Connect with us

NATO

Klaus Iohannis, critică la adresa Comisiei Europene și apel pentru stabilitatea Poloniei înaintea summitului de la Varșovia

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a criticat Comisia Europeană, care a adoptat o opinie privind situația statului de drept din Polonia cu o lună înainte de summitul de la NATO găzduit de Varșovia.

Nu pot să nu remarc recenta adoptare de către Comisia Europeană, pe 1 iunie, a Opiniei privind statul de drept în Polonia. Dincolo de semnele de întrebare asupra oportunităţii momentului ales de către Comisie, am deplină încredere în capacitatea democraţiei poloneze de a găsi cele mai bune soluţii în conformitate cu cerinţele statului de drept, având în vedere tradiţia Poloniei de implicare activă în consolidarea, în perioada post-comunistă, a unei reale democraţii”, a spus președintele în cadrul conferinței „Romania’s Security Leadership in South East Europe”, desfășurată la Palatul Cotroceni.

iohannis steadfast 4Sper că instituţiile europene vor sprijini constructiv aceste eforturi ale Poloniei, pentru că actualul context dificil, mai ales în Vecinătatea Estică, dar şi în interiorul Uniunii Europene, reclamă concentrarea tuturor demersurilor în direcţia asigurării stabilităţii şi securităţii noastre, în sensul cel mai larg. Contăm, în acest sens, în acest demers, pe contribuţia Poloniei, partener strategic al României”, a spus președintele referitor la situația din Polonia și disputa sa cu Comisia Europeană, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeana.ro.

România este situată în proximitatea zonelor care generează două dintre cele mai importante provocări de securitate la nivel european, a a mai declarat acesta. 

Cele două provocări sunt reprezentate de Rusia în est și de instabilitatea din zona Orientului Mijlociu.

Este vorba, pe de o parte, de punerea la îndoială, de către Federația Rusă, a principiilor și mecanismelor de asigurare a stabilității la nivel european, fie în formule de tip hard security, prin folosirea forţei armate cu încălcarea dreptului internaţional, fie prin formule ale războiului hibrid, inclusiv prin ameninţări directe sau propagandă media, cum am văzut recent”, a declarat Iohannis cu privire la provocările pe care le generează Moscova, 

”Pe de altă parte, este vorba de accentuarea instabilității din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv prin apariția unor noi forme de radicalism și extremism terorist, așa cum este cazul Daesh”, a expus președintele.

Urmăriți și VIDEO Klaus Iohannis îi răspunde lui Vladimir Putin: Aceste amenințări reconfirmă faptul că întărirea securității NATO la Marea Neagră este abordarea corectă

Șeful statului a ținut să precizeze că problemele de securitate ale Europei impun o gândire strategică, remarcând două momente importante din următoarea perioadă: summitul NATO de la Varșovia și viitoarea Strategie Globală a Uniunii Europene, care va înlocui Strategia de Securitate a Uniunii din 2003.

Klaus Iohannis a reamintit și așteptările României de la summitul NATO: ”Am spus-o deja cu mai multe ocazii: este necesară o întărire a Flancului Estic al Alianței cu o prezenţă avansată robustă, credibilă, de descurajare, în mod echilibrat, pe tot acest Flanc”.

Vă prezentăm, în continuare, textul integral al declarației președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

„Domnule Vicepreşedinte al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene Peter Doran,

Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnilor miniştri,

Stimaţi membri ai Parlamentului României,

Excelenţele voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice,

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor și domnilor,

Permiteţi-mi mai întâi să urez oaspeţilor din străinătate „Bine aţi venit în România!”, iar tuturor participanţilor la această conferinţă: „Bine aţi venit la Cotroceni!”.

Evenimentul de astăzi are loc într-un moment cu puternice semnificații pentru securitatea Europei.

Peste numai câteva săptămâni, la Varșovia, vom discuta viitorul relaţiilor de securitate transatlantice în cadrul unuia dintre cele mai importante Summituri NATO de după anul 1989. De asemenea, în cadrul Consiliului European, aşteptăm cu interes prezentarea şi discutarea viitoarei Strategii Globale Europene pentru Politică Externă şi Securitate, care va înlocui Strategia de Securitate a Uniunii din 2003.

Felicit, de aceea, pe strategii de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, deoarece ne oferă astăzi, într-un moment crucial pentru viitorul Europei, posibilitatea de a discuta rolul României în interiorul structurilor nord-atlantice, în arhitectura de securitate a Europei, în această regiune a bătrânului continent frământată de conflicte şi marcată de instabilitate.

Problemele de securitate ale Europei s-au aflat în dinamică permanentă, care impune gândire strategică.

Prin urmare, contribuția dumneavoastră, a experților în studii politice și relații internaționale, rămâne hotărâtoare pentru noi, decidenții politici, care dorim ca atât NATO, cât și Uniunea Europeană să își îndeplinească în continuare rolul de comunități de securitate.

Istoria ne-a arătat că valorile democrației liberale și ale statului de drept trebuie mereu protejate, cultivate și promovate și că nu sunt de la sine înțelese, iar riscurile la adresa lor nu trebuie niciodată neglijate sau subestimate.

În acest context, nu pot să nu remarc recenta adoptare de către Comisia Europeană, pe 1 iunie, a Opiniei privind statul de drept în Polonia. Dincolo de semnele de întrebare asupra oportunităţii momentului ales de către Comisie, am deplină încredere în capacitatea democraţiei poloneze de a găsi cele mai bune soluţii în conformitate cu cerinţele statului de drept, având în vedere tradiţia Poloniei de implicare activă în consolidarea, în perioada post-comunistă, a unei reale democraţii. Sper că instituţiile europene vor sprijini constructiv aceste eforturi ale Poloniei, pentru că actualul context dificil, mai ales în Vecinătatea Estică, dar şi în interiorul Uniunii Europene, reclamă concentrarea tuturor demersurilor în direcţia asigurării stabilităţii şi securităţii noastre, în sensul cel mai larg. Contăm, în acest sens, în acest demers, pe contribuţia Poloniei, partener strategic al României.

Doamnelor și domnilor,

Într-adevăr, ne aflăm într-un moment în care este esențial să apărăm aceste valori, dar și să redescoperim căile și mijloacele prin care să asigurăm, într-un mod echilibrat, atât securitatea, cât și democrația, în contextul revenirii la nivel european a populismului, naționalismului și extremelor politice.

În primul rând, cred că trebuie să păstrăm și să întărim ceea ce s-a câștigat deja la nivel european din punctul de vedere al construcției instituționale a apărării colective – prin Alianța Nord Atlantică – și a spațiului de securitate, libertate și justiție – prin Uniunea Europeană. În același timp, aceste realizări trebuie ajustate și adaptate în fața provocărilor politice, economice și de securitate curente.

România este situată în proximitatea zonelor care generează două dintre cele mai importante provocări de securitate la nivel european.

Este vorba, pe de o parte, de punerea la îndoială, de către Federația Rusă, a principiilor și mecanismelor de asigurare a stabilității la nivel european, fie în formule de tip hard security, prin folosirea forţei armate cu încălcarea dreptului internaţional, fie prin formule ale războiului hibrid, inclusiv prin ameninţări directe sau propagandă media, cum am văzut recent. Pe de altă parte, este vorba de accentuarea instabilității din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv prin apariția unor noi forme de radicalism și extremism terorist, așa cum este cazul Daesh.

După cum am subliniat în noua Strategie Națională de Apărare, aprobată de Parlamentul României anul trecut, la propunerea mea, „România are obligația de a păstra echilibrul strategic într-o zonă de interferență a unor complexe de securitate regionale, dar și de a contribui la consolidarea procesului de europenizare”. Atât în problematica regiunii Sud-Est Europene și Balcanice, cât și în cea a Regiunii Extinse a Mării Negre, România a acumulat o experiență majoră, pe care acum o pune la dispoziția aliaților și partenerilor săi, în baza simplei premise că niciun stat nu mai poate să-și asigure securitatea în mod individual.

Principala modalitate prin care am ales să ne pregătim la nivel național, în fața noilor provocări de securitate europene și regionale, a fost aceea de a relansa, într-o manieră cuprinzătoare și robustă, analiza și planificarea strategică. În ultimul an și jumătate, România are o nouă Strategie Națională de Apărare, o nouă Cartă Albă a Apărării și o nouă Lege pentru planificarea apărării, adaptată noului context internațional și planificării apărării colective la nivelul NATO. De câteva zile avem și o nouă Strategie Militară.

În plus, am reușit să atingem foarte rapid un larg consens politic la nivel național, astfel încât să alocăm 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare pentru cel puțin perioada 2017-2027.

Doamnelor și domnilor,

În încheiere, doresc să supun atenției dumneavoastră, spre dezbatere, un aspect sensibil, în contextul Summitului NATO de la Varșovia.

Am spus-o deja cu mai multe ocazii: este necesară o întărire a Flancului Estic al Alianței cu o prezenţă avansată robustă, credibilă, de descurajare, în mod echilibrat, pe tot acest Flanc.

Nu trebuie să existe nicio competiţie pentru mai multă prezenţă Aliată pentru unii dintre noi, uneori chiar în detrimentul altora. De fapt, nu suntem, în mod real, într-o astfel de concurenţă. Pentru toate statele Flancului Estic este vitală, din punctul de vedere al securității, această întărire echilibrată. Altfel, riscăm să ne creăm noi înşine vulnerabilităţi suplimentare.

Este adevărat, fără îndoială, că trăsăturile și caracterul riscurilor și amenințărilor variază de la o zonă la alta. Dar este la fel de adevărat, și doresc să subliniez acest lucru, că natura și sursa amenințării sunt aceleași pe întregul Flanc Estic, cel puțin la acest moment.

De aceea, este important să nu pierdem perspectiva strategică.

Trebuie să avem o viziune de ansamblu la nivel colectiv, Aliat. Suntem, cred, cu toții de acord că trebuie să regândim apărarea colectivă și să recalibrăm apărarea și descurajarea, prin respectarea principiului „28 pentru 28” și a celui privind abordarea de tip „360 de grade”, în noul context de securitate.

Tocmai de aceea, este esențial rolul pe care dumneavoastră, experții, îl puteți juca în a analiza, dezbate și promova concepte cu largă relevanță strategică. Acestea pot contribui la conturarea unei viziuni mai ample și pe termen lung asupra securității unei regiuni europene, considerată una cu „geometrie variabilă”, așa cum este Europa Centrală și de Est.

Cred că trebuie să ne gândim împreună cum contribuim mai bine la ansamblul apărării colective în cadrul NATO și la consolidarea spațiului de securitate, libertate și justiție la nivelul Uniunii Europene.

Vă doresc mult succes și vă mulțumesc pentru contribuția valoroasă la o dezbatere pe teme cruciale pentru viitorul nostru, al tuturor!”

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina. Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească

Published

on

© NATO

Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO invită Serbia și Kosovo ”să se angajeze în dialogul mediat de UE” pentru a-și ”soluționa diferendele”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut discuții telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar, în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

”Am discutat cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, despre tensiunile din nordul Kosovo. Toate părțile trebuie să se angajeze constructiv în dialogul mediat de UE și să-și soluționeze diferendele prin diplomație. Forța NATO (KFOR) este pregătită să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol, în virtutea mandatului ONU”, a fost invitația lansată de Stoltenberg într-un mesaj publicat pe Twitter.

Forţa NATO în Kosovo numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, precizează Alianţa, potrivit căreia, mandatul acesteia este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie ”în avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”, conform Agerpres

Secretarul general al NATO a avut o discuție pe această temă și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

”Toate părțile trebuie să-și mențină calmul, să evite acțiunile unilaterale și să sprijine dialogul mediat de UE. Rămân în strâns contact cu Pristina și cu Belgradul”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

Facebook

U.E.2 hours ago

Polonia amenință că va bloca inițiativele UE prin exercitarea dreptului de veto, dacă nu îi vor fi deblocate fondurile din MRR

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: România este mai aproape de materializarea obiectivelor din PNRR în materie de energie verde

U.E.3 hours ago

Germania reiterează ”sprijinul ferm pentru Ucraina”: Susținem sancțiunile împotriva Rusiei, chiar dacă ”ne așteaptă luni dificile”

U.E.4 hours ago

La doi ani de la alegerea frauduloasă a lui Aleksandr Lukashenko, UE își reafirmă sprijinul pentru aspirațiile democratice ale belarușilor

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Gaza: Uniunea Europeană salută acordul dintre Israel și Jihadul Islamic Palestinian privind încetarea focului

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Energiei, Virgil Popescu: Coreea de Sud este interesată să facă investiții în România în domeniul energiei nucleare

U.E.5 hours ago

Eurostat: UE a exportat servicii de 1027 mld. de euro în 2021, indicând o revenire la nivelurile anterioare pandemiei

RUSIA6 hours ago

UE demontează dezinformarea rusă cu privire la Georgia: Kremlinul urmărește să creeze o prăpastie între această țară și partenerii ei, UE și NATO

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană aprobă României un ajutor de stat de 149 de milioane de euro prin Mecanismul de redresare și reziliență pentru producția de hidrogen din surse regenerabile

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Ucraina acuză Rusia de comiterea a peste 27.000 de crime de agresiune şi de război pe teritoriul ucrainean

INTERNAȚIONAL4 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA5 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending