Connect with us

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis: Dacă adunăm câţi kilometri de autostradă s-au promis în 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. Este important să folosim fonduri europene

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Piteşti, la o dezbatere despre industria auto, că, dacă adunăm câţi kilometri de autostradă au promis guvernanţii din ultimii 20 de ani, ”am avea autostrăzi cât China”. Potrivit șefului statului, trebuie folosite fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii și a făcut apel la guvernanți să grăbească procesele de absorbție a banilor europeni. 

Declarația președintelui a fost făcută în cadrul dezbaterii „Industria auto, motorul dezvoltării economiei. Factori de creştere a competitivităţii”, organizată la Pitești.

Citiți și:  Klaus Iohannis: România se află în primii 10 producători auto din Uniunea Europeană. Investitorii străini nu trebuie priviţi cu adversitate

Foto: Administrația Prezidențială

Intervenție din sală Avem, azi, multe companii auto ce reprezintă exhaustiv sectorul auto din România. În ultimii zece ani, guvernele care s-au succedat au promis ameliorări majore ale infrastructurii și nu s-au ținut de cuvânt. Guvernul prezent a propus un calendar al îmbunătățirilor la scară mare, pentru următorii doi-trei ani. Câtă încredere putem avea, ca industrie, că el își va îndeplini angajamentele?

Răspunsul președintelui Klaus Iohannis: Mulțumesc pentru această prezentare și intervenție. Dați-mi voie să încep cu o felicitare și cu o veste bună. Chiar foarte recent, Ford a făcut un anunț important pentru industria auto din România, va începe producția încă unui model la uzinele din Craiova, vă felicit pentru această decizie, cred că este un lucru extraordinar și, chit că ați prezentat date pe care le cunoaștem cu toții și care ne întristează când circulăm cu mașina, acest anunț că veți produce un al doilea model ne arată totuși că ceva avantaje va mai avea și România, altfel de ce ați extinde producția? Este un lucru excelent.

Dați-mi voie să folosesc această provocare să spun câteva lucruri legate de dezvoltarea infrastructurii și de ce este important să folosim fonduri europene. Acum câteva zile am făcut o atenționare publică, ca să zic așa, Guvernului, pentru lipsa de performanță în atragerea fondurilor europene. Nu am făcut-o cu răutate, am făcut-o fiindcă cineva trebuie să le atragă atenția să se miște un pic mai repede. Partea bună, după ce am atras atenția guvernanților că nu se mișcă suficient de repede, iată că au depus in no time, deci foarte rapid, cereri de rambursare pentru peste 400 de milioane de euro. Deci se poate, dacă cineva zgâlțâie un pic suportul. Din păcate, în domeniul infrastructurii, planurile se găsesc acolo unde de obicei se găseau la guvernanții noștri, frumos colorate, cu proiecte strategice și cu alte promisiuni. Eu cred că dacă am aduna promisiunile de kilometri de au tostradă, făcute de toți guvernanții în ultimii, hai să zicem, 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. Evident că nu avem. Chiar adineauri am revăzut nici măcar 800 de km de autostrăzi. Noroc că până aici vine una.

De ce sunt importante fondurile europene? Ele sunt destinate dezvoltării regionale și România clar are nevoie mare de dezvoltare în domeniul infrastructurii, însă marile proiecte de infrastructură, din păcate, au nevoie de o pregătire foarte serioasă de specialitate și de o voință politică pentru a fi puse în practică. Majoritatea proiectelor care sunt în execuție sau care sunt chiar în procedura de hârtie, de licitație, sunt așa-numitele proiecte fazate, asta înseamnă că sunt proiecte care au fost gândite pentru exercițiul financiar anterior, 2007-2013, nu au fost realizate de cei care au avut atunci decizia și au fost trecute în actualul exercițiu financiar 2014-2020. Ați menționat, pe bună dreptate, transportul pe calea ferată. Aș mai da un exemplu, care este poate la fel de concludent. Dacă dumneavoastră transportați de la Craiova să zicem undeva în Europa de Vest automobile noi, atunci în medie, durata transportului, până la Curtici, este de 24 de ore, iar de la Curtici până în Europa de Vest, este de 12 ore. Deci, avem nevoie de multă dezvoltare, dar acest tronson, de exemplu, ar include tronsonul Cluj-Curtici-Episcopia Bihor. Un tronson care este prevăzut pentru fonduri europene. CFR ne spune că speră, atenție, speră să înceapă execuția în 2022. E foarte târziu, ce să înțelegem de aici? Ciclul de finanțare este până în 2020, dar trebuie să se încheie cel târziu 2023, ca să poată să fie finanțat din fonduri europene. Păi dacă începe în 22, ce se mai realizează până în 20? Alt proiect important, ați menționat autostrada Moldova. Cu toții ne-o dorim, și eu am devenit un fel de promotor al autostrăzii Moldova, fiindcă Moldova este o regiune mare, cu oameni care doresc să muncească, care își doresc dezvoltare și există, într-adevăr, un proiect pe fonduri europene, autostrada Iași-Ungheni. Proiectul este deja amânat, acum, cu patru ani. De ce oare? Pe de altă parte, acolo unde se lucrează, de multe ori se lucrează anapoda. Avem renumitul tronson Deva-Lugoj, care de ani și ani se tot promit și fiecare prim-ministru inaugurează câte un metru de autostradă acolo. Oamenii se întreabă de ce nu mergem înainte cu autostrada și explicațiile au venit greu, dar au venit: probleme cu mediul. De ce? S-au început lucrările fără acordul de mediu complet, Eh, acum în mod normal, de aici guvernanții ar fi trebuit să învețe ceva, dar surpriză, nu. Tronsoanele, chiar domnul președinte a menționat, tronsonul 1 Pitești-Curtea de Argeș și tronsonul 5 au intrat în procedură de licitate, vorbesc de autostrada Pitești-Sibiu, ce credeți? Fără acord de mediu. Acum, speranța, sigur, este să nu apară probleme și să fie luat acordul pe parcurs. Dar dacă pățim ca pe Deva-Lugoj și stăm cinci ani ca să rezolvăm probleme care ar fi putut fi ușor evitate dacă s-ar fi făcut respectivul studiu în timp util? Deci iată, bani sunt, nevoie este, ceea ce lipsește este o abordare serioasă, o aplecare asupra acestei chestiuni. E foarte bine că vine cineva din Guvern cu o hartă frumos colorată și ne spune că se va face legătura Pitești – Craiova, și așa mai departe. Este excelent și este important. Cunosc problema, am fost la Craiova, mi s-au prezentat cu lux de amănunte toate detaliile, toate oportunitățile, dar haideți să facem lucrurile, nu doar să le promitem pe hârtie.

Este nevoie și de proiecte de infrastructură mari, este nevoie de fonduri europene, și apropo de fonduri europene, fiindcă s-a făcut mai multă vorbire, și bine că s-a făcut, în ultimele zile, un proiect care nu ține de industria auto, totuși mă deranjează tare mult. România are nevoie de un sistem de sănătate performant, avem nevoie de spitale noi, cele vechi de multe ori nu se ridică la standardul așteptat. Încă din 2015 – atenție, suntem în 2018! – din 2015 a fost garantată și a fost asigurată finanțarea pentru trei spitale regionale. De ce nu avansăm deloc acolo? De ce așteptam să treacă ani și ani în loc să folosim bani europeni gata pregătiți cu destinație așteptată? Este greu de înțeles! Și mai greu de înțeles este dacă vine Președintele și trage un semnal de atenționare că apare, eu am numit-o, o Euro-ofuscare, ies unii ca să-și arate supărare că de ce li se atrage atenția, că de ce Comisia Europeană atrage atenția că România are o deviere semnificativă la capitolul comportament financiar. Asta este, hai să le corectăm în loc să ieșim la televizor și să inventăm scuze.

 

 

.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Fondurilor Europene: Peste 8.700 de startup-uri au fost înființate din fonduri europene în perioada de programare financiară 2014-2020

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Finanțările acordate prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) au susținut înființarea, în România, a peste 8.700 start-up-uri în actuala perioadă de programare (2014-2020), informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cele mai multe dintre acestea, peste 1.500, au fost înființate în regiunea Centru – în județele Brașov, Sibiu, Alba, Mureș, Harghita și Covasna. În top 3 regiuni urmează Sud-Muntenia, cu peste 1.400 start-up-uri, apoi regiunea Sud-Vest Oltenia, cu peste 1.300 noi companii create cu sprjinul fondurilor nerambursabile.

Situația la zi a start-up-urilor finanțate din bani europeni a fost prezentată joi, într-o conferință de presă de ministrul Fondurilor Europene Roxana Mînzatu.

“Am făcut o analiză pe ceea ce avem astăzi, august 2019, ca firme, start-up-uri nou create din bani europeni, din scheme de antreprenoriat din bani europeni. Am cumulat Diaspora Start-up cu România Start-up Plus şi cu o componentă de proiecte care au făcut parte din Start-Up Nation, programul naţional, dar care au ajuns să fie rambursate sau decontate din bani europeni, e vorba de ediţia 2017, şi o să vă arătăm câteva cifre. Prima cifră: 8.715 start-up-uri create prin scheme de antreprenoriat din fonduri europene, în speţă POCU, până astăzi”, a declarat Roxana Mînzatu.

