Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, de Ziua Europei: În fața realității războiului ilegal al Rusiei, suntem datori să dovedim aceeaşi conştiinţă vizionară pe care au avut-o fondatorii UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat luni, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Europei, ca Europa să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă și mai bine pregătită, avertizând că ameninţarea Federaţiei Ruse la adresa securităţii euro-atlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori. În mesajul său, șeful statului a remarcat că în anul 2022 se marchează 15 ani de la momentul istoric al aderării României la Uniunea Europeană și a subliniat că actualul război este şi unul îndreptat împotriva tuturor principiilor şi valorilor europene care constituie esenţa şi liantul construcţiei europene – democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale.

“Ziua Europei ne găseşte anul acesta într-un context complet redefinit. După provocarea majoră a pandemiei de COVID-19, trăim în aceste zile realitatea războiului la graniţele Uniunii Europene, care a generat cea mai mare criză umanitară din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Trăim vremuri fără precedent în existenţa Uniunii, când este pusă la încercare însăşi capacitatea noastră de a ne apăra valorile fundamentale, centrate în jurul conceptului pe care s-a clădit construcţia europeană: pacea. Menţinerea păcii a reprezentat constanta Europei ultimelor decenii, o garanţie a stabilităţii care ne-a permis să atingem un nivel de prosperitate fără precedent la nivelul Uniunii”, a afirmat președintele.

Iohannis a amintit că în 2022 se marchează 15 ani de la momentul istoric al aderării României la Uniunea Europeană, opţiune asumată şi susţinută la nivelul întregii societăţi.

“Beneficiile acestei alegeri sunt palpabile astăzi pentru progresul naţiunii noastre pe termen lung, statutul de stat membru al UE oferind cadrul unui parcurs ireversibil de progres democratic, de dezvoltare economică şi socială, de solidaritate şi angajament activ la construcţia proiectului european. Din păcate, unda de şoc a războiului neprovocat şi ilegal declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, în vecinătatea imediată a României, ne pune în faţa unei realităţi radical diferite de cea în care am acţionat până în prezent. Astăzi, consecvenţi spiritului şi modelului democratic european, suntem datori să dovedim aceeaşi conştiinţă vizionară pe care au avut-o personalităţile fondatoare ale Uniunii. Cuvintele lui Robert Schuman răsună acum mai vii ca oricând: ‘Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă’. Pentru a ne ridica la înălţimea misiunii noastre, este necesară o adaptare rapidă, o regândire a modului în care punem în slujba obiectivelor noastre resursele de care dispunem şi o ajustare a priorităţilor de acţiune la marile provocări contemporane”, a spus președintele.

În consonanţă cu această viziune și la un deceniu şi jumătate de la aderare, România este un membru capabil să contribuie activ cu soluţii, punând în beneficiul comun al Europei punctele sale forte, a mai indicat el.

“Ameninţarea Federaţiei Ruse la adresa securităţii euroatlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori. Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă şi astfel mai bine pregătită, prin consolidarea cooperării transatlantice, dezvoltarea interoperabilităţii capabilităţilor şi mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO. Uniunea trebuie să ofere un sprijin susţinut pentru întărirea rezilienţei Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei, care se confruntă cu provocări dramatice pentru securitatea şi stabilitatea lor. Sprijinul şi susţinerea partenerilor din Balcanii de Vest rămâne, de asemenea, o prioritate. În acelaşi timp, trebuie să investim mai multă atenţie şi resurse adecvate pentru a consolida capacitatea de a gestiona provocările complexe ale prezentului şi viitorului, care depăşesc sfera militară convenţională şi se extind la spaţiul cibernetic şi la ameninţări de tip hibrid”, a subliniat el.

Totodată, şeful statului arată că pregătirea pentru un viitor sigur presupune şi investiţii semnificative în educaţie şi dezvoltarea aptitudinilor digitale, dar şi mobilizarea efortului comun la nivel naţional pentru a avea un mediu sănătos.

Potrivit acestuia, provocarea asigurării securităţii alimentare va reclama o acţiune eficientă în direcţia reducerii dependenţelor la nivelul Uniunii Europene, dar şi pentru sprijinirea Ucrainei şi a ţărilor celor mai vulnerabile.

De asemenea, din perspectiva liderului de la Cotroceni, actuala criză a relevat şi necesitatea întăririi securităţii energetice a Uniunii Europene.

“Valorificarea resurselor din Marea Neagră, investiţiile în noile tehnologii în domeniul energiei nucleare şi în producerea de energie regenerabilă, precum şi demersurile de consolidare a conectivităţii energetice vor permite României să contribuie activ la eforturile europene în materie, asumând un rol de pol regional de securitate energetică”, a mai spus președintele.

Şeful statului punctează şi că actualul război este şi unul îndreptat împotriva tuturor principiilor şi valorilor europene care constituie esenţa şi liantul construcţiei europene – democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale.

“Lecţiile învăţate din istoria noastră ne-au arătat că în absenţa principiilor democratice nu poate fi asigurat un viitor stabil, prosper şi paşnic. La 15 ani de la aderare, naţiunea noastră demonstrează că este dinamică, profund pro-europeană, capabilă de empatie, compasiune, spirit de sacrificiu şi a interiorizat pe deplin solidaritatea, respectul pentru demnitatea umană şi protejarea drepturilor omului. Iar entuziasmul tinerilor români, nucleul vibrant al societăţii noastre, va fi forţa motrice a următoarei etape de dezvoltare a României europene. La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România!”, a conchis Klaus Iohannis.

Astăzi se împlinesc 72 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La peste șapte decenii distanță și la o zi distanță după ce Europa a comemorat clipa istorică a celor 77 de ani scurși de când armele au tăcut, Germania nazistă a capitulat necondiționat, iar cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat pe bătrânul continent, UE marchează această zi într-un moment în care războiul a revenit în Europa, odată cu agresiunea militară ilegală și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, declanșată la 24 februarie și întâmpinată cu decizii fără precedent la nivel european: sancțiuni împotriva Moscovei, izolarea internațională, alături de SUA și celelalte democrații ale lumii, a Rusiei și sprijinirea Ucrainei, inclusiv financiar, economic, umanitar și militar. Până în prezent, Uniunea Europeană a impus cinci valuri de sancțiuni Rusiei și se pregătește pentru cel de-al șaselea, Pachetele de sancțiuni vizează activele oficialilor ruși, inclusiv ale familiilor Putin și Lavrov, și a marilor oligarhilor ruși, principalele bănci rusești, reducerea sau interzicerea importurilor de energie, de la gaze naturale la petrol și cărbune, precum și interzicerea canalelor de propagandă media ale Kremlinului. De asemenea, pentru prima dată în istorie, UE a deblocat sprijin financiar – 1,5 miliarde de euro în trei tranșe – pentru a furniza arme de luptă Ucrainei.

Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor închide în plenul Parlamentului European de la Strasbourg lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers lansat pe 9 mai 2021, tot de Ziua Europei.

Totodată, astăzi se împlinesc trei ani de când șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit în România, la Sibiu, în ceea ce a reprezentat primul summit european din istoria UE organizat chiar în solemna zi în care este celebrată Declarația Schuman, și dând naștere “Spiritului de la Sibiu” care statuează proejarea unei singure Europe, de la nord la sud și de est la vest.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi, de la Baku, că a agreat cu omologul azer, Ilham Aliyev, dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerţ, transporturi, investiţii, digitalizare, agricultură, educaţie şi cultură şi a anunţat că societăţile Romgaz şi Socar vor semna, vineri, un nou contract pentru livrarea de gaze naturale azere în România pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024. “România şi Azerbaidjan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea şi iniţiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar şi Asia Centrală”, a spus șeful statului, în cadrul unor declarații comune de presă cu omologul azer.

Iohannis efectuează joi și vineri prima sa vizită oficială în Azerbaidjan, unde va deschide, alături de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

 

“Am reiterat, astăzi, deschiderea şi interesul României pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre ţările noastre, precum şi pentru dezvoltarea de proiecte strategice cu impact regional. Am agreat să susţinem dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerţ, transporturi, investiţii, digitalizare, agricultură, foarte important – educaţie şi cultură. Am mulţumit domnului preşedinte Ilham Aliyev pentru demararea de către Azerbaidjan a exportului de gaze suplimentare către România, de la 1 ianuarie 2023. Mă bucur, de asemenea, că mâine va avea loc semnarea de către cele două companii naţionale – Romgaz şi Socar – a unui nou contract pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024”, a afirmat președintele, după întrevederea cu președintele azer.

Șeful statului a subliniat că atât Coridorul Sudic de Gaze, cât şi viitorul cablu submarin de transport de energie electrică produsă în Azerbaidjan din surse regenerabile, proiecte susţinute inclusiv de Comisia Europeană, vor contribui semnificativ la asigurarea securităţii energetice a Uniunii Europene.


Citiți și 

România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria au semnat acordul de parteneriat strategic pentru cablul submarin electric din Marea Neagră, în prezența președintei Comisiei Europene

Klaus Iohannis: Parteneriatul strategic pentru energie România-Azerbaidjan-Georgia-Ungaria, un acord “crucial” pentru securitatea energetică europeană

Președintele Azerbaidjanului, la București: Construim un pod energetic către Europa. Devenim furnizor de energie verde și vom livra gaze și în România începând din luna ianuarie


Iohannis și Aliyev au convenit şi dezvoltarea în continuare şi a altor proiecte cu impact regional, cum sunt cele în domeniul digital.

România şi Azerbaidjan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea şi iniţiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar şi Asia Centrală. Cum am discutat şi la Bucureşti, cele două ţări asigură şi vor dezvolta legătura dintre Europa şi Caucazul de Sud“, a spus preşedintele.

Potrivit şefului statului, Caucazul de Sud este o regiune de importanţă strategică pentru România şi pentru Uniunea Europeană. El a amintit că Azerbaidjan este primul stat din regiunea Caucazului de Sud cu care România a ridicat relaţiile la nivel de Parteneriat Strategic, în 2009: “Ţara noastră este, de altfel, primul stat membru al Uniunii Europene care a încheiat un astfel de parteneriat cu Azerbaidjan”.

“România şi Azerbaidjan au relaţii politico-diplomatice excelente, dezvoltate pe parcursul a peste trei decenii. Anul 2022 a marcat o puternică dinamizare a contactelor, culminând cu vizita domnului preşedinte Ilham Aliyev la Bucureşti, cu ocazia semnării Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, la 17 decembrie”, a mai spus Iohannis.

Cei doi șefi de stat au discutat şi despre impactul agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei şi despre situaţia din regiunea Mării Negre.

Continue Reading

ENERGIE

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat, joi, că prin semnarea unui nou contract între Romgaz şi Socar pentru livrarea de gaze naturale vor fi folosite toate oportunităţile din România pentru a exporta gazul azer şi pe alte pieţe europene, informează Agerpres.

“Intrăm într-o nouă fază. Luna trecută, în Bucureşti, a fost semnat un acord pentru a livra gazul azer către România. Ne vom adresa şi altor pieţe europene prin intermediul dumneavoastră şi vom folosi toate aceste oportunităţi din România pentru a exporta gazul din Azerbaidjan şi mai departe”, a afirmat preşedintele azer, după întrevederea cu preşedintele român, Klaus Iohannis, care a anunţat că vineri va fi semnat un nou contract între societăţile Romgaz şi Socar pentru livrarea de gaze naturale azere în România pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024.

 

Citiți și De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

Preşedintele Azerbaidjanului a amintit că în urmă cu doi a fost pus în funcţiune ultimul segment din Coridorul Sudic de Gaze şi că anul trecut a fost semnat Parteneriatul strategic cu UE în ceea ce priveşte gazele naturale.

“Vom mări volumele de export, aceasta este prioritatea noastră”, a mai declarat preşedintele azer.

El a subliniat importanţa energiei verzi şi a reiterat că vineri va avea loc Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

Ilham Aliyev a evidenţiat că porturile Baku şi Constanţa sunt importante. “Să îmbunătăţim cooperarea între aceste două locaţii”, a spus el.

Preşedintele azer a punctat că dialogul politic între România şi Azerbaidjan este foarte dinamic.

“În ceea ce priveşte economia, comerţul avem rezultate, volumul s-a dublat, însă nu se află la volumul dorit de noi încă, pentru că cea mai mare parte din comerţul nostru o reprezintă petrolul şi atunci trebuie să diversificăm aceste volume, să facem următorii paşi. (…) În sfera economică avem iarăşi rezultate foarte bune şi putem să avem rezultate şi mai bune, în domeniul energiei, care este un element cheie nu doar pentru relaţia româno-azeră, ci se află în momentul de faţă pe agenda globală”, a mai spus Ilham Aliyev.

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, joi şi vineri, prima vizită oficială în Azerbaidjan, la invitaţia preşedintelui Ilham Aliyev.

Vineri, preşedintele României va deschide, alături de omologul azer, Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, la care va participa şi comisarul european pentru energie, Kadri Simson. În aceeaşi zi, preşedintele Iohannis va depune o coroană de flori la “Monumentul Eroilor” din Baku. 

Continue Reading

POLITICĂ

Bloomberg: Viitorul premier, Marcel Ciolacu, afirmă că actuala coaliție PSD-PNL ar putea guverna și după 2024 pentru a pune capăt ciclului de tulburări politice din 2004 încoace

Published

on

© Guvernul României

Partidele din coaliția de guvernare din România vor face schimb de funcții de prim-ministru, așa cum era prevăzut până în iunie, și ar putea încerca să continue să guverneze împreună după alegerile generale așteptate la sfârșitul anului 2024, potrivit viitorului premier, titrează Bloomberg într-un articol în care îl citează liderul PSD, Marcel Ciolacu, actualul președinte al Camerei Deputaților.

Marcel Ciolacu, liderul social-democrat care este pregătit să preia funcția de prim-ministru PNL Nicolae Ciucă, în baza unui acord între partidele lor, a promis că va rupe ciclul de tulburări politice prin care 12 cabinete guvernamentale s-au succedat din 2004 încoace.

El a declarat că va continua să reducă deficitul bugetar al României pentru a se apropia de obiectivul Uniunii Europene de 3%.

Având în vedere că anul viitor sunt așteptate patru alegeri locale și național, Ciolacu a promis că va evita tipul de cheltuieli pre-alegeri electorale practicate de premierul ungar Viktor Orban, care a umflat deficitul fiscal al Ungariei, declanșat o scădere a ratingului și a afectat economia.

“Înțeleg teama de alegeri, mai ales că putem vedea ce s-a întâmplat în Ungaria cu creșterea bruscă a costurilor de împrumut declanșată de măsuri pur electorale”, a declarat Ciolacu într-un interviu acordat miercuri din biroul său din București.

“De aceea, îmi doresc să găsim stabilitate în interiorul actualei coaliții”, a insistat el.

Ciolacu s-a angajat să continue cooperarea, cu accent pe valorificarea la maximum a aproximativ 80 de miliarde de euro (87 de miliarde de dolari) din fondurile UE pentru restul acestui deceniu.

Acest lucru include trimiterea a două cereri de plată pentru a beneficia de fonduri din programul de ajutor post-pandemic al UE “pentru că sunt primordiale pentru stabilitatea economică a țării”, a spus el.

De asemenea, liderul PSD s-a angajat, de asemenea, să continue eforturile de îmbunătățire a ratingului de credit suveran al României, de la cel mai mic calificativ de investiții actual. Cele două partide ar putea lua în considerare o alianță politică înainte de alegeri, care să ofere o stabilitate pe termen mai lung, a adăugat el.

Rotația funcției de prim-ministru “va avea loc în jurul datei pe care am convenit-o, sfârșitul lunii mai, bineînțeles cu o anumită marjă pentru că nu vrem să afecteze în niciun fel activitatea guvernului”, a spus Ciolacu.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE6 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO7 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ7 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE7 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu7 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO8 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE8 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE6 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending