Connect with us

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis: Dacă adunăm câţi kilometri de autostradă s-au promis în 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. Este important să folosim fonduri europene

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Piteşti, la o dezbatere despre industria auto, că, dacă adunăm câţi kilometri de autostradă au promis guvernanţii din ultimii 20 de ani, ”am avea autostrăzi cât China”. Potrivit șefului statului, trebuie folosite fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii și a făcut apel la guvernanți să grăbească procesele de absorbție a banilor europeni. 

Declarația președintelui a fost făcută în cadrul dezbaterii „Industria auto, motorul dezvoltării economiei. Factori de creştere a competitivităţii”, organizată la Pitești.

Citiți și:  Klaus Iohannis: România se află în primii 10 producători auto din Uniunea Europeană. Investitorii străini nu trebuie priviţi cu adversitate

Foto: Administrația Prezidențială

Intervenție din sală Avem, azi, multe companii auto ce reprezintă exhaustiv sectorul auto din România. În ultimii zece ani, guvernele care s-au succedat au promis ameliorări majore ale infrastructurii și nu s-au ținut de cuvânt. Guvernul prezent a propus un calendar al îmbunătățirilor la scară mare, pentru următorii doi-trei ani. Câtă încredere putem avea, ca industrie, că el își va îndeplini angajamentele?

Răspunsul președintelui Klaus Iohannis: Mulțumesc pentru această prezentare și intervenție. Dați-mi voie să încep cu o felicitare și cu o veste bună. Chiar foarte recent, Ford a făcut un anunț important pentru industria auto din România, va începe producția încă unui model la uzinele din Craiova, vă felicit pentru această decizie, cred că este un lucru extraordinar și, chit că ați prezentat date pe care le cunoaștem cu toții și care ne întristează când circulăm cu mașina, acest anunț că veți produce un al doilea model ne arată totuși că ceva avantaje va mai avea și România, altfel de ce ați extinde producția? Este un lucru excelent.

Dați-mi voie să folosesc această provocare să spun câteva lucruri legate de dezvoltarea infrastructurii și de ce este important să folosim fonduri europene. Acum câteva zile am făcut o atenționare publică, ca să zic așa, Guvernului, pentru lipsa de performanță în atragerea fondurilor europene. Nu am făcut-o cu răutate, am făcut-o fiindcă cineva trebuie să le atragă atenția să se miște un pic mai repede. Partea bună, după ce am atras atenția guvernanților că nu se mișcă suficient de repede, iată că au depus in no time, deci foarte rapid, cereri de rambursare pentru peste 400 de milioane de euro. Deci se poate, dacă cineva zgâlțâie un pic suportul. Din păcate, în domeniul infrastructurii, planurile se găsesc acolo unde de obicei se găseau la guvernanții noștri, frumos colorate, cu proiecte strategice și cu alte promisiuni. Eu cred că dacă am aduna promisiunile de kilometri de au tostradă, făcute de toți guvernanții în ultimii, hai să zicem, 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. Evident că nu avem. Chiar adineauri am revăzut nici măcar 800 de km de autostrăzi. Noroc că până aici vine una.

