Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Vom continua consolidarea rolului României ca furnizor de securitate în spațiul estic prin sporirea prezenței aliaților în structurile NATO de pe teritoriul țării

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat, cu prilejul Zilei Forțelor Navale Române, că România își va continua demersurile pentru întărirea statului de aliat și actor regional care participă activ la asigurarea securității euro-atlantice și internaționale, atât prin dezvoltarea posturii naționale de apărare, cât și prin sporirea prezenței aliaților în structurile NATO de pe teritoriul țării.

De asemenea, șeful statului a adus un omagiu tuturor marinarilor români care servesc pe mările și oceanele lumii, precum și eroilor căzuți la datorie. 

Nu în ultimul rând, în contextul în care pandemia de coronavirus a generat efecte economico-sociale și sanitare a căror complexitate rămâne dificil de anticipat și gestionat, președintele a subliniat că România și cetățenii săi trec printr-un „test dur” de adaptare „la o realitate diferită”, prin urmare fiind „este esențial să ne consolidăm capacitatea de anticipare și de reacție instituțională”.

Discursul președintelui Klaus Iohannis la împlinirea a 160 de ani de la înființarea Forțelor Navale Române:

„Celebrăm astăzi, odată cu Praznicul Adormirii Maicii Domnului, Ziua Marinei, cel mai potrivit prilej pentru a ne manifesta prețuirea față de cei care își fac datoria pe mările și oceanele lumii, sub drapelul tricolor. Tot astăzi, aducem cu profundă recunoștință un omagiu eroilor mărilor, deopotrivă militari și civili, căzuți la datorie.

Aniversarea Zilei Marinei este în egală măsură o sărbătoare a Forțelor Navale Române, a Poliției de Frontieră, a Marinei Comerciale și a orașelor-porturi. Anul acesta, din păcate, amploarea festivităților și participarea celor care iubesc și prețuiesc Forțele Navale sunt restricționate din cauza măsurilor de prevenție necesare în contextul provocat de pandemia de COVID-19, care ne afectează de la începutul acestui an.

Criza generată de pandemie reprezintă un test dur pentru capacitatea statelor, dar și a fiecăruia dintre noi de a ne adapta, cu voință de acțiune comună, la o realitate diferită. Rapiditatea cu care pandemia s-a propagat la nivel global și efectele pe care le-a produs aproape în toate domeniile de activitate ne arată cât de complexe și impredictibile sunt provocările și amenințările cu care ne confruntăm. Este, iată, esențial să ne consolidăm capacitatea de anticipare și de reacție instituțională, să identificăm și să implementăm rapid soluții eficiente pentru a răspunde dificultăților pe care crize de o asemenea anvergură le pot genera în plan economic, dar și în plan social.

Apreciez sprijinul acordat de către Forțele Navale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și autorităților locale, prin preluarea unor obiective și zone de patrulare, asigurarea de personal specializat pe diverse domenii și operaționalizarea unui spital militar ROL-2 la Constanța.

În ultimii ani, România și-a consolidat statutul de aliat și actor regional care participă activ la asigurarea securității euro-atlantice și internaționale. Evoluțiile din vecinătatea noastră estică și poziționarea la frontiera externă a Uniunii Europene și a NATO reclamă asumarea de către țara noastră a unui profil mai activ din punct de vedere politic, diplomatic și economic, în procesul de consolidare a securității regionale.

Statutul României de vector de stabilitate și furnizor de securitate regională, care este deja o realitate, va continua să fie valorificat prin aplicarea consecventă a liniilor de politică externă asumate în ultimii ani. Regiunea Mării Negre este o zonă de interes strategic nu numai pentru România, ci și pentru NATO și Uniunea Europeană. De aceea, trebuie să fie un spațiu sigur și predictibil, aspecte esențiale pentru securitatea națională și pentru cea europeană și transatlantică.

Vom continua, așadar, demersurile pentru dezvoltarea posturii naționale de apărare și pentru sporirea prezenței aliaților în structurile NATO de pe teritoriul României, concomitent cu creșterea eficienței eforturilor întreprinse de statul român, astfel încât securitatea națională să fie întărită. Obiectivele noastre la Marea Neagră rămân neschimbate, respectiv consolidarea, în proximitatea estică, a unei zone stabile, democratice și prospere, prin racordarea spațiului Mării Negre la valorile și procesele de cooperare europene și euro-atlantice, precum și dinamizarea cooperării regionale, cu accent pe proiecte care generează beneficii concrete pentru cetățenii României și ai statelor din regiune.

Forțele Navale Române, de la a căror înființare se împlinesc anul acesta 160 de ani, sunt parte importantă a Armatei României, acționează alături de camarazii lor din NATO pentru ca mările și oceanele să fie mai sigure. Dar misiunile Forțelor Navale nu pot fi îndeplinite doar prin abnegația și implicarea marinarilor, fiind necesare echipamente performante cu care să-și realizeze sarcinile încredințate, la cele mai înalte standarde.

Eforturile pe care marinarii le fac pentru a-și îndeplini misiunile, în condiții pe care și le-ar dori mai bune, spun totul despre dedicarea și capacitatea lor de sacrificiu. Alocarea, începând cu anul 2017, a 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Apărării și garanția acordării acestor resurse pe termen lung au creat condițiile necesare pentru modernizarea înzestrării Armatei României, inclusiv a Forțelor Navale, ceea ce constituie și un impuls necesar revigorării industriei naționale de apărare.

Prin programe multianuale coerente, vom oferi industriei românești șanse de relansare. De asemenea, mai multe resurse înseamnă și condiții mai bune pentru instruirea militarilor, cât mai aproape de noile realități ale conflictelor actuale și cele ale viitorului. Navele române și personalul aferent desfășoară periodic și în mod constant misiuni și exerciții NATO, precum și alte misiuni multinaționale în Marea Neagră.

Îi felicit pe participanții la Exercițiul multinațional „Sea Breeze 20”, recent încheiat, unul dintre cele mai mari exerciții, precum și pe toți membrii echipajelor navelor militare sub pavilion românesc care au participat la misiuni și aplicații împreună cu alte nave ale aliaților și partenerilor noștri. Nu în ultimul rând, vreau să-i felicit și pe cei care, prin activitatea lor desfășurată pe uscat, fac posibilă activitatea marinarilor pe fluvii, mări și oceane.

Dragi marinari, Prin jurământul pe care l-ați depus, fiecare dintre voi a făcut o promisiune solemnă și s-a angajat la o viață caracterizată de onoare, dar și de sacrificiu și privațiuni. Vă mulțumesc pentru patriotismul și profesionalismul vostru, precum și pentru modul în care vă îndepliniți misiunile, promovând astfel, peste mări și țări, prin conduita voastră, valorile și spiritul românești. Vă doresc multă sănătate, alături de familiile dumneavoastră, și vă doresc mult succes în activitate! Sfânta Fecioară Maria, protectoarea Marinei României, să vă ocrotească, oriunde veți naviga cu drapelul României la catarg! La Mulți Ani Marinei României și Forțelor Navale!”

Ce-a de-a 118-a ediţie a Zilei Marinei, organizată în Portul Militar Constanţa, fără participarea publicului, este dedicată anul acesta aniversării a 160 de ani de la constituirea Marinei Militare.

La eveniment sunt prezenţi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, premierul Ludovic Orban, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă şi ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: ”Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate”

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, în valoare de circa 10 miliarde de euro, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate, a precizat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș într-un mesaj pe Facebook, citând o statistică a Comisiei Europene.

”O creștere spectaculoasă și o contractare așteptată de 109% față de bugetul alocat, care va aduce după sine inevitabil și creșterea gradului de absorbție. Cifrele arată că se poate și că <<revoluția fondurilor europene>> a început, România fiind deja angajată pe drumul ireversibil al dezvoltării cu fonduri europene”, a menționat Marcel Boloș.

Potrivit celor mai recente date furnizate de Comisia Europeană, României i-au fost alocate din fondurile structurale şi de investiţii europene în perioada 2014-2020 36.7 miliarde de euro, defalcate după cum urmează: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) – 13.444.996.696, Fondul social european (FSE) – 5.439.187.838, Fondul de coeziune (FC) – 7.688.231.740, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – 9.644.334.933, Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM) – 223.826.462, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) – 328.905. 184.

În ceea ce privește implementarea financiară a acestor fonduri europene, din suma planificată de 36.769.482.853 de euro, România a contractat 40.053.853.856.754 de euro și a cheltuit 40% din cuantumul total alocat pentru perioda 2014-2020, adică 14.674.413.246 de euro, poziționându-se astfel pe locul trei în clasamentul european, după Irlanda și Finlanda.

Referitor la sursa de finanțare, adică plățile efectuale la nivel european, din sumă cheltuită de peste 14.6 miliarde de euro menționată mai sus, 1.179.506.930 (4%) reprezintă pefinanțarea inițială, bugetarea anuală se ridică la suma de 1.112.289.403 (4%), în vreme ce plățile intermediare (parțiale) totalizează 12.217.759.153 (40%).

 

În următorul exercițiu financiar România va beneficia de o alocare de aproximativ 80 de miliarde de euro din planul financiar european de peste 1.8 trilioane de euro convenit de șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre, format dintr-un fond de redresare numit Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro și dintr-un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, a cărui valoare se ridică la suma de 1.074 miliarde de euro.

Aceaste 80 de miliarde de euro alocate țării noaste sunt distribuite pe doi piloni:

I. Aproximativ 33 de miliarde de euro (prețuri curente) provin din fondul de redresare Next Generation EU, împărțite astfel: 30 de miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, 1.4 pentru programul React-EU, 650 de milioane de euro prin Fondul pentru Dezvoltare Rurală și 1 miliard prin Fondrul pentru tranziție justă.

II. 46,3 miliarde de euro alocate României prin Cadrul financiar Multianual 2021-2027, defalcate după cum urmează: 26,8 miliarde de euro pentru Politica de coeziune, care va contribui, între altele, la crerea de locuri de muncă, sporirea competitivității întreprinderilor, creșterea economică, îmbunătățirea infrastructurii de transport, 18,6 miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună (PAC), 160 milioane de euro pentru Politica pentru pescuit și 760 milioane de euro pentru Fondul pentru tranziție justă, instrument ce finanțează teritoriile care se confruntă cu provocări socio-economice majore aferente procesului de tranziție către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

Published

on

© Guvernul României

Finalizarea gazoductului BRUA reprezintă o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând astfel diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale Uniunii Europene, a precizat sâmbătă prim-ministrul Ludovic Orban în cadrul unei declarații de presă susținute în localitatea Jupa din județul Caraș-Severin, cu prilejul finalizării lucrărilor la prima fază a acestui proiect de investiţii.

Premierul a mai menționat că gazoductul BRUA este extrem de important și pentru fructificarea optimă a zăcămintelor de gaze naturale de care dispune România.

”Mă bucur că putem să marcăm finalizarea unei investiţii extrem de importante nu numai pentru România, ci a unei investiţii extrem de importante pentru Europa. Se ştie că proiectul gazoductului BRUA – care vine de la iniţialele Bulgaria, România, Ungaria, Austria – are rolul de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaz natural ale Uniunii Europene, în principal cu legarea la conducta TAP, care aduce gaz din Azerbaijan. De asemenea, există mai multe conexiuni posibile care pot să permită această diversificare a surselor de aprovizionare cu gaz natural, de care are atâta nevoie România. De asemenea, gazoductul BRUA este extrem de important, alături de alte investiţii care urmează să fie realizate, şi pentru fructificarea optimă a zăcămintelor de gaz natural de care dispune România”, a menționat Ludovic Orban după o vizită efectuată la stația de comprimare gaze naturale Jupa alături de președintele Klaus Iohannis.

Șeful Guvernului a salutat faptul că prin modul în care a fost gestionat acest proiect s-a reușit o scădere a costului final al investiției cu aproximativ 11%, de la o valoare estimată inițial la suma de 480 de milioane de euro, la 423 de milioane de euro.

”Este o investiţie mare. Iniţial fusese prevăzută o investiţie evaluată la aproape 480 de milioane de euro. S-a văzut ce înseamnă procedurile de achiziţie derulate corect şi s-a văzut ce înseamnă un control strict, un management foarte bun al acestui proiect, din costul final, care este de 423 de milioane de euro, cam cu peste 11% mai mic decât costul iniţial. Acest proiect a beneficiat de finanţare europeană nerambursabilă în valoare de aproape 180 de milioane de euro, din cadrul Connecting Europe Facility, restul finanţărilor fiind asigurate de Transgaz prin intermediul unor credite, în nişte condiţii foarte bune care au fost negociate cu Banca Europeană de Investiţii şi cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare” a explicat Orban, potrivit unui comunicat al Guvernului, informează Agerpres.

Premierul României a precizat că țara noastră și-a îndeplinit obligațiile asumate față de partenerii europeni privind gazoductul BRUA.

”Sigur, asta e prima fază a BRUA. Sigur că noi ne-am îndeplinit obligaţiile asumate faţă de partenerii europeni. Pentru finalizarea BRUA mai sunt necesare, evident, şi câteva lucruri care nu depind de noi, ci depind de partenerii bulgari şi de partenerii ungari. Şi suntem încredinţaţi că până la urmă, o politică care este stabilită la nivel european va fi pusă în practică de toţi partenerii noştri de la nivel european”, a precizat Orban.

Proiectul BRUA constă în construirea unei conducte noi de transport gaze în lungime de 479 km care va conecta Nodul Tehnologic Podişor cu Staţia de Măsurare Gaze Horia pe direcţia Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş-Horia.

Acest nou coridor vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele offshore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală inițială de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.

Continue Reading

ROMÂNIA

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

Published

on

© Administrația Prezidentială

Dezvoltarea Sistemului Național de Transport de gaze pe coridorul BRUA este o etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene, dar și a securității energetice în regiunea Mării Negre, a transmis președintele Klaus Iohannis în cadrul unei declarații de presă în urma unei vizite la Stația de comprimare gaze naturale Jupa, cu ocazia finalizării lucrărilor la gazoductul BRUA – Faza I.

În acest context, șeful statului a evidențiat atuurile veritabile pe care le are România pentru a deveni ”un important jucător în regiune pe piața gazelor”.

”Prin interconectarea BRUA pe Coridorul Vertical, prin materializarea exploatărilor off-shore din Marea Neagră – care sperăm să debuteze cât mai curând – România are atuuri veritabile pentru a deveni un important jucător în regiune pe piaţa gazelor. În acest sens, am convingerea fermă că fondurile investite în infrastructura de transport de gaze vor genera mai mult decât o poziţionare competitivă a României pe pieţele de profil sau o reafirmare a credibilităţii ţării noastre, ca partener etalon pentru creşterea securităţii energetice în întreaga regiune”, a spus Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Președintele a amintit că BRUA nu este singurul proiect de dezvoltare finalizat în decursul acestui an, precizând în acest context gazoductul Ungheni-Chișinău, ”un alt proiect major de investiții, strategic pentru România și pentru Republica Moldova, proiect prin care ne bucurăm să fim încă o dată aproape de românii de peste Prut”.

Șeful statului a completat că aprovizionarea cu gaze naturale din noi surse va satisface mai bine cererea de pe piaţa internă şi va conduce la un nivel sporit de predictibilitate şi securitate în aprovizionare pentru consumatorii din România.

În acest context, Klaus Iohannis a semnalat paradoxul cu care se confruntă România, și anume că, deși suntem ”al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, jumătate dintre gospodării se încălzesc în continuare cu lemne de foc, utilizând instalaţii învechite şi neperformante, care afectează sănătatea şi poluează mediul”.

”Programul naţional de racordare la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, iniţiat de guvernul liberal în vara acestui an, are ca obiectiv tocmai rezolvarea acestor probleme. Conectarea comunităţilor din România, în ritm accelerat, la resursele de gaze naturale reprezintă o prioritate guvernamentală asumată, care se materializează pe zi ce trece. Românii trebuie să beneficieze cu adevărat de resursele pe care ţara noastră le are, care trebuie să fie exploatate inteligent, corect şi eficient”, a menționat Iohannis.

Președintele României a punctat și necesitatea dezvoltării capacităților de folosire a hidrogenului, pe care l-a numit ”combustibilul viitorului”.

”Doresc să încurajez, în contextul provocărilor asociate Pactului european Green Deal, şi orientarea spre investiţii în capacităţi de transport pentru combustibilul viitorului – hidrogenul”, a spus șeful statului.

Proiectul BRUA constă în construirea unei conducte noi de transport gaze în lungime de 479 km care va conecta Nodul Tehnologic Podişor cu Staţia de Măsurare Gaze Horia pe direcţia Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş-Horia.

Acest nou coridor vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele offshore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: ”Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate”

EDITORIALE10 hours ago

Speranță și deznădejde

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Premierul Scoției Nicola Sturgeon declară că ”nu a fost niciodată atât de sigură” că va obține independența față de Marea Britanie: Poporul scoţian are dreptul de a-şi alege viitorul

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA15 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu a discutat la telefon cu directorul general al U.S. International Development Finance Corporation despre finanțarea unor proiecte strategice de interes major pentru România

U.E.17 hours ago

Condiționalitatea privind statul de drept: Premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a confirmat Angelei Merkel că va continua să blocheze bugetul multianual al UE dacă ”nu găsim o soluţie bună pentru UE în ansamblu”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI18 hours ago

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu: Trebuie să le garantăm cetățenilor europeni accesul egal la medicamente, altfel toate obiectivele din domeniul sănătății vor rămâne doar pe hârtie

Corina Crețu19 hours ago

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Corina Crețu: Trebuie să fie unul realmente inovator. Acesta conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp

INTERNAȚIONAL2 days ago

Nu ratați EuropeTalks 2020, cel mai mare eveniment de dialog pe teme europene de anul acesta. Înscrieți-vă până pe 30 noiembrie!

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA15 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE4 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș4 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.7 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA7 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending