CONSILIUL DE SECURITATE
Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european
Published
1 year agoon
Președintele Klaus Iohannis s-a alăturat miercuri liderilor globali care solicită reforma Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, pledând pentru extinderea acestui organism decizional al ONU, dar paralizat de puterea veto-urilor celor cinci membri permanenți – China, Franța, Marea Britanie, Rusia și Statele Unite.
Vorbind la New York în cadrul lucrărilor celei de-a 78-a Adunări Generale a Națiunilor Unite și susținând cel de-al șaptelea său discurs de la podiumul forului onusian, șeful statului și-a început intervenția remarcând că “lumea, așa cum o știm, trece prin transformări rapide și profunde sub impactul atâtor provocări cărora umanitatea trebuie să le facă față”.
“În pofida acestui context foarte dificil, continuăm să ne apărăm valorile fundamentale, Carta ONU și multilateratismul eficient! Deciziile noastre sunt esențiale pentru viitorul omenirii. Noi, liderii, suntem chemați acum să luăm măsuri decisive pentru generațiile viitoare, în spirit de solidaritate și de responsabilitate comună, precum și să susținem ordinea internațională bazată pe reguli și respectarea deplină a dreptului internațional!”, a spus Iohannis, în debutul discursului său.
El a abordat, însă, și chestiunea reformei Consiliului de Securitate al ONU.
“În contextul geopolitic actual, cheia unui multilateralism eficient este asigurarea succesului reformării sale, care nu mai poate fi amânată”, a subliniat președintele.
Astfel, șeful statului a precizat că “un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante: din partea Grupului african, a diferitelor state insulare mici în curs de dezvoltare și chiar a celui mai mic grup regional – cel est-european”.
Pledoarii pentru extinderea numărului de membri ai Consiliului de Securitate al ONU au fost făcute și de președintele american Joe Biden, care a insistat pentru includerea națiunilor africane, precum și de cancelarul german Olaf Scholz, care a citat ordinea multipolară globală.
Potrivit MAE, România susţine reforma Consiliului de Securitate al ONU, astfel încât Consiliul să devină mai transparent şi eficient, iar un punct important îl reprezintă creşterea reprezentării Grupului est-european, din care face parte România, prin alocarea unui loc suplimentar de membru nepermanent.
Consiliul de Securitate reprezintă organul Organizaţiei Naţiunilor Unite care, potrivit Cartei Naţiunilor Unite, are răspunderea principală pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.
Iniţial, CS avea o componenţă de 11 membri, dintre care 5 permanenţi şi 6 nepermanenţi. În anul 1963, Carta Naţiunilor Unite a fost amendată pentru a permite creşterea numărului membrilor nepermanenţi de la şase la zece state. Aceasta a fost singura situație când s-a reuşit restructurarea Consiliului de la crearea organizației. În prezent Consiliul are 15 membri, dintre care 5 permanenţi (Franţa, Rusia, China, SUA şi Marea Britanie) şi 10 nepermanenţi (aleşi de către Adunarea Generală a ONU pentru un mandat de 2 ani).
Principalele grupuri de state, conturate în procesul de reformă, sunt: 1. Grupul celor 4 (G4 – Brazilia, Germania, India şi Japonia) urmăreşte obţinerea unor noi locuri de membri permanenţi. Propune un CS cu 25 de membri, care să adauge numărului actual de membri şase noi membri permanenţi (membrii G4 şi 2 state africane) şi patru noi membri aleşi; 2. Grupul „Uniting for Consensus” (UFC) – ai cărui principali membri sunt: Italia, Argentina, Pakistan, Mexic – susţine un CS cu 25 de membri, suplimentarea fiind numai la categoria de membri nepermanenţi şi/sau crearea unei noi categorii de membri, semi-permanenţi; 3. Uniunea Africană (« Consensul de la Ezulwini ») propune un proiect cu 26 de membri, conform căruia, din totalul noilor locuri, Africii îi vor fi atribuite 2 permanente cu drept de veto şi 2 nepermanente; 4. ACT reprezintă un grup trans-regional de 21 de state care promovează necesitatea revizuirii modalităţilor de lucru ale CS, în vederea creşterii responsabilităţii membrilor acestuia în faţa întregii comunităţi ONU şi pentru a spori transparenţa activităţii sale.
Principala controversă are în vedere numărul total de membri pe care ar trebui să-l aibă Consiliul reformat şi repartizarea acestora pe categorii (membri permanenţi şi nepermanenţi).
Reprezentând România pentru a șaptea oară la lucrările unicului for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale și va fi invitat de onoare la evenimentul World Leaders Forum organizat de Universitatea Columbia din New York cu tema perspectivei României privind impactul asupra securității la Marea Neagră generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
De asemenea, președintele a participat la dineul oficial oferit de președintele SUA Joe Biden, a fost vorbitor în cadrul Summitului privind Agenda Durabilă 2023 și a Summitului privind ambiția climatică. Șeful statului a avut întrevederi bilaterale cu președintele Kazahstanului, cu premierul Vietnamul și o reuniune cvadrilaterală cu președintele Ucrainei, cu președinta Comisiei Europene și cu vicepremierul Bulgariei.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
SUA impun sancțiuni petroliere Iranului: Reducem sursele de venit ale Iranului pentru ”activitățile sale malefice”
Zelenski, vizită la Berlin. Olaf Scholz anunță un ajutor militar de 1.4 miliarde de euro pentru Ucraina
România nu acceptă “lecții de istorie” de la Rusia privind R. Moldova: Avem încredere în maturitatea și discernământul cetățenilor R. Moldova
De Ziua Spaniei, premierul Marcel Ciolacu își exprimă speranța ca acordul bilateral privind dubla cetățenie să fie semnat cât mai curând
Organizația japoneză Nihon Hidankyo, distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în 2024 pentru eforturile în direcția dezarmării nucleare
Italia va găzdui anul viitor următoarea conferință pentru reconstrucția Ucrainei
CONSILIUL DE SECURITATE
Sikorski compară, la ONU, răpirea de către Rusia a copiilor ucraineni cu crimele naziste și arată Moscovei imagini ale colaborării sovieto-naziste în invazia Poloniei în 1939
Published
2 weeks agoon
September 26, 2024Într-un discurs susținut în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski a comparat răpirea de către Rusia a copiilor ucraineni cu crimele Germaniei naziste împotriva copiilor sovietici și polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a reamintit Moscovei de colaborarea sovietică cu Germania nazistă în timpul războiului.
Radosław Sikorski a luat cuvântul la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta situația din Ucraina în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva acestei țări.
Șeful diplomației polone a adresat observațiile ambasadorului rus Vasili Nebenzya, care tocmai ținuse un discurs în care se referea la guvernul ucrainean ca la “regimul neonazist de la Kiev”.
Ministrul polonez de externe a remarcat că „copiii ucraineni sunt ținta Rusiei nu numai cu bombe; mii au fost răpiți și duși în Rusia, unde li se spală creierul pentru a le lua amintirile și identitatea națională”.
Sikorski s-a referit la rapoartele independente care descriu o politică rusă deliberată de răpire a copiilor și apoi de rusificare a acestora, inclusiv în tabere speciale care oferă “educație patriotică rusă”.
El a menționat că anchetatorii ONU au concluzionat că acestea constituie crime de război și că anul trecut Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru deportarea ilegală a copiilor din Ucraina.
Ministrul polonez de externe a explicat apoi că propria sa casă din Polonia se află la doar trei kilometri de locul fostului lagăr de concentrare nazist Potulice, unde au fost închiși mii de copii polonezi și sovietici răpiți. Mulți au murit acolo, dar alții au fost selectați pentru “germanizare” și transferați în vest.
“Cu ce diferă ceea ce le faceți copiilor ucraineni răpiți de ceea ce le-au făcut naziștii germani copiilor dumneavoastră și ai noștri?” l-a întrebat Sikorski pe Nebenzya.
El a ținut să sublinieze că membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU ar trebui să fie gardienii păcii. “Aceasta este rușinea Rusiei care nu va fi iertată sau uitată“, a continuat șeful diplomației polone.
“Și apropo, din moment ce ambasadorul Nebenzya neagă realitatea colaborării sovieto-naziste în invazia Poloniei în 1939, iată o fotografie a paradei lor comune. Sunt sigur că recunoașteți uniformele sovietice“, a conchis Radoslaw Sikorski.
CONSILIUL DE SECURITATE
De pe podiumul ONU, Emmanuel Macron solicită “limitarea” dreptului de veto în Consiliul de Securitate în cazuri de “crime în masă”
Published
2 weeks agoon
September 26, 2024Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri la Naţiunile Unite “limitarea” dreptului de veto în Consiliul de Securitate în cazuri de “crime în masă”, în cadrul unei reforme pentru a face mai eficient organismul cheie al ONU, relatează AFP, potrivit Agerpres.
În timp ce tot mai multe state solicită extinderea Consiliului, doar o reformă a componenţei acestuia “nu ar fi suficientă pentru a-i restabili eficacitatea şi, prin urmare, doresc ca această reformă să facă posibilă şi schimbarea metodelor de lucru, limitarea dreptului de veto în cazul crimelor în masă şi să se concentreze asupra deciziilor operaţionale necesare pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale”, a declarat şeful statului francez, în cadrul unui discurs susținut în plenul Adunării Generale a ONU.
Aux Nations unies. https://t.co/JyZPS8V7eZ
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) September 25, 2024
Macron a cerut, de asemenea, ca Israelul să înceteze “escaladarea în Liban” şi gruparea libaneză Hezbollah să înceteze tirurile spre Israel și a spus că Franţa va face tot posibilul pentru ca Ucraina să reziste în faţa Rusiei.
State precum Brazilia, India, Japonia și Germania, așa-numitul “G4”, cer extinderea Consiliului de Securitate și includerea lor ca membri permanenți în principalul organism al sistemului Națiunilor Unite, în timp ce alte state, între care și Statele Unite, vor două locuri permanente pentru națiunile de pe continentul african, ca parte a “moștenirii” președintelui Joe Biden.
Consiliul de Securitate este însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi are puterea de a impune sancţiuni şi embargouri asupra armelor şi de a autoriza utilizarea forţei.
Când a fost fondată ONU, în 1945, Consiliul de Securitate avea 11 membri, număr care a crescut în 1965 la 15 membri, între care 10 state alese cu mandate de doi ani şi cinci membre permanente cu drept de veto permanent: Uniunea Sovietică (Rusia, după 1991), China, Franţa, SUA şi Marea Britanie.
Orice modificare a apartenenţei la Consiliul de Securitate se face prin modificarea Cartei fondatoare a ONU. Acest lucru necesită aprobarea şi ratificarea de către două treimi din membrii Adunării Generale, inclusiv cele cinci puteri actuale cu drept de veto ale Consiliului de Securitate.
Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, discută anual despre reforma Consiliului de Securitate de mai bine de un deceniu. Dar impulsul în direcţia reformei a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care rivalităţile geopolitice au dus la blocaje în consiliu în legătură cu mai multe probleme, în special după ce Rusia – unul din membrii permanenţi cu drept de veto – a invadat Ucraina.
CONSILIUL DE SECURITATE
“Când te uiți la vecinul tău vezi un dușman de cucerit sau o ființă umană?” Pledoaria unui lider UE pentru reforma ONU: Am acceptat veto-ul a cinci gardieni în schimbul asigurării păcii mondiale
Published
2 weeks agoon
September 26, 2024Președintele Consiliului European, Charles Michel, a lansat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, un apel la un leadership orientat către pace în pofida îndreptării spre o nouă lume globală marcată de conflicte.
Aflat pentru ultima dată la ONU în calitate de șef al Consiliului European, Michel s-a adresat Consiliului de Securitate la o sesiune consacrată leadershipului pentru pace.
“O lume nouă se naște în afara acestor ferestre. O lume în care cea mai mare armă, cel mai ascuțit cuțit, cel mai rapid avion de război, cea mai grea bombă și cea mai puternică voce câștigă, iar cei pașnici pierd“, și-a început el discursul, amintind de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de conflictul din Orientul Mijlociu ca exemple în care lumea forței brute și a puterii brute fac ravagii.
A permanent seat on this Security Council is not a privilege. It is a responsibility.
A grave responsibility bestowed on only 5 nations — to be the guardians of world peace.
Today some of these members are not living up to their responsibility. #UNSC #UNGA79 pic.twitter.com/VCjQwfwcxt
— Charles Michel (@CharlesMichel) September 25, 2024
El s-a adresat indirect Rusiei, ca țară purtătoare de război, și altor state care sprijină starea de conflict la nivel regional în lume.
“Uitați-vă în jos la mâinile voastre. Vedeți degete făcute pentru a apăsa pe trăgaciul unei arme? Sau mâini făcute pentru a construi un pod, o școală, un spital? Și când te uiți la vecinul tău, vezi un dușman de cucerit? Sau o ființă umană? Cu toții suntem responsabili pentru ceea ce se întâmplă în afara acestor ferestre. Dar unii în mod clar mai mult decât alții“, a evidențiat președintele Consiliului European.
Acesta s-a îndreptat și către principala soluție pe care mai mulți lideri și mai multe state o văd pentru viitorul arhitecturii globale și anume reforma Consiliului de Securitate al ONU.
“Un loc permanent în acest Consiliu de Securitate nu este un privilegiu, ci o responsabilitate – o responsabilitate gravă conferită doar la cinci națiuni: să fie gardienii păcii mondiale. Astăzi, unii dintre acești membri nu sunt la înălțimea responsabilității lor. În 1945, lumea dorea pacea cu orice preț. Am acceptat dreptul dumneavoastră de veto în schimbul asigurării păcii mondiale“, a subliniat Michel.
În opinia lui, Consiliul de Securitate trebuie reformat, pentru a-l face mai incluziv, mai legitim și mai eficient, denunțând în continuare invazia Rusiei în Ucraina, acțiunile Hamas împotriva Israelului, suferința provocată de israelieni palestinienilor și noua escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu prin atacurile în Liban.
Consiliul de Securitate este însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi are puterea de a impune sancţiuni şi embargouri asupra armelor şi de a autoriza utilizarea forţei.
Când a fost fondată ONU, în 1945, Consiliul de Securitate avea 11 membri, număr care a crescut în 1965 la 15 membri, între care 10 state alese cu mandate de doi ani şi cinci membre permanente cu drept de veto permanent: Uniunea Sovietică (Rusia, după 1991), China, Franţa, SUA şi Marea Britanie.
Orice modificare a apartenenţei la Consiliul de Securitate se face prin modificarea Cartei fondatoare a ONU. Acest lucru necesită aprobarea şi ratificarea de către două treimi din membrii Adunării Generale, inclusiv cele cinci puteri actuale cu drept de veto ale Consiliului de Securitate.
Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, discută anual despre reforma Consiliului de Securitate de mai bine de un deceniu. Dar impulsul în direcţia reformei a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care rivalităţile geopolitice au dus la blocaje în consiliu în legătură cu mai multe probleme, în special după ce Rusia – unul din membrii permanenţi cu drept de veto – a invadat Ucraina.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
SUA impun sancțiuni petroliere Iranului: Reducem sursele de venit ale Iranului pentru ”activitățile sale malefice”
Zelenski, vizită la Berlin. Olaf Scholz anunță un ajutor militar de 1.4 miliarde de euro pentru Ucraina
Comisia Europeană solicită platformei chinezești Temu să furnizeze informații cu privire la comercianții care vând produse ilegale pe platformă
România nu acceptă “lecții de istorie” de la Rusia privind R. Moldova: Avem încredere în maturitatea și discernământul cetățenilor R. Moldova
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene prelungirea termenului de absorbție din PNRR dincolo de anul 2026: România este la doar 30%
Ministrul german de externe, critici la adresa lui Putin: Refuză să accepte o pace justă pentru Ucraina și trimite în fiecare zi un nou semnal în favoarea războiului și a distrugerii
De Ziua Spaniei, premierul Marcel Ciolacu își exprimă speranța ca acordul bilateral privind dubla cetățenie să fie semnat cât mai curând
Regulamentul privind reziliența cibernetică: Consiliul UE adoptă o nouă lege privind cerințele de securitate pentru produsele digitale
Președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA cere șefilor Facebook și Google să combată ”dezinformarea și informațiile false” înainte de referendumul privind aderarea R. Moldova la UE
ARMO: Comerțul electronic din România ocupă locul 3 în Europa Centrală și de Est, cu perspective solide de creștere
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Organizația japoneză Nihon Hidankyo, distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în 2024 pentru eforturile în direcția dezarmării nucleare
De la pupitrul democrației europene, vicepreședintele PE Victor Negrescu îi îndeamnă pe cetățenii R. Moldova să voteze la referendumul privind aderarea la UE pentru a acorda parcursului caracter ireversibil
Siegfried Mureșan cere ca UE să fie dotată cu un buget ambițios în domeniul securității și apărării pentru a răspunde priorităților cetățenilor: Vor siguranță în Europa și doresc prosperitate
Marcel Ciolacu i-a subliniat omologului moldovean că securitatea și dezvoltarea R. Moldova depind de integrarea europeană: România trebuie să fie podul către UE
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
INTERVIEW | Ambassador Peer Gebauer on German Unity Day: We will remain a pillar of stability in Europe. Energy and defense, major pillars of growth in German-Romanian cooperation
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
Noul secretar general NATO: Interesele și reputația Chinei vor fi afectate de faptul că alimentează “cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial”
Noul secretar general NATO îl avertizează pe Putin că Alianța “nu va ceda” în susținerea Ucrainei și diminuează temerile legate de Trump
Forumul de Securitate de la Varșovia. Ministrul Energiei, intervenție francă: Piața energiei ar trebui să fie o piață unică. Nu trebuie să fii un geniu ca să vezi unde se termină prețurile mici și unde încep cele mari
Trending
- EDITORIALE5 days ago
Iulian Chifu: Durerile de cap ale lumii de mâine – pregătirea pentru cele mai negative scenarii
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Primul război de secol 21 în Europa – Ucraina și lecțiile învățate
- ROMÂNIA1 week ago
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
- INTERVIURI1 week ago
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă și-a depus candidatura pentru Cotroceni, cu mesajul că va fi un “președinte responsabil și echilibrat”: România are nevoie de o viziune liberală și de dreapta