Conform datelor prezentate în cadrul conferinţei, în 173 de firme realizate prin programul Start-up Plus s-a investit peste 482 milioane de euro, din care 346 milioane de euro reprezintă subvenţii pentru înfiinţarea start-up-urilor. În cazul Diaspora Start-up, au fost semnate 32 de contracte de finanţare în valoare de 75,35 milioane de euro, din care 38,2 milioane de euro sunt subvenţii pentru înfiinţare. Prin Start-up Nation au fost create 1.631 de firme care au solicitat rambursare prin POCU. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Primăria Sibiu va construi un parc verde de 6,2 hectare cu ajutorul fondurilor europene

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Primăria Sibiu va deschide ofertele pentru proiectarea unui parc de 6,2 ha, care va deveni al doilea cel mai mare parc al orașului, relatează Turnul Sfatului.ro

Cei 62.000 de mp pe care ar urma amenajat noul parc al Sibiului au fost folosiți până acum cinci ani drept spațiu de depozitare a deșeurilor de construcții. De altfel, acest fapt este și unul din motivele pentru care Primăria a ales locul pentru o astfel de investiție: pentru că în actualul exercițiu financiar european sunt alocate sume importante pentru reconversia și refuncționalizarea terenurilor degradate (iar noul parc din Tilișca va fi realizat cu cofinanțare din fonduri europene, proiectul fiind depus de anul trecut la Agenția de Dezvoltare Regională Centru, fiind în faza de precontractare).

© Planșă ărezentare parc – Sursă Foto: TurnulSfatului

Din cele 12,4 milioane de lei (fără TVA) necesare implementării proiectului de amenajare unui parc pe fosta groapă de deșeuri din capătul străzii Preot Bacca, pentru construcțiile și montajul viitorului parc sunt necesari 9,2 milioane de lei.

Terenul va fi astfel modelat încât să fie amenajat un loc generos de joacă, pentru grupa de vârstă 8 – 15 ani. “Mobilierul dedicat nu se limitează la obișnuitele leagăne și balansoare tipice, ci vor fi reprezentate de ansambluri complexe de joacă de tipul labirinturilor, ansambluri de cățărare, echipamente multifuncționale, cu rol important în dezvoltarea abilităților copiilor“, se arată într-un raport întocmit de Direcția Strategie, programe și prognoze din cadrul Primăriei Sibiu, pe tema viitorului parc.

Parcul va mai beneficia și de o zonă de fitness, destinate gimnasticii în aer liber, dar și diferitelor exerciții specifice celor care își “cultivă trupul“. În zona centrală a parcului este prevăzut un teren de minigolf, iar la bază (înspre Câmpșor), un teren de sport, de 694 de mp, pentru fotbal, baschet și volei.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Președintele PNL Ludovic Orban somează Guvernul să accelereze absorbția fondurilor europene: ”Riscăm să pierdem peste 10 miliarde de euro”

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a cerut luni Guvernului să accelereze toate procedurile pentru absorbţia de fonduri europene, subliniind că în caz contrar România riscă să piardă 10 miliarde de euro la care are dreptul în cadrul exerciţiului financiar 2014 – 2020.

“Tragem un semnal de alarmă în ceasul al 12-lea şi somăm Guvernul să accelereze toate procedurile privitoare la absorbţia de fonduri europene. După ce ne-au minţit la elaborarea bugetului că vor absorbi miliarde în cursul acestui an, Guvernul recunoaşte în rectificarea bugetară că nivelul absorbţiei va fi sub nivelul prognozat, deoarece la rectificare au recunoscut, scăzând veniturile care provin din decontările de la nivelul Comisiei Europene ale fondurilor europene alocate pentru proiectele din România cu o sumă de peste un miliard”, a declarat Orban, la finalul şedinţei Biroului Executiv al Partidului Național Liberal.

”Treziţi-vă, pentru că altfel riscăm să pierdem peste 10 miliarde de euro, bani care pot fi folosiţi pentru o infrastructură modernă, spitale regionale, modernizarea instituţiilor de învăţământ”, a continuat acesta.

Luna trecută, ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu, a afirmat că România absorbit fonduri europene în valoare totală de 9,25 miliarde de euro, din alocarea 2014-2020, reprezentând o rată de 30% și aflându-se astfel sub media europeană, rata la nivelul UE fiind de 33%. 

România beneficiază și în exercițiul financiar 2014-2020 de regula N+3, potrivit căreia va putea absorbi fondurile aferente actualului cadru bugetar multianual până în anul 2023.

Pentru următoarea perioada financiară, respectiv 2021-2027, România ar urma să beneficieze de al patrulea cel mai mare buget, aproximativ 31 miliarde de euro, conform propunerii Comisiei Europene.

 

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending