Corespondență din Bruxelles

Cele 27 state membre ale Uniunii Europene au agreat joi, la summitul european de la Bruxelles, că necesitatea simplificării, reducerii birocrației și a poverii administrative în vederea dezlănțuirii competitivității europene și mobilizării economiilor europene, evaluate de Comisia Europeană la 1,4 miliarde de euro.

“Economia “este baza prosperității Europei, a prosperității cetățenilor noștri. Toate statele membre, fără excepție, sunt de acord că trebuie să accelerăm agenda noastră economică“, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, la finalul summitului.

Vorbind într-o conferință comună de presă alături de președinta Comisiei Europene, Costa a precizat că liderii au adoptat decizii importante în trei domenii-cheie: reducerea birocrației inutile; creșterea accesibilității energiei pentru cetățeni și întreprinderi; și transformarea economiilor în investiții productive.

Potrivit concluziilor Consiliului European privind competitivitatea, capitalele sunt în mare măsură de acord cu necesitatea de a reduce birocrația.

“2025 ar trebui, prin urmare, să marcheze o schimbare radicală în acțiunile UE de stimulare a competitivității, de consolidare a pieței unice, de promovare a locurilor de muncă de calitate și de asigurare a unor tranziții duble de succes (…) Pentru a atinge aceste obiective și pentru a contribui la reducerea decalajului în materie de inovare și productivitate față de concurenții globali ai UE și în cadrul UE, Consiliul European convine să acorde prioritate simplificării și reducerii sarcinilor administrative și de reglementare, scăderii prețurilor la energie și mobilizării economiilor private pentru a debloca investițiile necesare în economia UE”, se arată în concluziile adoptate.

În domeniul simplificării, Consiliul European invită Comisia și colegiuitorii – Parlamentul și Consiliul – să depună eforturi în vederea atingerii obiectivului de reducere a costurilor tuturor sarcinilor administrative cu cel puțin 25 % și cu cel puțin 35 % pentru IMM-uri.

De asemenea, liderii UE și-au dat acordul pentru așa-numitul “pachet omnibus”, o serie de măsuri care urmăresc să reducă povara normelor de raportare, inclusiv a celor de mediu. Ei au făcut chiar un pas înainte, cerând executivului UE să continue dereglementarea (adică simplificarea), în special în domeniile decarbonizării industriale și securității și apărării.

În ceea ce privește energia, țările s-au aliniat cu privire la necesitatea unei planificări la nivelul UE pentru a impulsiona electrificarea. “Consiliul European solicită o planificare transfrontalieră și la nivelul Uniunii a investițiilor pe termen lung, în vederea integrării și interconectării depline a pieței energetice a UE, contribuind la securitatea energetică a Uniunii, precum și la protecția și reziliența infrastructurii” se arată în concluzii.

“Prin reducerea birocrației (…) vom facilita viața tuturor întreprinderilor din spațiul nostru economic. Prin măsuri de reducere a prețurilor la energie, vom ajuta întreprinderile să fie mai competitive. Prin integrarea piețelor noastre financiare, întreprinderile și cetățenii vor obține finanțare pentru întreprinderile inovatoare. A avea o abordare de tip business as usual nu este o opțiune deoarece, în prezent, aproximativ 300 de miliarde de euro din economiile familiilor din UE ies anual de pe piețele Uniunii Europene. Sunt 300 de miliarde de euro care nu finanțează întreprinderile din Uniunea Europeană, a mai completat Costa.

Cel de-al treilea pilon al competitivității în cadrul concluziilor Consiliului European este reprezentat de Uniunea economiilor și investițiilor, o strategie publicată chiar o zi înainte de Comisia Europeană.

“Suntem, în Europa, campioni mondiali în ceea ce privește economisirea. Pe an se economisesc 1,4 miliarde de euro, majoritatea în conturi bancare, în timp ce, în comparație, de exemplu, gospodăriile americane economisesc 800 de miliarde de dolari. Și nu piața europeană este cea care beneficiază de statutul de campion mondial în materie de economii, ci mai ales alte piețe, în special piața americană. De ce? Pentru că piața europeană de capital este încă fragmentată, este complicată și este mai lentă. Iar Uniunea Economiilor și Investițiilor are ca obiectiv ca cetățenii să obțină un randament mai mare și mai bun al banilor lor, dar și ca startup-urile, întreprinderile să aibă acces la capitalul atât de necesar”, a declarat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De aceea, printre propunerile cuprinse în Uniunea economiilor și a investițiilor sunt extinderea beneficiilor pentru cetățeni prin crearea de produse de economisire și pensii la nivelul UE.

O altă propunere o reprezintă creșterea finanțării private pentru întreprinderi, Consiliul European cerând Comisiei să prezinte propuneri de îmbunătățire a ecosistemului de capital privat și de capital de risc.

Astfel, capitalele europene au aprobat propunerea privind cel de al 28-lea regim de drept al societăților comerciale, care ar permite companiilor să se înscrie în mod voluntar în normele financiare la nivelul UE pentru a ocoli blocajele naționale; au solicitat un nou cadru de securitizare în acest an; și au cerut reducerea barierelor pentru fuziuni în domeniul infrastructurii pieței și pentru investițiile transfrontaliere.

Țările membre au declarat că se așteaptă ca “co-legiuitorii să convină rapid asupra tuturor propunerilor pendinte din Planul de acțiune 2020 privind uniunea piețelor de capital, inclusiv în ceea ce privește insolvența”.

După cum se subliniază în Busola competitivității, capacitatea Europei de a face față provocărilor actuale – cum ar fi schimbările climatice, schimbările tehnologice rapide și noile dinamici geopolitice – necesită investiții semnificative, pe care raportul Draghi le estimează la o sumă suplimentară de 750-800 de miliarde de euro pe an până în 2030 și care este afectată în continuare de creșterea nevoilor de apărare.

Competitivitatea europeană va reveni pe agenda liderilor europeni la summitul din luna octombrie.

Corespondență din Bruxelles

Summitul Consiliului European axat pe competitivitate și pe apărare a reprezentat și o primă înfățișare pentru elefantul din încăpere, respectivul bugetul european pe termen lung și problema datoriilor comune, mai ales în domeniul apărării europene, pentru a pregăti Europa să fie în postura de a-și asigura securitatea și apărarea pe fondul amenințărilor din partea Rusiei și a războiului Moscovei în Ucraina.

“Consiliul European a avut un prim schimb de opinii cu privire la următorul cadru financiar multianual și la noile resurse proprii“, se arată într-o unică frază a concluziilor summitului de joi, de la Bruxelles.

Această discuție exploratorie fusese anunțată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, în scrisoarea de convocare a summitului, iar majoritatea capitalelor statelor membre o trec prin lentila opțiunilor financiare către competitivitate și înarmare europeană.

Abordarea acestui subiect, care în 2020, în plină pandemie, a necesitat un summit de patru nopți și patru zile pentru a ajunge la un acord financiar, a părut mai degrabă ca o repriză de încălzire și o ascuțire a cuțitelor. Viitorul buget european 2028-2034 va trebui să finanțeze și dobânzile fondului de redresare post-pandemie, să aloce sume record și fără precedent pentru apărare, să aibă în vedere extinderea către noi membri și să protejeze și politicile tradiționale – coeziune și agricultură.

Familiile politice europene sugerează emiterea de datorii comune pentru apărare

Tonul a fost dat de marile familii politice europene – Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni. Reunite în summit-uri separate înainte de Consiliul European, PPE și PES au sugerat emiterea de obligațiuni comune pentru apărare. 

PPE “înțelege că dezvoltarea unei industrii europene de apărare credibile și mai puțin dependente necesită instrumente financiare suplimentare” și “având în vedere natura existențială a provocărilor de apărare ale Europei, acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin instrumente de datorie comună, dacă este necesar, atâta timp cât acestea sunt clar concentrate pe consolidarea apărării europene, în special în domeniile în care amenințarea este în prezent cea mai acută”, se arată în declarația promovată de premierul finlandez Petteri Orpo.

Partidul Socialiștilor Europeni a solicitat obligațiuni de apărare – un mecanism similar cu Fondul de redresare de aproape 800 de miliarde de euro, creat ca răspuns la pandemia Covid-19.

“Pornind de la succesul răspunsului nostru comun la criza pandemică”, instrumentele și soluțiile financiare europene suplimentare trebuie “să se bazeze pe solidaritate, asigurând în același timp un angajament puternic în bugetul UE și faptul că toate statele membre beneficiază de această investiție”, subliniază declarația PES.

Macron vrea noi împrumuturi comune, Olanda respinge euro-obligațiunile

Numai că subiectele nu au stimulat reacții pozitive, cu excepția președintelui francez Emmanuel Macron, care a precizat că o nouă datorie comună este inevitabilă, chiar dacă este controversată.

“Va trebui să facem din nou un împrumut comun. Astăzi nu este deloc consensual”, a spus Macron, menționând că discuțiile privind instrumentul financiar care ar fi cel mai bun pentru a stimula apărarea UE vor trebui să aibă loc mai târziu, deoarece acestea vor diviza inevitabil țările UE.

Contrabalansându-l pe Macron, premierul olandez Dick Schoof a precizat că împrumuturile UE pentru proiectele de apărare trebuie să fie temporare și exclus emiterea de obligațiuni comune.

“Fără euro-obligațiuni“, a spus el.

Viitorul buget va trebui să acopere datoriile fondului de redresare

Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene a avertizat că problema datoriei asumate de UE pentru fondul de redresare economică post-pandemie trebuie rezolvată înainte de a începe discuțiile privind noul buget, a declarat președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen reporterilor la finalul Consiliului European.

“La elaborarea următorului CFM trebuie să se țină seama de suma de 800 de miliarde de euro pentru NextGenerationEU”, a declarat von der Leyen.

Datoriile iminente ale UE începând din 2028, care ar putea costa 25-30 de miliarde EUR pe an, reprezintă un nor de furtună asupra viitoarelor negocieri.

Ursula von der Leyen a îndemnat capitalele să dea un suflu nou taxelor la nivelul UE, care au fost propuse pentru prima dată în 2021, dar cărora li se opun multe țări. “A existat o recunoaștere în cadrul Consiliului European de a începe să lucrăm cu adevărat la acest aspect, deoarece trebuie clarificat înainte de a ne putea angaja serios în discuții cu privire la următorul CFM”, a spus ea.

Dacă sunteți în groapă, nu mai săpați

Și premierul belgian Bart De Wever a indicat că liderii europeni sunt profund divizați cu privire la modul de rambursare a așa-numitului Mecanism de redresare și reziliență (RRF),

“Suntem foarte departe de un consens”, potrivit lui De Wever, care s-a arătat rezervat în susținerea cauzei pentru noi datorii.

“Dacă sunteți într-o groapă, nu mai săpați”, a insistat el pe lângă omologii europeni.

Tot premierul belgian a dat și conturul final al discuțiilor care prevestește noi negocieri complicate.

Referindu-se la discuțiile foarte îndelungate din 2020 care au condus la acordul privind actualul buget pe șapte ani, Bart de Wever a spus: “Am constatat că în Europa, oamenii numesc cinci zile și nopți întregi de discuții drept negocieri lungi. În Belgia, noi numim asta un weekend liber”.

Comisia Europeană este așteptată să prezinte în acest an propunerea de buget pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034.

Tradițional, bugetul UE este finanțat din următoarele surse: aproximativ 1% venitul național brut al fiecărei țări din UE, care diferă în funcție de bunăstarea fiecărei țări în parte; taxe vamale la importurile din afara UE; o mică parte din TVA colectată de fiecare țară a UE; o contribuție bazată pe cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate din fiecare țară a UE; alte venituri, cum ar fi contribuțiile țărilor din afara UE la anumite programe, dobânzile de întârziere și amenzile, precum și orice excedent din anul precedent.

Corespondență din Bruxelles

Președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat joi, la Consiliul European, importanța susținerii unei piețe de capital integrate la nivel european, menționând că fragmentarea actuală reduce apetitul investitorilor pentru bursele europene comparativ cu cele americane.

“Cu toate că în Europa sunt economii importante la populație, cu toate că companiile au nevoie de finanțare, din cauza fragmentării piețelor în fiecare țară, datorită practicilor de supraveghere diferite, apetența cetățenilor și investitorilor pentru a investi în bursele europene este mult mai scăzută decât, de exemplu, în bursele americane”, a explicat Bolojan, într-o conferință de presă la finalul summitului Consiliului European de la Bruxelles.

În acest context, Comisia Europeană urmărește implementarea unor practici convergente de supraveghere și unificarea progresivă a legislației, inclusiv în domenii precum insolvența și dreptul comercial. Aceste măsuri ar putea face piețele financiare europene mai atractive atât pentru investitori, cât și pentru companii.

“Fiecare țară a luat o directivă europeană, a aplicat-o, modificând-o uneori, și-a înființat propriile autorități de supraveghere, care uneori sunt diferit organizate de la o țară la alta, și este dificil să investești dintr-un stat în altul pe piețele financiare”, a spus șeful statului.

O altă direcție esențială, a arătat Bolojan, este sprijinirea industriei și a competențelor în cadrul pieței unice.

“Aici se vor urmări susținerea Inteligenței Artificiale, a semiconductorilor, a tehnologiilor moderne în comunicații, dobândirea și recunoașterea competențelor în întreaga Uniune Europeană, susținerea cercetării și inovării, și, foarte important, susținerea industriilor în tranziție, cum este industria auto, de exemplu, cea aeriană sau industriile consumatoare de energie“, a completat președintele.

Reuniți la Bruxelles pentru summitul de primăvară al Consiliului European liderii celor 27 de state membre au adoptat concluzii cu privire la competitivitatea europeană, pornind de la Busola competitivității prezentată de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen la finalul lunii ianuarie și cele trei teme dominante ale acesteia – energia, simplificarea și Uniunea economiilor și investițiilor. 

“2025 ar trebui, prin urmare, să marcheze o schimbare radicală în acțiunile UE de stimulare a competitivității, de consolidare a pieței unice, de promovare a locurilor de muncă de calitate și de asigurare a unor tranziții duble de succes (…) Pentru a atinge aceste obiective și pentru a contribui la reducerea decalajului în materie de inovare și productivitate față de concurenții globali ai UE și în cadrul UE, Consiliul European convine să acorde prioritate simplificării și reducerii sarcinilor administrative și de reglementare, scăderii prețurilor la energie și mobilizării economiilor private pentru a debloca investițiile necesare în economia UE”, se arată în concluziile adoptate.

În domeniul simplificării, Consiliul European invită Comisia și colegiuitorii – Parlamentul și Consiliul – să depună eforturi în vederea atingerii obiectivului de reducere a costurilor tuturor sarcinilor administrative cu cel puțin 25 % și cu cel puțin 35 % pentru IMM-uri.

În ceea ce privește energia, țările s-au aliniat cu privire la necesitatea unei planificări la nivelul UE pentru a impulsiona electrificarea. “Consiliul European solicită o planificare transfrontalieră și la nivelul Uniunii a investițiilor pe termen lung, în vederea integrării și interconectării depline a pieței energetice a UE, contribuind la securitatea energetică a Uniunii, precum și la protecția și reziliența infrastructurii” se arată în concluzii.

Cel de-al treilea pilon al competitivității în cadrul concluziilor Consiliului European este reprezentat de Uniunea economiilor și investițiilor, o strategie publicată chiar o zi înainte de Comisia Europeană.

Pornind de la faptul că Europa este campioană mondială la economisire, cu economii anuale de 1,4 miliarde de euro, în mare parte plasate în conturi bancare, piețele europene nu beneficiază de pe urma acestei realități, deoarece piața europeană de capital este încă fragmentată, este complicată și este mai lentă.

De aceea, printre propunerile cuprinse în Uniunea economiilor și a investițiilor sunt extinderea beneficiilor pentru cetățeni prin crearea de produse de economisire și pensii la nivelul UE.

O altă propunere o reprezintă creșterea finanțării private pentru întreprinderi, Consiliul European cerând Comisiei să prezinte propuneri de îmbunătățire a ecosistemului de capital privat și de capital de risc.

Astfel, capitalele europene au aprobat propunerea privind cel de al 28-lea regim de drept al societăților comerciale, care ar permite companiilor să se înscrie în mod voluntar în normele financiare la nivelul UE pentru a ocoli blocajele naționale; au solicitat un nou cadru de securitizare în acest an; și au cerut reducerea barierelor pentru fuziuni în domeniul infrastructurii pieței și pentru investițiile transfrontaliere.

Țările membre au declarat că se așteaptă ca “co-legiuitorii să convină rapid asupra tuturor propunerilor pendinte din Planul de acțiune 2020 privind uniunea piețelor de capital, inclusiv în ceea ce privește insolvența”.

După cum se subliniază în Busola competitivității, capacitatea Europei de a face față provocărilor actuale – cum ar fi schimbările climatice, schimbările tehnologice rapide și noile dinamici geopolitice – necesită investiții semnificative, pe care raportul Draghi le estimează la o sumă suplimentară de 750-800 de miliarde de euro pe an până în 2030 și care este afectată în continuare de creșterea nevoilor de apărare.

Competitivitatea europeană va reveni pe agenda liderilor europeni la summitul din luna octombrie.