Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Vom continua consolidarea rolului României ca furnizor de securitate în spațiul estic prin sporirea prezenței aliaților în structurile NATO de pe teritoriul țării

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat, cu prilejul Zilei Forțelor Navale Române, că România își va continua demersurile pentru întărirea statului de aliat și actor regional care participă activ la asigurarea securității euro-atlantice și internaționale, atât prin dezvoltarea posturii naționale de apărare, cât și prin sporirea prezenței aliaților în structurile NATO de pe teritoriul țării.

De asemenea, șeful statului a adus un omagiu tuturor marinarilor români care servesc pe mările și oceanele lumii, precum și eroilor căzuți la datorie. 

Nu în ultimul rând, în contextul în care pandemia de coronavirus a generat efecte economico-sociale și sanitare a căror complexitate rămâne dificil de anticipat și gestionat, președintele a subliniat că România și cetățenii săi trec printr-un „test dur” de adaptare „la o realitate diferită”, prin urmare fiind „este esențial să ne consolidăm capacitatea de anticipare și de reacție instituțională”.

Discursul președintelui Klaus Iohannis la împlinirea a 160 de ani de la înființarea Forțelor Navale Române:

„Celebrăm astăzi, odată cu Praznicul Adormirii Maicii Domnului, Ziua Marinei, cel mai potrivit prilej pentru a ne manifesta prețuirea față de cei care își fac datoria pe mările și oceanele lumii, sub drapelul tricolor. Tot astăzi, aducem cu profundă recunoștință un omagiu eroilor mărilor, deopotrivă militari și civili, căzuți la datorie.

Aniversarea Zilei Marinei este în egală măsură o sărbătoare a Forțelor Navale Române, a Poliției de Frontieră, a Marinei Comerciale și a orașelor-porturi. Anul acesta, din păcate, amploarea festivităților și participarea celor care iubesc și prețuiesc Forțele Navale sunt restricționate din cauza măsurilor de prevenție necesare în contextul provocat de pandemia de COVID-19, care ne afectează de la începutul acestui an.

Criza generată de pandemie reprezintă un test dur pentru capacitatea statelor, dar și a fiecăruia dintre noi de a ne adapta, cu voință de acțiune comună, la o realitate diferită. Rapiditatea cu care pandemia s-a propagat la nivel global și efectele pe care le-a produs aproape în toate domeniile de activitate ne arată cât de complexe și impredictibile sunt provocările și amenințările cu care ne confruntăm. Este, iată, esențial să ne consolidăm capacitatea de anticipare și de reacție instituțională, să identificăm și să implementăm rapid soluții eficiente pentru a răspunde dificultăților pe care crize de o asemenea anvergură le pot genera în plan economic, dar și în plan social.

Apreciez sprijinul acordat de către Forțele Navale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și autorităților locale, prin preluarea unor obiective și zone de patrulare, asigurarea de personal specializat pe diverse domenii și operaționalizarea unui spital militar ROL-2 la Constanța.

În ultimii ani, România și-a consolidat statutul de aliat și actor regional care participă activ la asigurarea securității euro-atlantice și internaționale. Evoluțiile din vecinătatea noastră estică și poziționarea la frontiera externă a Uniunii Europene și a NATO reclamă asumarea de către țara noastră a unui profil mai activ din punct de vedere politic, diplomatic și economic, în procesul de consolidare a securității regionale.

Statutul României de vector de stabilitate și furnizor de securitate regională, care este deja o realitate, va continua să fie valorificat prin aplicarea consecventă a liniilor de politică externă asumate în ultimii ani. Regiunea Mării Negre este o zonă de interes strategic nu numai pentru România, ci și pentru NATO și Uniunea Europeană. De aceea, trebuie să fie un spațiu sigur și predictibil, aspecte esențiale pentru securitatea națională și pentru cea europeană și transatlantică.

Vom continua, așadar, demersurile pentru dezvoltarea posturii naționale de apărare și pentru sporirea prezenței aliaților în structurile NATO de pe teritoriul României, concomitent cu creșterea eficienței eforturilor întreprinse de statul român, astfel încât securitatea națională să fie întărită. Obiectivele noastre la Marea Neagră rămân neschimbate, respectiv consolidarea, în proximitatea estică, a unei zone stabile, democratice și prospere, prin racordarea spațiului Mării Negre la valorile și procesele de cooperare europene și euro-atlantice, precum și dinamizarea cooperării regionale, cu accent pe proiecte care generează beneficii concrete pentru cetățenii României și ai statelor din regiune.

Forțele Navale Române, de la a căror înființare se împlinesc anul acesta 160 de ani, sunt parte importantă a Armatei României, acționează alături de camarazii lor din NATO pentru ca mările și oceanele să fie mai sigure. Dar misiunile Forțelor Navale nu pot fi îndeplinite doar prin abnegația și implicarea marinarilor, fiind necesare echipamente performante cu care să-și realizeze sarcinile încredințate, la cele mai înalte standarde.

Eforturile pe care marinarii le fac pentru a-și îndeplini misiunile, în condiții pe care și le-ar dori mai bune, spun totul despre dedicarea și capacitatea lor de sacrificiu. Alocarea, începând cu anul 2017, a 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Apărării și garanția acordării acestor resurse pe termen lung au creat condițiile necesare pentru modernizarea înzestrării Armatei României, inclusiv a Forțelor Navale, ceea ce constituie și un impuls necesar revigorării industriei naționale de apărare.

Prin programe multianuale coerente, vom oferi industriei românești șanse de relansare. De asemenea, mai multe resurse înseamnă și condiții mai bune pentru instruirea militarilor, cât mai aproape de noile realități ale conflictelor actuale și cele ale viitorului. Navele române și personalul aferent desfășoară periodic și în mod constant misiuni și exerciții NATO, precum și alte misiuni multinaționale în Marea Neagră.

Îi felicit pe participanții la Exercițiul multinațional „Sea Breeze 20”, recent încheiat, unul dintre cele mai mari exerciții, precum și pe toți membrii echipajelor navelor militare sub pavilion românesc care au participat la misiuni și aplicații împreună cu alte nave ale aliaților și partenerilor noștri. Nu în ultimul rând, vreau să-i felicit și pe cei care, prin activitatea lor desfășurată pe uscat, fac posibilă activitatea marinarilor pe fluvii, mări și oceane.

Dragi marinari, Prin jurământul pe care l-ați depus, fiecare dintre voi a făcut o promisiune solemnă și s-a angajat la o viață caracterizată de onoare, dar și de sacrificiu și privațiuni. Vă mulțumesc pentru patriotismul și profesionalismul vostru, precum și pentru modul în care vă îndepliniți misiunile, promovând astfel, peste mări și țări, prin conduita voastră, valorile și spiritul românești. Vă doresc multă sănătate, alături de familiile dumneavoastră, și vă doresc mult succes în activitate! Sfânta Fecioară Maria, protectoarea Marinei României, să vă ocrotească, oriunde veți naviga cu drapelul României la catarg! La Mulți Ani Marinei României și Forțelor Navale!”

Ce-a de-a 118-a ediţie a Zilei Marinei, organizată în Portul Militar Constanţa, fără participarea publicului, este dedicată anul acesta aniversării a 160 de ani de la constituirea Marinei Militare.

La eveniment sunt prezenţi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, premierul Ludovic Orban, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă şi ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la Timișoara: Datorită fondurilor europene obținute, România se va repoziţiona pe harta infrastructurii regionale de transport

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că, pentru o creştere economică sustenabilă, este nevoie de inovare şi de o ”tehnologie prietenoasă cu mediul şi sigură” și că datorită fondurilor europene generoase obținute, România se va repoziţiona pe harta infrastructurii regionale de transport şi îşi va reconsolida avantajele competitive generate de resursa umană.

