Connect with us

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis: Dacă adunăm câţi kilometri de autostradă s-au promis în 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. Este important să folosim fonduri europene

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Piteşti, la o dezbatere despre industria auto, că, dacă adunăm câţi kilometri de autostradă au promis guvernanţii din ultimii 20 de ani, ”am avea autostrăzi cât China”. Potrivit șefului statului, trebuie folosite fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii și a făcut apel la guvernanți să grăbească procesele de absorbție a banilor europeni. 

Declarația președintelui a fost făcută în cadrul dezbaterii „Industria auto, motorul dezvoltării economiei. Factori de creştere a competitivităţii”, organizată la Pitești.

Citiți și:  Klaus Iohannis: România se află în primii 10 producători auto din Uniunea Europeană. Investitorii străini nu trebuie priviţi cu adversitate

Foto: Administrația Prezidențială

Intervenție din sală Avem, azi, multe companii auto ce reprezintă exhaustiv sectorul auto din România. În ultimii zece ani, guvernele care s-au succedat au promis ameliorări majore ale infrastructurii și nu s-au ținut de cuvânt. Guvernul prezent a propus un calendar al îmbunătățirilor la scară mare, pentru următorii doi-trei ani. Câtă încredere putem avea, ca industrie, că el își va îndeplini angajamentele?

Răspunsul președintelui Klaus Iohannis: Mulțumesc pentru această prezentare și intervenție. Dați-mi voie să încep cu o felicitare și cu o veste bună. Chiar foarte recent, Ford a făcut un anunț important pentru industria auto din România, va începe producția încă unui model la uzinele din Craiova, vă felicit pentru această decizie, cred că este un lucru extraordinar și, chit că ați prezentat date pe care le cunoaștem cu toții și care ne întristează când circulăm cu mașina, acest anunț că veți produce un al doilea model ne arată totuși că ceva avantaje va mai avea și România, altfel de ce ați extinde producția? Este un lucru excelent.

Dați-mi voie să folosesc această provocare să spun câteva lucruri legate de dezvoltarea infrastructurii și de ce este important să folosim fonduri europene. Acum câteva zile am făcut o atenționare publică, ca să zic așa, Guvernului, pentru lipsa de performanță în atragerea fondurilor europene. Nu am făcut-o cu răutate, am făcut-o fiindcă cineva trebuie să le atragă atenția să se miște un pic mai repede. Partea bună, după ce am atras atenția guvernanților că nu se mișcă suficient de repede, iată că au depus in no time, deci foarte rapid, cereri de rambursare pentru peste 400 de milioane de euro. Deci se poate, dacă cineva zgâlțâie un pic suportul. Din păcate, în domeniul infrastructurii, planurile se găsesc acolo unde de obicei se găseau la guvernanții noștri, frumos colorate, cu proiecte strategice și cu alte promisiuni. Eu cred că dacă am aduna promisiunile de kilometri de au tostradă, făcute de toți guvernanții în ultimii, hai să zicem, 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. Evident că nu avem. Chiar adineauri am revăzut nici măcar 800 de km de autostrăzi. Noroc că până aici vine una.

De ce sunt importante fondurile europene? Ele sunt destinate dezvoltării regionale și România clar are nevoie mare de dezvoltare în domeniul infrastructurii, însă marile proiecte de infrastructură, din păcate, au nevoie de o pregătire foarte serioasă de specialitate și de o voință politică pentru a fi puse în practică. Majoritatea proiectelor care sunt în execuție sau care sunt chiar în procedura de hârtie, de licitație, sunt așa-numitele proiecte fazate, asta înseamnă că sunt proiecte care au fost gândite pentru exercițiul financiar anterior, 2007-2013, nu au fost realizate de cei care au avut atunci decizia și au fost trecute în actualul exercițiu financiar 2014-2020. Ați menționat, pe bună dreptate, transportul pe calea ferată. Aș mai da un exemplu, care este poate la fel de concludent. Dacă dumneavoastră transportați de la Craiova să zicem undeva în Europa de Vest automobile noi, atunci în medie, durata transportului, până la Curtici, este de 24 de ore, iar de la Curtici până în Europa de Vest, este de 12 ore. Deci, avem nevoie de multă dezvoltare, dar acest tronson, de exemplu, ar include tronsonul Cluj-Curtici-Episcopia Bihor. Un tronson care este prevăzut pentru fonduri europene. CFR ne spune că speră, atenție, speră să înceapă execuția în 2022. E foarte târziu, ce să înțelegem de aici? Ciclul de finanțare este până în 2020, dar trebuie să se încheie cel târziu 2023, ca să poată să fie finanțat din fonduri europene. Păi dacă începe în 22, ce se mai realizează până în 20? Alt proiect important, ați menționat autostrada Moldova. Cu toții ne-o dorim, și eu am devenit un fel de promotor al autostrăzii Moldova, fiindcă Moldova este o regiune mare, cu oameni care doresc să muncească, care își doresc dezvoltare și există, într-adevăr, un proiect pe fonduri europene, autostrada Iași-Ungheni. Proiectul este deja amânat, acum, cu patru ani. De ce oare? Pe de altă parte, acolo unde se lucrează, de multe ori se lucrează anapoda. Avem renumitul tronson Deva-Lugoj, care de ani și ani se tot promit și fiecare prim-ministru inaugurează câte un metru de autostradă acolo. Oamenii se întreabă de ce nu mergem înainte cu autostrada și explicațiile au venit greu, dar au venit: probleme cu mediul. De ce? S-au început lucrările fără acordul de mediu complet, Eh, acum în mod normal, de aici guvernanții ar fi trebuit să învețe ceva, dar surpriză, nu. Tronsoanele, chiar domnul președinte a menționat, tronsonul 1 Pitești-Curtea de Argeș și tronsonul 5 au intrat în procedură de licitate, vorbesc de autostrada Pitești-Sibiu, ce credeți? Fără acord de mediu. Acum, speranța, sigur, este să nu apară probleme și să fie luat acordul pe parcurs. Dar dacă pățim ca pe Deva-Lugoj și stăm cinci ani ca să rezolvăm probleme care ar fi putut fi ușor evitate dacă s-ar fi făcut respectivul studiu în timp util? Deci iată, bani sunt, nevoie este, ceea ce lipsește este o abordare serioasă, o aplecare asupra acestei chestiuni. E foarte bine că vine cineva din Guvern cu o hartă frumos colorată și ne spune că se va face legătura Pitești – Craiova, și așa mai departe. Este excelent și este important. Cunosc problema, am fost la Craiova, mi s-au prezentat cu lux de amănunte toate detaliile, toate oportunitățile, dar haideți să facem lucrurile, nu doar să le promitem pe hârtie.

Este nevoie și de proiecte de infrastructură mari, este nevoie de fonduri europene, și apropo de fonduri europene, fiindcă s-a făcut mai multă vorbire, și bine că s-a făcut, în ultimele zile, un proiect care nu ține de industria auto, totuși mă deranjează tare mult. România are nevoie de un sistem de sănătate performant, avem nevoie de spitale noi, cele vechi de multe ori nu se ridică la standardul așteptat. Încă din 2015 – atenție, suntem în 2018! – din 2015 a fost garantată și a fost asigurată finanțarea pentru trei spitale regionale. De ce nu avansăm deloc acolo? De ce așteptam să treacă ani și ani în loc să folosim bani europeni gata pregătiți cu destinație așteptată? Este greu de înțeles! Și mai greu de înțeles este dacă vine Președintele și trage un semnal de atenționare că apare, eu am numit-o, o Euro-ofuscare, ies unii ca să-și arate supărare că de ce li se atrage atenția, că de ce Comisia Europeană atrage atenția că România are o deviere semnificativă la capitolul comportament financiar. Asta este, hai să le corectăm în loc să ieșim la televizor și să inventăm scuze.

 

 

.

#RO2019EU

MFE: România, printre primele state membre care au demarat negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind viitoarele priorități de investiții din bani europeni

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

O echipă mixtă a Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a avut miercuri, la Bruxelles, o primă reuniune cu reprezentanții DG Regio și DG Employment, din cadrul Comisiei Europene pentru negocierea la nivel tehnic privind investițiile prevăzute prin Politica de Coeziune în viitoarea perioada de programare (2021-2027), informează un comunicat oficial al Ministerului Fondurilor Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea de miercuri, condusă din partea României de Mihaela Toader, secretar de stat în MFE, urmărește stabilirea bazelor acestui proces de negocierie, pornind de la identificarea nevoilor de investiții ale României, ce vor putea fi finanțate din fonduri europene în următoarea perioada de programare – a treia pentru România de la aderarea în UE.

Potrivit sursei citate, Toader a făcut o prezentare a etapelor parcurse deja de țara noastra din aceasta perspectivă, agreând, totodată, cu reprezentanții CE următorii pași de urmat în cadrul acestui proces.

În ceea ce privește prioritățile de finanțare ale României privind fondurile europene alocate după 2021, oficialul român a arătat că țara noastră are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare cheie precum cercetarea publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate și servicii sociale. Tot în următoarea perioadă de programare, România va miza pe investiții în noi modele de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora, a mai subliniat secretarul de stat Toader. Dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, combaterea șomajului pe termen lung sau trecerea de la ocupare la pensionarea activă vor fi, de asemenea, parte a noii viziuni de programare.

România, țara care deține și președinția Consiliului Uniunii Europene până la finalul lunii viitoare, se numără printre primele State Membre care au început negocierile tehnice cu Comisia Europeană. Această inițiativă va putea asigura premisele folosirii mai inteligente și eficiente a banilor europeni de care vom beneficia după anul 2021.

Reamintim că propunerea Comisiei Europene prevede ca România să poată beneficia în perioada 2021 – 2027 de aprox. 30,6 miliarde euro, (fără cofinanțare), astfel: 17,323 mld. euro, prin FEDR; 8,385 mld. euro, prin FSE Plus; 4,499 mld. euro, prin FC; și 392 mil. euro prin Programul Cooperare Teritorială Europeană.

În actualul exercițiu financiar (2014-2020), țara noastră beneficiază de 22,4 miliarde euro prin politica de coeziune.

Comisia Europeană a fost reprezentată la reuniune de o delegație condusă de Carsten Rasmussen, șef Unitate DG Regio, fiind prezentă, de asemenea, și Sandrine de Buggenoms, șef Unitate Geografica DG Employment.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Published

on

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. În acest context, oferirea unor servicii de screening, la nivel de populație, pentru prevenirea și depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipent este esențială, însă este necesară informarea corectă a populației feminine din România cu privire la beneficiile majore pentru sănătatea lor aduse de efectuarea unor controale specializate în mod regulat. La ora actuală, statisticile arată că, deși majoritatea femeilor din România au auzit despre această maladie, 7 din 10 românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (doar 23% și-au făcut testul Babeș-Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste) și mai bine de jumătate dintre acestea nu au auzit sau nu asociază cancerul de col uterin cu infecțiile HPV,  principalul determinant al acestei boli mortale, dar ușor prevenible și tratabile cu condiția monitorizării regulate.

În plus, deși la nivelul României există un program național de screening aflat în desfășurare, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Pap, acesta a acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Este nevoie, deci, de o acoperire mai mare a acestui segment de populație, dar și de o campanie de informare pe măsură. Nu în ultimul rând, pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Timp de cinci ani și jumătate, initiatorii își propun asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire,depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor în domeniul oncologic, precum și informarea și educarea populației cu privire la activitatea de screening a cancerului de col uterin.

Incidența cancerului de col uterin la nivelul Uniunii Europene și în România

Cancerul de col uterin (CCU) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, din categoria 15-45 ani.  Cu toate acestea, studiul privind implementarea screeningului la nivelul Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană și realizat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din Franța, împreună cu experți din domeniul sănătății din Italia și Finlanda, arată că prezența CCU este relativ scăzută în UE (11,3 cazuri/ 100,000 femei), cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal fiind cele mai frecvente trei cauze de deces în rândul femeilor din UE, cu 22,4 cazuri/ 100 000 femei; 20,6 cazuri/ 100 000 femei și, respectiv, 14,2 cazuri / 100 000 femei. Acest lucru este datorat implementării efective a screeningului pentru cancerul de col uterin, deși există o variație enormă a ratelor privind incidența bolii și mortalitatea între statele membre.

Potrivit sursei citate, statele membre ale UE au reprezentat în anul 2012 aproximativ 2,6 milioane de noi cazuri de cancer (76% din totalul european) și 1,26 milioane de decese cauzate de boală (72% din totalul european).

La nivelul UE, România se afla într-o situație nefavorabilă în privința incidenței (32,8 cazuri noi/100 000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (14,2 decese/100 000 femei). Potrivit acestor date, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.

La nivel european, rata de incidență a CCU este cea mai scăzută în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5 – 10 cazuri noi/100 000 femei). În schimb, în estul UE, incidența este cea mai ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26,8 – 32,2 cazuri noi/100 000 femei). De asemenea, în ceea ce privește apariția de noi cazuri de CCU la nivel european, în 2018, România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). Astfel, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin nou diagnosticate în Europa proveneau din România anul trecut – incidența fiind de 3,5 ori mai ridicată decât media UE.  În România se înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.

Tot la nivelul UE28, estimările privind mortalitatea prin CCU arată valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9 – 7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000 femei), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000 femei) înregistrau cele mai ridicate valori.

Virusul Papiloma Uman (HPV), principala cauză a CCU

Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV), tulpinile cu risc înalt fiind identificate în 90% din cazurile de cancer documentate de studiile medicale.  Mai exact, dintre cele peste 120 de tipuri de HPV depistate până acum, 15 pot determina aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea adulților sunt infectați la un anumit moment pe parcursul vietii, dar infecția dispare fără tratament și fără nicio manifestare. Dacă virusul nu este înlăturat de organism, poate crește riscul de aparitie a cancerului de col uterin.

Vestea bună este, însă, că CCU este cel mai prevenibil tip de cancer prin vaccinare și testare periodică.

Prevenție prin vaccinuri anti-HPV și screening periodic

Există vaccinuri care pot preveni infecția cu cele două tipuri principale de HPV, genotipul 16 și 18, care determină apariția cancerului de col uterin. În țările care dispun de programe de screening pentru cancerul de col uterin s-a redus în mod substanțial numărul de cazuri de îmbolnăviri și de decese cauzate de această formă de cancer.

După primirea avizului comitetului științific al Agenției Europene pentru Medicamente, UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV, care previn infecțiile cu cele două tipuri principale de virus care determină apariția cancerului de col uterin: Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD) și Cervarix® (GlaxoSmithKline Biologicals).

Vaccinul anti-HPV în România

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV în februarie 2019, însă nu este clar când vor putea beneficia de el pacientele din România. Instituția a mai cumpărat o singură dată doze de vaccin anti-HPV în anul 2008, pentru o campanie gratuită de vaccinare, care a fost un eșec, însă, din cauză că nu a fost însoțită și de o campanie de informare.

În prezent, medicii de familie pot colecta cereri de la părinții adolescentelor care doresc să își vaccineze fiicele, fiind recomandabil ca autoritățile naționale să desfășoare un program de depistare pentru toată populația, înainte de a introduce vaccinarea împotriva HPV.

Astfel, aplicând împreună vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV) și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva CCU. Participarea periodică la screening permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Astfel, riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la 50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.

De altfel, Codul European de Luptă contra Cancerului, lansat de Comisia Europeană în 1987, recomandă, printre cele 12 măsuri de reducere a riscului de cancer, participarea la programele de screening și vaccinarea împotriva infecției cu HPV.

De asemenea,  recomandarea privind screening-ul cancerului, propusă în 2003 de Consiliu și adoptată în unanimitate de miniștrii sănătății din Uniunea Europeană, a făcut apel la statele membre să pună în aplicare programe naționale de depistare a cancerului de colon, col uterin și sân. În plus, recomandarea a prezentat orientări privind cele mai bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de programe. În esență sugestia a fost ca implementarea screeningului Papanicolau să fie făcută începând de la cel puțin 20 de ani și nu mai târziu de 30 de ani.

Al doilea raport de monitorizare privind recomandările Consiliului din 2003, publicat în 2017, constată că programele de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul populației există în 22 de state membre, fie la nivel național, fie la nivel regional. Raportul arată că s-au înregistrat progrese substanțiale în implementarea programului de screening recomandat pentru cancerul de col uterin în statele membre.

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Programe de screening pentru cancerul de col uterin

Din cele 28 de state membre, 22 au planificat, pilotat, au în curs de desfășurare sau au încheiat programe de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populații.  Printre acestea, Germania a adoptat în anul 2013 cadrul legal pentru a adapta programul de screening al CCU (precum și screening-ul pentru cancerul colorectal)  la nivelul populației prin crearea de registre de screening legate de cancer. Noul program se află încă în faza de planificare. Republica Slovacă a inițiat planificarea pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar dacă în 2016 era disponibil doar serviciul non-populațional (pacienții se prezentau individual pentru screening, de la caz la caz). Bulgaria a finalizat proiectul pilot în 2014, dar până în prezent nu a fost inițiat niciun program bazat pe populație. De asemenea, nu există niciun program de acest tip în Cipru. Programe non-populaționale au fost raportate în cazul Austriei, Greciei, Luxemburgului și Spaniei. Zece state membre au, în schimb,  programe de screening a CCU în desfășurare la nivelul populației: Belgia, Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia și România.

Prevenția cancerului de col uterin în România

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe: informarea corectă și consecventă a publicului; mesaje pozitive concentrate pe prevenție; măsuri cuprinzătoare de prevenție primară/secundară – esențiale în scăderea incidenței CCU. Acestea pot constitui modele valabile și pentru țara noastră.

Progresele recente la noi depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU care vizează un segment de populație extins (circa 5,6 milioane femei cu vârste cuprinse între 25-64 ani). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12% la nivelul anului 2016, în condițiile în care rata la nivelul UE era de 40%).üSe estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Cauze pentru incidența crescută a cancerului de col uterin în România (INSP)

86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. dar mai bine de jumătate dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV, iar 1 din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecție. În plus, 68% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV. În plus, jumătate dintre femeile care au auzit de virusul HPV nu știu sau nu cred că atât femeile cât și bărbații pot fi purtători ai virusului și doar 1 din 5 românce află de la medicul de familie sau de la ginecolog despre această afecțiune .

De asemenea, 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN). Doar 23% dintre românce și-au făcut în ultimii 3 ani testul Pap și 5% și-au făcut ambele teste.

Integrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin

În acest context, pentru acoperirea unei populații cât mai mari în România, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca în calitate de beneficiar împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică implementează, începând cu luna mai 2018, proiectul ʺIntegrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterinʺ
Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului se referă la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii. În acest scop se are în vedere dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic. Acest lucru va determina un nivel de competențe îmbunătățit al profesionisților implicați, precum și servicii de calitate oferite pacienților, contribuind totodată la obiectivul specific al apelului de proiect și anume la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

2. Îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 440 de persoane implicate în derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

3. Informarea, educarea, conștientizarea populației în general și a grupurilor vulnerabile în special cu privire la activitatea de screening al cancerului de col uterin.

Grupul ţintă al proiectului este format din 440 persoane implicate în furnizarea de servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor pre-canceroase ale colului uterin. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 68 de luni.

Superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolau

Dr. Florian Alexandru Nicula, Medic Coordonator al Unității Regionale Nord-Vest de Management a Programului de screening al cancerului de col uterin, expert român cooptat de Agenția Internațională de Cercetare a Canceului (IARC, Franța)  în Consiliile Științifice constituite pentru cel de-al doilea raport de monitorizare privind implementarea programelor de screening în conformitate cu recomandările Consiliului din 2003 în Statele Membre ale UE,  și  Director din partea promotorului IOCN al acestui proiect, prezintă motivațiile care au stat la baza lui și activitățile desfășurate până acum.

,,Am promovat acest proiect în urma ultimelor recomandări ale Ghidurilor Europene de asigurare a calității programelor de screening al cancerului de col uterin – suplimentul pentru screening HPV, la care am fost coautor. Acest Ghid, elaborat de IARC Lyon la solicitarea și prin finanțarea Comisiei Europene DG SANCO, în urma unei meta-analize a dovezilor privind superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolaou în depistarea leziunilor precursorii cancerului de col uterin, recomandă utilizarea pe scară largă a acestuia în programele organizate de screening în Statele Membre ale Uniunii Europene”, a spus dr. Nicula.

Introducerea testării primare a HPV în programul național de screening înlătură bariera deficitului de personal cu competențe în cito-patologie și asigura calitatea testării maselor largi de populație feminină

,,Această recomandare se potrivește perfect pentru Programul de screening al cancerului de col din țara noastră, care, la nivelul asigurării calității testului de screening la nivel populațional .are drept principală barieră demonstrată insuficiența infrastructurii de resurse umane de citopatologie și anatomie-patologică și controlul neuniform intern și extern de calitate al laboratoarelor de cito-patologie din program. 

Astfel, integrarea screening-ului primar HPV devine soluția ideală pentru asigurarea calității testării maselor largi de populație feminină la risc, înlăturând barierele privind efectuarea unui test cu predictibilitate superioară, prin utilizarea unei aparaturi care elaborează singură rezultatele testului sub supravegherea unui personal extrem de redus (tehnician și medic de laborator care asigură infrastructura necesară la nivel populațional cu un control unic de calitate”, mai spune acesta. 

Fezabilitatea și eficiența costurilor noilor teste demonstrată prin proiecte pilot recente

,,Fezabilitatea și cost-eficiența noilor teste a fost demonstrată prin Pilotare regională în două proiecte finanțate din Fonduri Norvegiene, CerCcROM și CEDICROM, încheiate în 2018, inițiate și coordonate de Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu și subsemnatul”, precizează dr. Florian Nicula. 

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului implementat de IOCN-INSP

,,Pentru introducerea pe scară largă la nivel național (roll-out) a screening-ului primar HPV am promovat în parteneriat cu INSP un Proiect POCU cu finanțare din Fonduri Structurale pentru perioada 2018-2023, menit într-o primă etapă să elaboreze metodologia de screening HPV, urmată de formarea specifică de personal. În momentul de față, a fost finalizată perioada de documentare, meta-analiza dovezilor medicale la zi privind toate aspectele (livrabilele) care fac subiectul activităților și obiectivelor finale ale proiectului: protocolul epidemiologic al screening-ului HPV, strategia de integrare a screening-ului primar HPV în screening-ul classc citologic, protocoalele de prelevare-testare (inclusiv autoprelevare self-sampling și unități mobile pentru populația defavorizată din mediul rural și suburban), protocoale de evaluare colposcopică (inclusiv colposcopia mobilă), tratament/follow-up (inclusiv ,,see and treat” pe unitațile mobile)”, informează dr. Florian Necula cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului în momentul de față.

De asemenea, mai spune el, ,,până la finele acestui an va fi publicată întreaga metodologie și vor fi finalizate primele curricule de formare (curriculele de formare pentru managementul programelor de screening, tehnicienii și medicii de laborator HPV, formarea specifică în colposcopie, curriculă de colposcopie bazică – inclusiv mobilă și colposcopie avansată)”.

Nu în ultimul rând, dr. Florian Necula subliniază importanța activităților privind ,,informarea la toate nivelele și de asigurare a unei platforme informatice naționale de sprijin a programului de screening, menite să asigure pe viitor calitatea intensității screening-ului și a monitorizării programului la nivel național, cu legătura/informarea/invitarea populației la risc la testele care vor fi efectuate în Etapa a II-a a Proiectelor POCU de screening care va începe conform afirmațiilor Ministerului Sănătății în acest an”.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul Rovana Plumb a lansat două apeluri de proiecte sociale finanțate cu fonduri europene. Aproape 200 de milioane de euro, alocați pentru sprijinirea copiilor din familii vulnerabile și a persoanelor cu dizabilități

Published

on

©️ Ministerul Fondurilor Europene/ Facebook

Două apeluri de proiecte sociale majore în valoare de 191,5 de milioane de euro au fost lansate luni de ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, programe ce vizează sprijinirea copiilor proveniți din familiile vulnerabile și a persoanelor cu dizabilități.

Cel puţin 30.000 de copii cu vârste între 0 şi 2 ani, proveniţi din familiile vulnerabile, vor beneficia de educaţie timpurie în creşe prin intermediul unui program social cu o finanţare de 168 de milioane de euro, lansat luni de ministrul Rovana Plumb.

Totodată, Plumb a anunţat că cel puţin 7.000 de persoane cu dizabilităţi vor primi vouchere de până la 5.000 de euro fiecare pentru a-şi putea achiziţiona echipamente asistive, fiind vorba de un program finanţat din fonduri europene în valoare totală de 23,5 milioane de euro.

”Astăzi punem în aplicare acest program social care face parte din programul de guvernare al PSD, finanţat cu fonduri europene. Programul se referă la sprijin pentru copii între 0 şi 2 ani, proveniţi din familiile vulnerabile, pentru a beneficia de educaţie timpurie în creşe, program cu o finanţare de 168 de milioane de euro”, s-a referit Plumb la primul proiect, adăugând că prin acest program fiecare copil din această categorie este finanţat cu 1.400 de lei pe lună, timp de 2 ani, iar copiii vor fi din toate regiunile ţării, cu excepţia celor care provin din familii vulnerabile din regiunea Bucureşti-Ilfov. Pentru copiii din Bucureşti-Ilfov va exista o alocare de 1.500 de lei pe copil pe lună.

“Minimum 7.000 de persoane cu dizabilităţi vor primi vouchere cu o valoare de până la 5.000 de euro fiecare pentru a-şi putea achiziţiona echipamente asistive, precum cititor pentru nevăzători, fotoliu rulant activ, proteză audio, elevator, produse asistive pentru desen şi scriere, produse manipulatoare robotizate”, a mai declarat Rovana Plumb la Palatul Victoria, unde a lansat alături de ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, cele două apeluri de proiecte sociale finanţate din fonduri europene.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending