Connect with us

ONU

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți, pentru a cincea oară, un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU, pledând pentru valori democratice și o ordine internațională bazată pe reguli ca fundamente ale unui viitor mai bun, pentru multilateralism și pentru rezolvarea pașnică a conflictelor prelungite din vecinătatea României, care afectează securitatea Europei.

Vorbind la New York în cadrul lucrărilor Adunării Generale a Națiunilor Unite, șeful statului a preluat teza omologului său american, Joe Biden, subliniind că lumea se află într-un “punct de inflexiune” și că pandemia a arătat “că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic”.

“Provocările globale necesită soluții comune, solidaritate și cooperare. România crede cu tărie că valorile democratice și o ordine internațională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur și mai bun. Este esențial un multilateralism eficient și echitabil, de care să beneficieze în mod direct cetățenii noștri”, a spus Iohannis.

“Pandemia ne-a arătat, totodată, că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic. Trebuie să ne reangajăm în procesul dezvoltării unor economii durabile, precum și a unor societăți reziliente, corecte și incluzive, în care „nimeni nu este lăsat în urmă”. Într-adevăr, ar trebui să se acorde o atenție deosebită nevoilor speciale ale celor vulnerabili. Pentru a fi eficienți în atingerea acestui scop, este necesară solidaritatea în acțiune”, a continuat el.

“Punct de inflexiune”: Contribuțiile României la gestionarea pandemiei, a schimbărilor climatice și a noilor provocări digitale

Șeful statului a subliniat că este astfel nevoie de o abordare integrată și inovatoare pentru a răspunde simultan la o gamă largă de provocări interdependente, precum sănătatea, schimbările demografice, migrația, resursele limitate, schimbările climatice și pierderea biodiversității, sărăcia extremă și foametea.

Ne aflăm într-adevăr într-un „punct de inflexiune”, iar România salută noul raport publicat privind „Agenda Noastră Comună”, sprijină principalele sale concluzii și îl încurajează pe Secretarul General al ONU să continue eforturile pentru implementarea acestora. România rămâne angajată să contribuie la eforturile colective care au drept scop limitarea și recuperarea întârzierilor în avansarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, a indicat președintele.

În opinia sa, sustenabilitatea trebuie să se regăsească în centrul recuperării post-COVID și trebuie să lucrăm împreună pentru a ne proteja planeta și ecosistemele.

Efectele schimbărilor climatice nu au frontiere naționale, iar responsabilitatea de a le gestiona într-un mod eficient ne revine tuturor. Cooperarea cu alte state și organizații internaționale pentru a răspunde schimbărilor climatice reprezintă o prioritate a mandatului meu actual în calitate de Președinte al României. 2021 ar trebui să reprezinte un salt înainte în prevenirea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității”, a spus Iohannis.

Președintele a abordat și potențialul tehnologiilor digitale, precum și provocările generate de acestea, pledând pentru acces semnificativ și sigur la internet, consolidarea securității cibernetice și promovarea unui comportament responsabil în spațiul cibernetic, abordând în același timp problematica răspândirii discursului instigator la ură și a dezinformării în mediul digital.

Bucureștiul își aduce contribuția găzduind Centrul European pentru Securitate Cibernetică, ce va îmbunătăți cercetarea în materie de reziliență și securitate cibernetică în întreaga Uniune Europeană”, a mai spus el.

El a recunoscut că “pandemia ne-a făcut să acționăm împreună pentru a consolida sistemele naționale de sănătate și a le face mai reziliente”, o prioritate urgentă fiind asigurarea unui acces global echitabil și accesibil la vaccinuri și tratamente pentru COVID-19.

“România își reafirmă sprijinul pentru Facilitatea COVAX și am contribuit la inițiativa „Team Europe” pentru a ajuta mai multe țări în gestionarea impactului pandemiei. România susține pe deplin adoptarea unui instrument juridic internațional privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea”, a afirmat Iohannis.

România urmărește să obțină un mandat la Consiliul ONU al Drepturilor Omului pentru perioada 2023-2025

Președintele a anunțat că România va candida pentru a obține un mandat în cadrul Consiliului Drepturilor Omului de la nivelul ONU.

“Responsabilitatea principală pentru protecția și promovarea drepturilor omului revine statelor noastre. Trebuie să ne asigurăm cu toții că restricțiile legate de COVID-19 nu amplifică încălcările drepturilor. România rămâne ferm angajată în promovarea și protecția drepturilor omului la nivel mondial. Țara mea promovează imperativul combaterii discriminării și a discursurilor instigatoare la ură, inclusiv a antisemitismului”, a spus el.

Șeful statului a precizat că anul acesta a fost adoptată prima Strategie Națională a României pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

România va continua să lucreze pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin urmărirea obținerii unui mandat la Consiliul Drepturilor Omului pentru perioada 2023 – 2025“, a precizat el.

Astfel, în calitate de țară care deține Președinția Comunității Democrațiilor, România va continua să lucreze în direcția respectării tuturor principiilor democratice. Președintele a încurajat toate statele să asigure buna funcționare a instituțiilor democratice, să respecte statul de drept și să garanteze drepturile și libertățile fundamentale.

Situația din Afganistan: Klaus Iohannis pledează pentru continuarea asistenței umanitare și oferă exemplul României

În discursul de la ONU, șeful statului a abordat și problematica intervențiilor umanitare, considerând necesară o acțiune internațională comună pentru a garanta securitatea umană, deoarece nimeni nu este în siguranță până când toată lumea nu este în siguranță.

El a menționat acțiunile României în acest sens, care a inclus refugiații și persoanele aflate în situații de risc în asigurarea națională de sănătate publică și le-a oferit acces la toate facilitățile medicale necesare și la campaniile de imunizare, inclusiv împotriva COVID-19.

“În această perioadă, privim înspre Afganistan şi cea mai presantă problemă este evacuarea în siguranţă a afganilor care doresc să părăsească ţara. Recent am primit în România grupuri de cetăţeni afgani vulnerabili. Este, totodată, esenţial să se asigure respectarea drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor, copiilor şi minorităţilor. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că asistenţa umanitară poate fi livrată”, a afirmat şeful statului.

Pledoarie pentru soluționarea pașnică a conflictelor prelungite din vecinătatea României și pentru asigurarea rezilienței strategice

Asemenea anilor anteriori, Klaus Iohannis a pus pe agenda discursului său de la forul onusian și problematica situației de securitate din Marea Neagră, însă a făcut trimitere și la alte amenințări precum terorismul.

“Conflictele armate, diviziunea etnică și inegalitățile sunt încă realități dure. Este momentul potrivit pentru a transforma criza COVID-19 și impactul acesteia asupra securității într-o oportunitate de revitalizare a agendei de pace și securitate, punând un accent reînnoit asupra prevenirii conflictelor și consolidării proceselor de pace. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei. România sprijină rezolvarea pașnică și durabilă a acestor conflicte, prin negocieri politice, în cadrul formatelor dedicate“, a spus el.

Acesta a insistat pentru intensificarea eforturilor și abordarea directă a amenințării globale a terorismului, acționând în mod coordonat.

“România își menține angajamentul deplin de prevenire și combatere a terorismului la nivel internațional, bazându-se pe Strategia globală de combatere a terorismului recent revizuită”, a spus el.

În acest sens, șeful statului a invocat “conceptul de reziliență”, care “este o componentă importantă a securității noastre, precum și un factor cheie în protejarea democrației”.

Pentru România, asigurarea rezilienței strategice, atât la nivel de stat, cât și la nivel de societate, este o prioritate și acest lucru este evidențiat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență pe care Bucureștiul l-a înființat.

“Centrul, care va fi deschis tuturor țărilor partenere, are ca obiectiv gestionarea diferitelor programe și promovarea rezilienței, fie ea societală sau în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive, reziliența sistemelor de comunicare și a ecosistemelor tehnologice, reziliența la crize complexe și situații de urgență, asigurând continuitatea serviciilor guvernamentale și esențiale, precum și reziliența infrastructurii de transport”, a detaliat președintele.

România şi alte state promovează o declaraţie pentru acceptarea jurisdicţiei CIJ, deoarece serveşte cauzei păcii internaţionale

Iohannis a mai anunţat că România împreună cu alte state promovează o declaraţie privind acceptarea jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) şi că invită statele interesate să sprijine această iniţiativă.

“România crede cu tărie în potențialul dreptului internațional de a contribui la securitatea internațională. Reafirmăm aprecierea noastră pentru activitatea Curții Internaționale de Justiție. Acceptarea jurisdicției Curții servește cauzei păcii internaționale. În acest spirit, România, împreună cu un grup de state susținătoare, promovează o declarație pe această temă și invită toate delegațiile interesate să o andoseze și să sprijine această inițiativă.

Klaus Iohannis a conchis reamintind “că forța unei organizații internaționale este dată de măsura dorinței politice a statelor sale membre de a o face relevantă și potrivită pentru vremurile în care trăim”.

Să ne unim cu toții eforturile pentru realizarea obiectivelor nobile ale Organizației Națiunilor Unite“, a conchis președintele.

Președintele Klaus Iohannis a început marți participarea sa la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde a susținut un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri – în 2015, 2017, 2018 și 2019.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017)aici (2018) și aici (2019).

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

În cadrul COP26, UE va face apel la toate țările implicate în Acordul de la Paris să prezinte obiective naționale ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a aprobat miercuri concluziile care stabilesc poziția Uniunii Europene în vederea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021 la Glasgow, informează comunicatul oficial. 

Concluziile accentuează faptul că trebuie să se intensifice extrem de grabnic răspunsul mondial în contextul urgenței climatice și subliniază necesitatea unei tranziții climatice juste și echitabile în întreaga lume.

„În prezent, lumea nu este pe cale de a menține încălzirea globală sub 1,5 grade. Sunt necesare mult mai multe eforturi colective pentru a menține temperatura planetei noastre în limite sigure. În cadrul COP26, UE va solicita tuturor părților la Acordul de la Paris să propună obiective naționale ambițioase de reducere a emisiilor, iar țărilor dezvoltate să sporească finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice. Având în vedere concluziile adoptate astăzi, UE are nu numai voința, ci și un mandat puternic de a conduce discuțiile în direcția cea bună, în direcția protejării planetei spre beneficiul tuturor și situându-se de partea celor care sunt cei mai vulnerabili la schimbările climatice”, a transmis Andrej Vizjak, ministrul sloven al mediului. 

Mai mult, concluziile invită toate părțile să prezinte contribuții ambițioase stabilite la nivel național (CSN) și să recunoască necesitatea de a intensifica eforturile de adaptare în mod colectiv.

Concluziile reamintesc că UE și statele sale membre sunt cei mai mari contribuitori mondiali la finanțarea combaterii schimbărilor climatice și că își confirmă încă o dată angajamentul continuu de a intensifica mobilizarea finanțării pe plan internațional a acțiunilor climatice. Ele invită alte țări dezvoltate să își majoreze contribuțiile ca parte a obiectivului colectiv al țărilor dezvoltate de a mobiliza în comun 100 de miliarde USD pe an până în 2020 și apoi până în 2025.

Concluziile stabilesc poziția UE în ceea ce privește cooperarea voluntară în temeiul articolului 6, care prevede norme pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând țărilor să comercializeze reduceri ale emisiilor. De asemenea, ele stabilesc poziția UE în ceea ce privește calendarele comune pentru angajamentele de reducere a emisiilor incluse în CSN-ul fiecărei țări.

În vederea obținerii unui consens la Glasgow, Consiliul își exprimă preferința pentru un calendar comun de cinci ani pentru CSN ale tuturor părților, care să urmeze a fi pus în aplicare de UE începând cu 2031, numai în cazul în care toate părțile ar fi obligate să facă acest lucru și într-o manieră compatibilă cu legislația europeană privind clima.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Citiți și: Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Printre altele, părțile trebuie să convină asupra detaliilor așa-numitului articol 6, care prevede norme pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând părților să comercializeze reduceri ale emisiilor. În plus, părțile vor încerca să stabilească un calendar comun pentru CSN-urile lor. Discuțiile la nivel mondial se axează pe stabilirea unui calendar comun pe cinci ani sau pe zece ani.

Continue Reading

MEDIU

Papa Francisc: COP26 trebuie să ofere de urgență răspunsuri eficace privind criza ecologică fără precedent și să dea o speranță concretă generațiilor viitoare

Published

on

© European Union 2014 / Source - EP

Papa Francisc s-a întâlnit luni, la Vatican, cu clerici și oameni de știință din întreaga lume, pentru a adopta o poziție comună în favoarea protecției mediului înconjurător, înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice, programată între 1 și 12 noiembrie la Glasgow, în Scoția, informează  Vatican News.

„COP26 de la Glasgow trebuie, de urgenţă, să ofere răspunsuri eficace crizei ecologice fără precedent şi crizei valorilor pe care o trăim şi să ofere totodată o speranţă concretă generaţiilor viitoare”, a transmis Papa. 

Reuniunea de o zi a avut ca temă: „Credință și știință: înaintea COP26”, fiind o inițiativă a Vaticanului, născută la propunerea ambasadelor Marii Britanii și Italiei. Aceasta s-a dezvoltat prin intermediul unor întâlniri virtuale lunare, în cadrul cărora liderii religioși și oamenii de știință au putut să-și împărtășească preocupările și dorințele pentru o mai mare responsabilitate față de planetă.

În discursul său adresat participanților la întâlnire, Papa Francisc și-a exprimat recunoștința pentru prezența lor, care arată „dorința de a aprofunda dialogul cu experții științifici”. 

Mai mult, Papa a făcut apel  la  respectul pentru creație, pentru aproapele nostru, pentru noi înșine, “pentru a intra într-un dialog reciproc în vederea protejării naturii, a apărării celor săraci și a construirii unor rețele de respect și fraternitate”.

Papa Francisc denunţă frecvent comportamentele care au efecte nocive asupra mediului, rădăcinile conflictelor: aviditate, indiferenţă, ignoranţă, teamă, nedreptate, nesiguranţă şi violenţă.

„Abuzurile noastre, războaiele pe care le ducem împotriva climei, îi afectează pe cei mai nevoiaşi dintre noi”, a mai spus acesta, făcând apel la „un pelerinaj spre o economie curată, decarbonizată şi care utilizează într-o proporţie mai mare energiile regenerabile”. 

În context, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a încurajat pe tineri să mențină presiunea asupra guvernelor lor, cărora să le „dea exemplu” și să le ”ceară socoteală” în legătură cu acțiunile pe care le întreprind în lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Continue Reading

ONU

Secretarul general al ONU îndeamnă tânăra generație să mențină presiunea asupra guvernelor în combaterea schimbărilor climatice: Tinerii trebuie să-și facă auzite vocile

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a încurajat pe tineri să mențină presiunea asupra guvernelor lor, cărora să le ”dea exemplu” și să le ”ceară socoteală” în legătură cu acțiunile pe care le întreprind în lupta împotriva schimbărilor climatice, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Tinerii au reprezentat avangarda în a propune soluţii pozitive, a cere dreptate în privinţa climei şi a cere socoteală conducătorilor. Avem nevoie ca tinerii de pretutindeni să continue să-şi facă auzite vocile”, a declarat Antonio Guterres, într-un mesaj video difuzat în faţa a 400 de tineri din toată lumea, reuniţi la Milano.

”Solidaritatea şi cererile voastre de a trece la acţiune sunt un exemplu. Liderii naţionali trebuie să vă urmeze exemplul şi să se asigure că reuşesc să realizeze ambiţia şi rezultatele de care avem nevoie la COP26 şi mai departe”, a subliniat Guterres.

Cei 400 de tineri între 15 şi 29 de ani, reuniţi la Milano din aproape 200 de ţări, urmau să prezinte joi miniştrilor participanţi o viziune comună asupra urgenţelor climatice şi acţiunilor pe care le consideră prioritare.

Îndemnul secretarului general la ONU la adresa tinerei generații vine după cea de-a 76-a reuniune a Adunării Generale a Națiunilor Unite în cadrul căreia mai mulți lideri au atras atenția asupra credințelor distructive ale omenirii potrivit cărora ”altcineva va curăța mizeria pe care noi o facem, pentru că așa a fost întotdeauna.”, dar și asupra ”actelor de război împotriva mediului înconjurător”.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA3 mins ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL9 mins ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda14 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL31 mins ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.50 mins ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA1 hour ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.2 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.2 hours ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending