Răspunsul președintelui Klaus Iohannis: Mulțumesc pentru această prezentare și intervenție. Dați-mi voie să încep cu o felicitare și cu o veste bună. Chiar foarte recent, Ford a făcut un anunț important pentru industria auto din România, va începe producția încă unui model la uzinele din Craiova, vă felicit pentru această decizie, cred că este un lucru extraordinar și, chit că ați prezentat date pe care le cunoaștem cu toții și care ne întristează când circulăm cu mașina, acest anunț că veți produce un al doilea model ne arată totuși că ceva avantaje va mai avea și România, altfel de ce ați extinde producția? Este un lucru excelent.

Dați-mi voie să folosesc această provocare să spun câteva lucruri legate de dezvoltarea infrastructurii și de ce este important să folosim fonduri europene. Acum câteva zile am făcut o atenționare publică, ca să zic așa, Guvernului, pentru lipsa de performanță în atragerea fondurilor europene. Nu am făcut-o cu răutate, am făcut-o fiindcă cineva trebuie să le atragă atenția să se miște un pic mai repede. Partea bună, după ce am atras atenția guvernanților că nu se mișcă suficient de repede, iată că au depus in no time, deci foarte rapid, cereri de rambursare pentru peste 400 de milioane de euro. Deci se poate, dacă cineva zgâlțâie un pic suportul. Din păcate, în domeniul infrastructurii, planurile se găsesc acolo unde de obicei se găseau la guvernanții noștri, frumos colorate, cu proiecte strategice și cu alte promisiuni. Eu cred că dacă am aduna promisiunile de kilometri de au tostradă, făcute de toți guvernanții în ultimii, hai să zicem, 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. Evident că nu avem. Chiar adineauri am revăzut nici măcar 800 de km de autostrăzi. Noroc că până aici vine una.

De ce sunt importante fondurile europene? Ele sunt destinate dezvoltării regionale și România clar are nevoie mare de dezvoltare în domeniul infrastructurii, însă marile proiecte de infrastructură, din păcate, au nevoie de o pregătire foarte serioasă de specialitate și de o voință politică pentru a fi puse în practică. Majoritatea proiectelor care sunt în execuție sau care sunt chiar în procedura de hârtie, de licitație, sunt așa-numitele proiecte fazate, asta înseamnă că sunt proiecte care au fost gândite pentru exercițiul financiar anterior, 2007-2013, nu au fost realizate de cei care au avut atunci decizia și au fost trecute în actualul exercițiu financiar 2014-2020. Ați menționat, pe bună dreptate, transportul pe calea ferată. Aș mai da un exemplu, care este poate la fel de concludent. Dacă dumneavoastră transportați de la Craiova să zicem undeva în Europa de Vest automobile noi, atunci în medie, durata transportului, până la Curtici, este de 24 de ore, iar de la Curtici până în Europa de Vest, este de 12 ore. Deci, avem nevoie de multă dezvoltare, dar acest tronson, de exemplu, ar include tronsonul Cluj-Curtici-Episcopia Bihor. Un tronson care este prevăzut pentru fonduri europene. CFR ne spune că speră, atenție, speră să înceapă execuția în 2022. E foarte târziu, ce să înțelegem de aici? Ciclul de finanțare este până în 2020, dar trebuie să se încheie cel târziu 2023, ca să poată să fie finanțat din fonduri europene. Păi dacă începe în 22, ce se mai realizează până în 20? Alt proiect important, ați menționat autostrada Moldova. Cu toții ne-o dorim, și eu am devenit un fel de promotor al autostrăzii Moldova, fiindcă Moldova este o regiune mare, cu oameni care doresc să muncească, care își doresc dezvoltare și există, într-adevăr, un proiect pe fonduri europene, autostrada Iași-Ungheni. Proiectul este deja amânat, acum, cu patru ani. De ce oare? Pe de altă parte, acolo unde se lucrează, de multe ori se lucrează anapoda. Avem renumitul tronson Deva-Lugoj, care de ani și ani se tot promit și fiecare prim-ministru inaugurează câte un metru de autostradă acolo. Oamenii se întreabă de ce nu mergem înainte cu autostrada și explicațiile au venit greu, dar au venit: probleme cu mediul. De ce? S-au început lucrările fără acordul de mediu complet, Eh, acum în mod normal, de aici guvernanții ar fi trebuit să învețe ceva, dar surpriză, nu. Tronsoanele, chiar domnul președinte a menționat, tronsonul 1 Pitești-Curtea de Argeș și tronsonul 5 au intrat în procedură de licitate, vorbesc de autostrada Pitești-Sibiu, ce credeți? Fără acord de mediu. Acum, speranța, sigur, este să nu apară probleme și să fie luat acordul pe parcurs. Dar dacă pățim ca pe Deva-Lugoj și stăm cinci ani ca să rezolvăm probleme care ar fi putut fi ușor evitate dacă s-ar fi făcut respectivul studiu în timp util? Deci iată, bani sunt, nevoie este, ceea ce lipsește este o abordare serioasă, o aplecare asupra acestei chestiuni. E foarte bine că vine cineva din Guvern cu o hartă frumos colorată și ne spune că se va face legătura Pitești – Craiova, și așa mai departe. Este excelent și este important. Cunosc problema, am fost la Craiova, mi s-au prezentat cu lux de amănunte toate detaliile, toate oportunitățile, dar haideți să facem lucrurile, nu doar să le promitem pe hârtie.

Este nevoie și de proiecte de infrastructură mari, este nevoie de fonduri europene, și apropo de fonduri europene, fiindcă s-a făcut mai multă vorbire, și bine că s-a făcut, în ultimele zile, un proiect care nu ține de industria auto, totuși mă deranjează tare mult. România are nevoie de un sistem de sănătate performant, avem nevoie de spitale noi, cele vechi de multe ori nu se ridică la standardul așteptat. Încă din 2015 – atenție, suntem în 2018! – din 2015 a fost garantată și a fost asigurată finanțarea pentru trei spitale regionale. De ce nu avansăm deloc acolo? De ce așteptam să treacă ani și ani în loc să folosim bani europeni gata pregătiți cu destinație așteptată? Este greu de înțeles! Și mai greu de înțeles este dacă vine Președintele și trage un semnal de atenționare că apare, eu am numit-o, o Euro-ofuscare, ies unii ca să-și arate supărare că de ce li se atrage atenția, că de ce Comisia Europeană atrage atenția că România are o deviere semnificativă la capitolul comportament financiar. Asta este, hai să le corectăm în loc să ieșim la televizor și să inventăm scuze.