De ce sunt importante fondurile europene? Ele sunt destinate dezvoltării regionale și România clar are nevoie mare de dezvoltare în domeniul infrastructurii, însă marile proiecte de infrastructură, din păcate, au nevoie de o pregătire foarte serioasă de specialitate și de o voință politică pentru a fi puse în practică. Majoritatea proiectelor care sunt în execuție sau care sunt chiar în procedura de hârtie, de licitație, sunt așa-numitele proiecte fazate, asta înseamnă că sunt proiecte care au fost gândite pentru exercițiul financiar anterior, 2007-2013, nu au fost realizate de cei care au avut atunci decizia și au fost trecute în actualul exercițiu financiar 2014-2020. Ați menționat, pe bună dreptate, transportul pe calea ferată. Aș mai da un exemplu, care este poate la fel de concludent. Dacă dumneavoastră transportați de la Craiova să zicem undeva în Europa de Vest automobile noi, atunci în medie, durata transportului, până la Curtici, este de 24 de ore, iar de la Curtici până în Europa de Vest, este de 12 ore. Deci, avem nevoie de multă dezvoltare, dar acest tronson, de exemplu, ar include tronsonul Cluj-Curtici-Episcopia Bihor. Un tronson care este prevăzut pentru fonduri europene. CFR ne spune că speră, atenție, speră să înceapă execuția în 2022. E foarte târziu, ce să înțelegem de aici? Ciclul de finanțare este până în 2020, dar trebuie să se încheie cel târziu 2023, ca să poată să fie finanțat din fonduri europene. Păi dacă începe în 22, ce se mai realizează până în 20? Alt proiect important, ați menționat autostrada Moldova. Cu toții ne-o dorim, și eu am devenit un fel de promotor al autostrăzii Moldova, fiindcă Moldova este o regiune mare, cu oameni care doresc să muncească, care își doresc dezvoltare și există, într-adevăr, un proiect pe fonduri europene, autostrada Iași-Ungheni. Proiectul este deja amânat, acum, cu patru ani. De ce oare? Pe de altă parte, acolo unde se lucrează, de multe ori se lucrează anapoda. Avem renumitul tronson Deva-Lugoj, care de ani și ani se tot promit și fiecare prim-ministru inaugurează câte un metru de autostradă acolo. Oamenii se întreabă de ce nu mergem înainte cu autostrada și explicațiile au venit greu, dar au venit: probleme cu mediul. De ce? S-au început lucrările fără acordul de mediu complet, Eh, acum în mod normal, de aici guvernanții ar fi trebuit să învețe ceva, dar surpriză, nu. Tronsoanele, chiar domnul președinte a menționat, tronsonul 1 Pitești-Curtea de Argeș și tronsonul 5 au intrat în procedură de licitate, vorbesc de autostrada Pitești-Sibiu, ce credeți? Fără acord de mediu. Acum, speranța, sigur, este să nu apară probleme și să fie luat acordul pe parcurs. Dar dacă pățim ca pe Deva-Lugoj și stăm cinci ani ca să rezolvăm probleme care ar fi putut fi ușor evitate dacă s-ar fi făcut respectivul studiu în timp util? Deci iată, bani sunt, nevoie este, ceea ce lipsește este o abordare serioasă, o aplecare asupra acestei chestiuni. E foarte bine că vine cineva din Guvern cu o hartă frumos colorată și ne spune că se va face legătura Pitești – Craiova, și așa mai departe. Este excelent și este important. Cunosc problema, am fost la Craiova, mi s-au prezentat cu lux de amănunte toate detaliile, toate oportunitățile, dar haideți să facem lucrurile, nu doar să le promitem pe hârtie.

Este nevoie și de proiecte de infrastructură mari, este nevoie de fonduri europene, și apropo de fonduri europene, fiindcă s-a făcut mai multă vorbire, și bine că s-a făcut, în ultimele zile, un proiect care nu ține de industria auto, totuși mă deranjează tare mult. România are nevoie de un sistem de sănătate performant, avem nevoie de spitale noi, cele vechi de multe ori nu se ridică la standardul așteptat. Încă din 2015 – atenție, suntem în 2018! – din 2015 a fost garantată și a fost asigurată finanțarea pentru trei spitale regionale. De ce nu avansăm deloc acolo? De ce așteptam să treacă ani și ani în loc să folosim bani europeni gata pregătiți cu destinație așteptată? Este greu de înțeles! Și mai greu de înțeles este dacă vine Președintele și trage un semnal de atenționare că apare, eu am numit-o, o Euro-ofuscare, ies unii ca să-și arate supărare că de ce li se atrage atenția, că de ce Comisia Europeană atrage atenția că România are o deviere semnificativă la capitolul comportament financiar. Asta este, hai să le corectăm în loc să ieșim la televizor și să inventăm scuze.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb a semnat, astăzi, la Timișoara, contractul de finanțare pentru cel mai amplu proiect din județul Timiș: Timișorenii vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă și de acces la servicii de canalizare datorită banilor europeni

Published

on

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a semnat contractul de finanțare pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, alături de Ilie Vlaicu, director general al AQUATIM SA, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Cu o valoare de 179.999.699 euro, acesta este cel mai amplu proiect finanțat din fonduri europene în județul Timiș.

”Suntem astăzi la Timișoara pentru un proiect care arată că autoritățile locale au înțeles nevoile cetățenilor, răspuzând pe măsură pentru creșterea calității vieții lor. Finanțarea europeană asigurată de colegii mei de la POIM, pe care ii felicit pentru munca lor, facilitează, practic, accesul la apă potabilă pentru 379.135 locuitori. Timișorenii vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă și de acces la servicii de canalizare datorită banilor europeni”, a declarat ministrul Rovana Plumb.

Ministrul Fondurilor Europene a arătat astfel că Timiș face parte din topul județelor în ceea ce privește absorbția fondurilor europene și a reamintit că România se situează in prezent în media UE, cu o rata de absorbție de 28 la sută.

”Aceste investiții se regăsesc în infrastructura de apa și canalizare, in educație si sănătate sau capital uman”, a mai spus Plumb.

Localitățile care vor beneficia de acest proiect sunt: Timișoara, Recaș, Făget, Deta, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Buziaș, Ciacova, Banloc, Belinț, Bucovăț, Buziaș, Cenad, Cenei, Checea, Fibiș, Gătaia, Găvojdia, Ghiroda, Giarmata, Giulvăz, Gottlob, Jebel, Liebling, Livezile, Lovrin, Mașloc, Moșnița Nouă, Otelec, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Șag, Saravale, Sânmihaiu Român, Sânpetru Mare, Satchinez, Săcălaz, Secaș, Sînandrei, Știuca, Tomești, Tormac, Traian Vuia, Uivar, Voiteg si Victor Vlad Delamarina.

Prin proiectul semnat astăzi se urmărește realizarea segmentului de alimentare cu apă potabilă ce implică: 1 reabilitare captare de suprafață; 21 extinderi captări din surse subterane; 10 reabilitări captări din surse subterane; 93 km rețea de distribuție apă potabilă (nouă); 229 km conducte de transport; 134 km rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată); 15 km aducțiune nouă; 12 km aducțiune (reabilitare); 13 stații tratare apă (noi); 46 rezervoare înmagazinare (noi).

Un alt obiectiv pe care îl are acest proiect este acela privind modernizarea sistemului de canalizare: 287 km rețea canalizare nouă; 87 km conducte de refulare; 38 km rețea canalizare reabilitată; 5 stații noi de epurare apă uzată; 1 extindere stație de epurare apă uzată; 1 linie de valorificare energetică a nămolului.

Prin acest proiect, autoritățile locale vor asigura, totodată, conformarea cu prevederile Directivei 98/83/CE în ceea ce privește calitatea apei prin extinderea/reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în localitățile din județ, precum și conformarea cu prevederile Directivei 91/271/CEE prin îmbunătățirea colectării și epurării apelor uzate din aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premieră majoră în raportul de țară pentru România: Comisia Europeană recomandă Bucureștiului cum să investească mai bine cele peste 30 de miliarde de euro ce vor fi alocate pentru perioada 2021-2027

Published

on

Recomandările de țară publicate miercuri de Comisia Europeană și care plasează România în rândul celor 13 state membre ale UE care se confruntă cu dezechilibre economice cuprind o premieră importantă pentru țara noastră și pentru viitorul investițiilor. Executivul european a publicat, pentru prima dată, în cadrul recomandărilor cuprinse în Semestrul European un ghid în care prezintă și analizează idei pentru a facilita prioritățile de investiții în statele membre, inclusiv la nivelul politicii de coeziune pentru perioada de programare financiară 2021-2027.

Documentul, detaliat specific pentru fiecare raport de țară în parte, este conceput ca o ”bază de dialog” prin care Comisia Europeană are în vedere propunerea de buget pentru viitorul cadru financiar multianual și, în baza acesteia, prezintă o serie de viziuni și recomandări pentru setarea priorităților în materie de investiții și pentru obținerea unor rezultate eficiente.

În ce privește România, ghidul publicat de executivul european capătă o valoare aparte în condițiile în care țara noastră va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro) în cadrul unei politici de coeziune modernizată, fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Noua componentă inclusă de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European – ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE – a fost salutată și de comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, care a transmis că ”acest lucru ne va ajuta să relansăm discuțiile privind prioritățile statelor membre în materie de investiții pentru următorul deceniu și privind modul în care fondurile politicii de coeziune își pot aduce contribuția”.

Documentul, regăsit la Anexa D în cadrul recomandărilor de țară pentru România, are ca bază de pornire propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual prin care alocările politicii de coeziune pentru România vor atinge un nivel record. Între altele, Comisia Europeană transmite României că printre nevoile majore de investiții se află cele privind ”consolidarea capacităților și competențelor în materie de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate, în toate regiunile României, inclusiv în regiunea capitalei”.

De ce sunt importante aceste recomandări și ce conțin ele?

Reamintim că executivul european a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, este orientat către șapte rubrici prioritare, alocările destinate coeziunii ridicându-se la 373 de miliarde de euro. Din această sumă totală România va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro).

Propunerile și evaluările Comisiei pentru România sunt defalcate în cele cinci obiective politice ale noii politici de coeziune: o Europă mai inteligentă, o Europă mai verde și mai decarbonizată, o Europă mai conectată, o Europă mai socială și o Europă mai aproape de cetățeni.

O Europă mai inteligentă – Comisia Europeană precizează că printre nevoile majore de investiții se afă ”consolidarea capacităților și competențelor în materie de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate, în toate regiunile României, inclusiv în regiunea capitalei”;

O Europă mai verde și mai decarbonizată – Comisia Europeană identifică necesități de investiții prioritare pentru a promova măsurile de eficiență energetică și energia regenerabilă și remarcă faptul că România a rămas în urmă în ceea ce privește măsurile de combatere a adaptării la schimbările climatice, de reabilitare a siturilor contaminate vechi și prevenirea inundațiilor și a altor pericole naturale;

O Europă mai conectată – Sunt identificate nevoi de investiții cu prioritate ridicată pentru a dezvolta o rețea transeuropeană de transport inteligentă, durabilă, rezistentă la schimbările climatice, inclusiv îmbunătățirea accesului la rețelele transeuropene pentru transporturi, mobilitate națională, regională și transfrontalieră;

O Europă mai socială – Sunt identificate nevoi de investiții prioritare pentru a îmbunătăți accesul la ocuparea forței de muncă prin intermediul politicilor active privind piața forței de muncă, anticiparea nevoilor de competențe și sprijinirea tranzițiilor și mobilității pe piața forței de muncă;

O Europă mai aproape de cetățeni prin încurajarea dezvoltării durabile și integrate, prin dezvoltarea zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale – Nevoile identificate de Comisia Europeană în materie de investiții proritare vizează zonele metropolitane în direcții precum inovarea, productivitatea și creșterea capacității administrative, dar și dezvoltarea și siguranța mediului local prin sprijinirea inițiativelor și strategiilor teritoriale, prin creșterea capacității administrative și prin sprijinirea zonelor sensibile din perspectiva problematicii de mediu.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

O nouă finanțare europeană în valoare de 116,1 milioane de EURO pentru îmbunătățirea vieții europenilor

Published

on

Foto: Calea Europeană © Zaim Diana

UE investește 116,1 milioane de euro pentru a îmbunătăți calitatea vieții europenilor, potrivit comunicatului oficial remis Calea Europeană.

Noua finanțare a programului LIFE va oferi mai mult de 3,2 miliarde de euro pentru a sprijini suplimentar 12 proiecte de mediu și probleme climatice pe scară largă pentru a sprijini tranziția Europei către o economie circulară cu emisii reduse de carbon.

Comisia Europeană a anunțat pe 15 februarie o investiție de 116,1 milioane de euro pentru cele mai recente proiecte integrate care vor fi finanțate în cadrul programului LIFE pentru mediul înconjurător și acțiunea privind clima. Finanțarea va sprijini proiecte în 10 state membre: Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Portugalia și Slovenia.

Proiectele integrate îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor, ajutând statele membre să se conformeze legislației UE în cinci domenii: natură, apă, aer, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice. Acestea sprijină planurile necesare pentru punerea în aplicare a legislației privind mediul și clima în mod coordonat și pe o scară teritorială largă.

Cele 12 proiecte selectate au un buget total de 215,5 milioane de euro, dintre care 116,1 milioane de euro au fost cofinanțate de UE. Finanțarea UE va mobiliza investiții care vor conduce la o sumă suplimentară de 3,2 miliarde de euro, deoarece statele membre pot utiliza și alte surse de finanțare UE, inclusiv fondurile agricole, regionale și structurale, Orizont 2020, precum și fondurile naționale și investițiile din sectorul privat.

 

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending