica europeană a actualei conduceri a țării, reprezentând argumente puternice pentru a fi mândri de performanțele obținute, care se doreau a fi îmbunătățite. Sub egida Președinției noastre a fost definitivat programul-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare 2021-2027, Orizont Europa, precum şi programul Europa Digitală, care contribuie la crearea unei pieţe unice digitale. De asemenea, au fost adoptate măsuri pentru îmbunătăţirea protecţiei graniţelor externe ale Uniunii, interoperabilitatea între sistemele informatice din domeniile justiţie şi afaceri interne, măsuri de securitate mai stricte şi consolidarea cooperării în materie de contraterorism”, a precizat președintele Comisiei pentru afaceri europene.

Acesta a reamintit că ”o parte semnificativă a activității președinției române a Consiliului Uniunii Europene a fost dedicată dimensiunii parlamentare, care a întărit și a sprijinit direcțiile stabilite la nivel executiv. Evenimentele organizate de Camera Deputaților au cuprins un număr semnificativ de întâlniri și dezbateri, în diferite formate, care au avut loc la București și la Bruxelles, având ca scop o poziționare vizibilă a României în procesul decizional comunitar, astfel încât țara noastră să aibă o mai mare influență, relevanță și credibilitate în familia europeană”.

În acest context, deputatul Angel Tîlvăr și-a mainifestat dezamăgirea cu privire la faptul că guvernul Orban ”nu manifestă niciun interes și nu dă semne că ar depune vreun efort pentru a fi activ în următoarele șase luni, cu atât mai mult cu cât printre prioritățile actualei președinții se află educația și inovarea, două teme majore, aflate și pe agenda președinției noastre, iar coeziunea rămâne o prioritate absolută pentru o Românie europeană.”

”Cu un guvern competent și activ în plan european, România ar fi putut valorifica și perioada Președinției Germaniei, importantă pentru viitorul Europei, pentru a-și promova obiectivele (intrarea în Schengen sau un buget european care să reducă decalajele de dezvoltare din UE). Dar guvernul actual nu face acest lucru. Este evident pentru oricine”, a mai spus președintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul României.

”La un an de la încheierea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE, constatăm cu tristețe că toate eforturile din 2019 la nivel parlamentar sau guvernamental au fost nefructificate pe măsura așteptărilor cetățenilor români. Ceea ce este mai dureros este faptul că era de așteptat să se întâmple acest lucru, ținând seama de structura guvernului, de maniera în care a fost învestit, de prioritățile sale și de disprețul pe care îl arată românilor”, a conchis deputatul Angel Tîlvăr.

Germania a preluat la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Croația. Astfel, președinția germană deschide calea unui nou trio, întregit de Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia ( 1 iulie – 31 decembrie 2021).

Liderul de la Berlin se va axa în cele șase luni de mandat, preluat într-un moment istoric pentru Uniunea Europeană, pe drepturile fundamentale, coeziune, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial.

Logo-ul președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, reprezentat printr-o bandă Möbius, figură geometrică cu lungime infitită, pe care dacă o parcurgi pornind dintr-un punct, ajungi aproape imperceptibil din interior în exterior, pentru ca mai apoi să revii din punctul în care ai plecat, traversând astfel toate laturile, este în armonie cu motto-ul ”Împreună pentru relansarea Europei”, reprezentând un mesaj că președinția germană va lucra în interesul tuturor statelor membre UE.

Continue Reading

POLITICĂ

Oficial: Ministrul de externe Bogdan Aurescu l-a numit pe Iulian Fota în funcția de director general al Institutului Diplomatic Român

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat astăzi, 10 iulie, la o întâlnire de lucru între fostul Director general al Institutului Diplomatic Român (IDR), Dan Petre, și noul Director general, Iulian Fota, care va prelua conducerea instituției începând cu această dată, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întâlnirii a fost realizat procesul de predare-primire a dosarelor curente privind activitatea și funcționarea IDR și au fost trecute în revistă prioritățile pentru următoarea perioadă, inclusiv necesitatea de reformare și implementare a unor elemente inovative în activitatea instituției.

Ministrul Bogdan Aurescu i-a mulțumit domnului Dan Petre pentru activitatea sa îndelungată la conducerea IDR și i-a urat succes în viitoarele sale angajamente profesionale.

Totodată, ministrul afacerilor externe a adresat urări de succes noului Director general și a accentuat importanța dezvoltării activității instituției, a programelor derulate de IDR, precum și necesitatea implementării de proiecte noi, inovative, care să răspundă în mod eficient nevoilor de formare și perfecționare profesională ale personalului MAE, în contextul internațional actual complex.

Printre elementele avute în vedere se vor urmări, de asemenea, realizarea și implementarea de programe și parteneriate cu instituții de prestigiu, organizarea de conferințe, seminarii, mese rotunde și workshop-uri  policy-oriented, dezvoltarea activității de cercetare și analiză pe teme de actualitate, atât pentru a sprijini activitatea Ministerului Afacerilor Externe, cât și pentru a fi accesibile publicului interesat. 

Citiți și Surse: Fostul consilier prezidențial Iulian Fota va fi numit director al Institutului Diplomatic Român

Conform Hotărârii de Guvern nr. 880 din 28 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Institutului Diplomatic Român, Directorul general al IDR este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe, care îndeplinește și funcția de Președinte al IDR.

Iulian Fota este doctor în științe politice, conferențiar universitar la Academia Națională de Informații, profesor asociat la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității din București. A fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională și șef al Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administrației Prezidențiale, director al Colegiului Național de Apărare, director al Colegiului Național de Informații și consilier în cadrul Departamentului pentru integrare euro-atlantică şi politica de apărare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

De asemenea, Iulian Fota este membru al consiliului consultativ al think-tank-ului american CEPA (Center for European Policy Analysis) și membru în consiliul editorial al unor publicații internaționale și românești din domeniul studiilor de securitate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending