Corespondență din Bruxelles
Președintele Klaus Iohannis a declarat joi că a avut ”discuții foarte bune” cu aliații din NATO după ce și-a anunțat candidatura pentru postul de secretar general al Alianței, insistând că în cursa cu premierul olandez Mark Rutte pentru această funcție este “o competiție constructivă”, dar ceea ce îi deosebește sunt “geografia, istoria și abordările ușor diferite privind viitorul NATO”.
“Decalogul a fost foarte bine primit. Cred că nu este niciun secret că am discuții bilaterale cu aliați și mulți au menționat că li s-a părut că am venit exact cu temele care sunt foarte importante. Nu e nici un secret că am discuții bilaterale cu aliați și mulți au spus că am venit exact cu temele care sunt foarte importante”, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă susținute la Consiliul European de la Bruxelles, întrebat fiind despre decalogul pentru NATO pe care l-a publicat săptămâna trecută.
Aliații ”au întrebări legate și de alte teme, până acum am avut discuții foarte bune”, a mai spus el.
Întrebat cum a fost primită candidatura sa și care sunt pozițiile SUA, Marii Britanii și Franței, care și-au anunțat deja susținerea pentru Mark Rutte, Iohannis a afirmat că ”aceste poziții vor fi exprimate de statele respective, nu de mine”.
“Despre aceste chestiuni nu se prea fac declarații decât în formatul NATO. Dar vă pot spune că sunt discuții foarte bune”, a subliniat președintele.
Șeful statului a arătat că relația sa cu premierul olandez este una “absolut normală” și că “nici unul nu dorește ca prin această competiție să se strice proiecte construite în ani”.
“Dimpotrivă, este o competiție constructivă. (…) Fiind o competiție atipică, nu cred că e rolul meu să spun despre celălalt competitor ce va face și cum va face. Cred ne deosebește geografia, istoria. Sunt unele teme unde abordările noastre sunt constructive, dar ușor diferite în ce privește viitorul NATO“, a explicat președintele, în timp ce a insistat că se concentrează pe candidatura pentru NATO și pentru alte funcții europene.
Referitor la negocierile care se derulează, președintele a precizat că știe reacțiile cu privire la candidaturile pentru șefia Alianței, dar că preferă să nu le comunice public, explicând că procesul de numire a unui secretar general al NATO nu implică o procedură publică, ci rezultatul se obține consensual.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
“Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO“, a spus președintele, devenind primul lider care își asumă oficială o candidatură la șefia Alianței, deși premierul demisionar olandez Mark Rutte este vehiculat ca favorit și beneficiază de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii.
Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.