“Pentru o creştere economică sustenabilă, avem nevoie de tehnologie prietenoasă cu mediul şi sigură. Avem nevoie de decizii şi acţiuni responsabile, atât din partea autorităţilor, cât şi din partea mediului de afaceri. Şi avem nevoie de inovare”, a spus Iohannis, după o vizită la Continental Automotive Timişoara, relatează Agerpres.

Şeful statului a conferit companiei Continental Ordinul “Meritul industrial şi comercial” în grad de Ofiţer la aniversarea a 20 de ani de prezenţă în România.

“În urmă cu 20 de ani, aţi început activitatea în România, în acest oraş care este kilometrul zero al democraţiei şi libertăţii noastre. Timişoara este, fără discuţie, un simbol al schimbării noastre democratice, dar şi al dezvoltării. Acum, sunteţi unul dintre cei mai mari exportatori ai economiei româneşti. Aveţi peste 20.000 de angajaţi din ţara noastră, dintre care o treime sunt ingineri şi specialişti IT în centrele de cercetare şi dezvoltare. Sunteţi un partener constant în educaţia profesională pentru tinerele generaţii. Pentru performanţele deosebite ale companiei şi rezultatele obţinute, am decis să decorez astăzi, la Timişoara, compania Continental Automotive România”, a spus preşedintele Iohannis.

El a felicitat conducerea companiei pentru modul în care a înţeles să ofere, de-a lungul timpului, oportunităţi de dezvoltare şi de investiţii, atât în plan local, cât şi pentru economie.

Preşedintele Iohannis a indicat că discuţiile cu reprezentanţii Continental au vizat investiţiile derulate, planurile de viitor, contribuţia la dezvoltarea economică a zonei, impactul economic al pandemiei şi implicarea mediului de afaceri în gestionarea efectelor în plan local.

“În privinţa aspectelor care îi preocupă pe timişoreni referitor la fabrica de anvelope, am primit asigurări că finalizarea investiţiei privind staţia de ameliorare a calităţii aerului va răspunde în mod adecvat interesului cetăţenilor”, a subliniat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a salutat iniţiativele de susţinere a sectorului sanitar.

“Ceea ce am văzut la Timişoara este un exemplu de solidaritate, care merită continuat şi dezvoltat. Salut, de asemenea, implicarea mediului de afaceri în promovarea şi susţinerea educaţiei. Am remarcat faptul că, în ciuda crizei actuale, interesul pentru învăţământul dual a rămas la fel de puternic, iar clasele cu acest profil, organizate şi cu sprijinul Continental, se bucură de mare apreciere în rândul tinerilor. Mediul de afaceri şi tinerii au înţeles perfect oportunităţile pe care acest sistem le oferă. Sper ca îmbinarea pregătirii teoretice cu activitatea practică să devină regulă de bază pentru dezvoltarea de competenţe în cât mai multe domenii”, a adăugat Iohannis.

Potrivit şefului statului, industria auto este unul dintre principalii vectori de competitivitate ai economiei. El a subliniat că parteneriatul cu industria IT şi activităţile de cercetare-dezvoltare vor transforma acest sector într-un “vârf de lance pentru industria viitorului”.

El a precizat că, în contextul gestionării crizei sanitare şi al efectelor acesteia asupra economiei, s-a implicat direct, împreună cu Guvernul, în identificarea celor mai bune căi de a răspunde acestor provocări.

“S-au luat măsuri eficiente de protejare şi stimulare a angajaţilor şi angajatorilor, iar acestea şi-au atins în mare parte scopul. Au fost salvate locuri de muncă şi companii, au fost sprijinite familii şi afaceri, au fost asigurate resurse pentru investiţii în domeniile cheie: infrastructură, sănătate, educaţie, servicii publice. Sunt rezultate concrete, obţinute cu eforturi considerabile, rezultate pe care românii le apreciază”, a spus Iohannis.

El a punctat şi faptul că provocările viitorului, inclusiv în ceea ce priveşte implicarea centrelor universitare cu tradiţie în susţinerea industriei inteligente, a agendei digitale şi de mediu, ar trebui să fie o preocupare constantă pentru toţi.

“Dacă adăugăm şi fondurile europene generoase pe care le-am obţinut, am convingerea că România se va repoziţiona pe harta infrastructurii regionale de transport şi îşi va reconsolida avantajele competitive generate de resursa umană. În încheiere, vă transmit mult succes în activitate şi vă doresc să ţintiţi cât mai sus. Este foarte important ca economia noastră să funcţioneze în parametri cât mai buni, însă în condiţii de siguranţă şi sănătate pentru noi toţi”, a conchis Iohannis.

Continue Reading

ROMÂNIA

Monitorul Social: România are a doua cea mai mare rată de inegalitate a veniturilor dintre țările Uniunii Europene, după Bulgaria

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

România are a doua cea mai mare rată de inegalitate a veniturilor dintre țările Uniunii Europene (7), apropiată de cea din Bulgaria (8,1) relevă un infografic al Monitorului Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, remis CaleaEuropeană.ro.

Monitorul Social/ Facebook

În alte țări, cum este Suedia, inegalitatea este de aproape două ori mai mică decât în România (4,3). Chiar și în regiune inegalitatea nu se află la cote înalte în toate statele, artfel că inegalitatea de venituri e de doar 4,3 în Polonia, la un nivel comparabil cu cel din Suedia.

Dacă comparăm situația din România din perioada 2016-2019 cu cea din perioada 2010-2013, observăm că inegalitatea a crescut constant, de la maxim 6,6 în anul 2013 la 7,2 în 2018.

Prin comparație, în Polonia de exemplu inegalitatea a scăzut de la 4,9 în 2013 la 4.3 în 2020. În schimb, în Bulgaria, ca și în România, inegalitatea a crescut, ba chiar într-un ritm mai accelerat decât în cazul românesc – de la 6,6 în 2013 la 8,1 în 2019.

Raportul dintre media celor mai mari 20% și cele mai mici 20% venituri s-a menținut în ultimii ani, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.

Continue Reading

ROMÂNIA

România înregistrează cea mai mare rată a deceselor de COVID-19 din Uniunea Europeană

Published

on

© Captură de ecran EPP video

Potrivit ultimelor date publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, România este pe ptimul loc în UE în ceea ce privește rata deceselor de COVID-19 în ultimele 14 zile, raportat la 100.000 de locuitori.

În privința ratei deceselor înregistrate în ultimele 14 zile, raportat la 100.000 de locuitori, România conduce acest top negativ, cu o rată de 2,8, Spania înregistrând o rată de 2.4, Franța de 0.9, iar Bulgaria de 1.3. 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

COVID-19: Summitul liderilor europeni din 24-25 septembrie, amânat de Charles Michel. Președintele Consiliului European a intrat în izolare

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, la Timișoara: Datorită fondurilor europene obținute, România se va repoziţiona pe harta infrastructurii regionale de transport

ROMÂNIA5 hours ago

Monitorul Social: România are a doua cea mai mare rată de inegalitate a veniturilor dintre țările Uniunii Europene, după Bulgaria

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Angela Merkel pledează pentru reforma ONU și unitatea lumii: Oricine crede că se poate descurca mai bine pe cont propriu se înșală. Bunăstarea și suferința noastre sunt comune

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană salută activarea instrumentului SURE. 100 de miliarde de euro vor ajuta la protejarea locurilor de muncă afectate de pandemie

ROMÂNIA5 hours ago

România înregistrează cea mai mare rată a deceselor de COVID-19 din Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Studiu FAO: Planeta a pierdut aproape 100 de milioane de hectare de pădure în ultimele două decenii

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Bogdan Aurescu, la Adunarea Generală ONU: România va acționa neobosit în sprijinul cooperării multilaterale și a ordinii internaționale bazate pe reguli

S&D6 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni solicită consolidarea sistemelor de sănătate publică, ”acum”

ROMÂNIA6 hours ago

Ministerul Fondurilor Europene: În următoarele şase luni ar trebui să intre în economia naţională până la două miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA5 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending