Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că va depune toate eforturile în vederea implementării reformelor necesare pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ”proiectul nostru de țară”.

”Închei această intervenție cu ultimul subiect și anume, acela că în demersurile noastre pentru implementarea reformelor, dincolo de cele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, este proiectul nostru de țară și anume, accederea la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Mâine, Guvernul este gazda unui astfel de eveniment, prin care, practic, marcăm un an de la vizita pe care secretarul general al OCDE a efectuat-o în țara noastră și practic, ne-a dat vestea de începere a parcursului de accedere la OCDE. Știm foarte bine că vara trecută am primit foaia de parcurs. Am reușit ca până la mijlocul lunii decembrie să mergem la Paris și să depunem memorandumul inițial. Greul abia de acum încolo începe, pentru că este nevoie să răspundem tuturor clarificărilor cuprinse în memorandum și în felul acesta, în funcție de modul în care derulăm reformele la nivel instituțional, la nivel guvernamental, să reușim să îndeplinim toate standardele OCDE și în felul acesta să devenim membru cu drepturi depline. Ca atare, menținem această dublă abordare a reformelor prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin parcursul de accedere la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică”, a subliniat premierul în cadrul unei ședințe de guvern.

La mijlocul lunii decembrie, România, prin premierul Nicolae Ciucă, a depus la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, memorandumul inițial privind aderarea la această organizație, acest obiectiv aflându-se printre prioritățile diplomației române pentru anul 2023. 

România și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.

La 1 septembrie 2016, prin Decizie a prim-ministrului a fost creat Comitetul Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu OCDE, alcătuit din reprezentanți ai tuturor instituţiilor care participă la activitatea structurilor OCDE sau gestionează programe de colaborare cu organizaţia. În prezent Comitetul este coordonat de prim-ministrul României, iar Secretariatul General al Guvernului asigură secretariatul tehnic.

La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante – (în ordine alfabetică) Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România. Candidații au fost informați asupra deciziei printr-o scrisoare a Secretariatului General al OCDE care a solicitat, totodată, confirmarea atașamentului față de valorile, principiile și standardele organizației menționate în documentele relevante ale organizației.

OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța.

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri în cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Turciei la București.

”Gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor și către toți cei afectați de cutremurele catastrofale din Turcia. În numele României și al cetățenilor români, am semnat astăzi în cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Turciei din București. Suntem solidari cu poporul turc, iar salvatorii noștri și personalul medical se află deja la locul dezastrelor pentru a căuta și ajuta supraviețuitorii. Le transmitem însănătoșire grabnică persoanelor rănite și dorim poporului turc să găsească puterea de a depăși aceste momente dramatice”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Peste 9.500 de persoane și-au pierdut viața iar alte mii au fost rănite în urma mișcărilor telurice devastatoare care au lovit Turcia și Siria.

România s-a numărat printre primele țări care au răspuns apelului de ajutor venit din partea Ankarei și au trimit echipe de căutare pentru a sprijini autoritățile turce în acțiunile de salvare.

Până în prezent, 19 state membre ale Uniunii Europene (Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria), împreună cu Albania și Muntenegru, au pus la dispoziția autorităților turce echipe de salvare și căutare.

În plus, 2 echipe medicale au fost trimise prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE pentru a oferi asistență medicală de urgență persoanelor afectate. În total, 1 185 de salvatori și 79 de câini de căutare au fost oferiți de țările europene. Aceste cifre ar putea crește în continuare.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE a reunit, de asemenea, o echipă de protecție civilă a UE formată din experți din 11 state membre, care a fost detașată imediat în Turcia pentru a sprijini operațiunile.

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis va participa în perioada 9-10 februarie 2023 la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care se va desfășura la Bruxelles, pe agenda reuniunii speciale figurând ultimele evoluții ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în contextul împlinirii unui de la declanșarea acestuia, competivitatea economiei Uniunii Europene și gestionarea migrației.

“Reuniunea din această săptămână a Consiliului European va aborda aspecte importante pentru UE. În cadrul reuniunii pregătitoare de astăzi, găzduită de preşedintele Consiliului European, ne-am axat pe sprijinul acordat Ucrainei pe toate dimensiunile, pe consolidarea competitivităţii economiei Uniunii Europene şi pe punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a migraţiei ilegale”, a afirmat, marți, președintele Iohannis, în urma unei videoconferințe cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și un grup de lideri europeni.

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul reuniunii Consiliului European vor fi abordate ultimele evoluții privind războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv în contextul împlinirii în curând a unui an de la declanșarea acestuia, urmând să fie reafirmat angajamentul Uniunii Europene și al statelor membre pentru sprijinirea Ucrainei pe toate palierele, precum și pentru angajarea în continuare a răspunderii Federației Ruse.

De altfel, săptămâna trecută, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen, s-au aflat la Kiev pentru primul summit UE – Ucraina de la declanșarea invaziei ruse și de când Ucraina a dobândit statutul de țară candidată la Uniune.

“Liderii europeni vor analiza, totodată, cele mai bune soluții la nivel european pentru asigurarea competitivității pe termen scurt și lung a economiei Uniunii Europene și adaptarea acesteia la dubla tranziție verde și digitală, pornind de la propunerile prezentate de Comisia Europeană prin Planul Industrial Green Deal“, arată Palatul Cotroceni.

Discuția privind competitivitatea economiei europene va avea loc în contextul în care mai multe țări europene, îndeosebi Franța, Germania și Olanda au fost iritate de legea privind reducerea inflației din SUA și subvențiile masive ale administrației Biden pentru a stimula economia americană. În acest context, Franța și-a arătat intenția de a prezenta o strategie industrială ”Made in Europe” la summitul din februarie pentru a împiedica firmele să plece din Europa și pentru a reduce dependența UE de furnizori externi.

“Un alt subiect aflat pe agenda reuniunii este gestionarea migrației, ca provocare ce necesită un răspuns european comun, cu scopul de a agrea căi concrete de acțiune în ceea ce privește dimensiunea externă a migrației, controlul frontierelor externe, cooperarea privind returnarea și readmisia sau combaterea traficului de migranți”, conchide Administrația Prezidențială.

Pentru România, summitul special al liderilor UE are o importanță aparte, întrucât accederea țării noastre în spațiul Schengen au fost refuzată în luna decembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne ca urmare unui veto din partea Austriei, Viena evocând ca argument al deciziei sale problema migrației și faptul că România și Bulgaria se află pe ruta migrației clandestine către UE.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. Atunci, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie la un summit special consacrat migrației.