Corespondență din Bruxelles
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la Bruxelles, că o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare.
“Pur teoretic, chestiunea cu votul olandez are două soluţii: fie Olanda îşi schimbă opţiunea şi spune da, da, şi România, şi Bulgaria, fie se votează separat şi rămâne da pentru România, nu pentru Bulgaria. Personal, cred că intrarea împreună în Schengen este considerabil mai bună, este de preferat faţă de cealaltă variantă. Imaginaţi-vă ce se întâmplă dacă Bulgaria, care nu este chiar o mare forţă europeană, este un bun partener vecin al nostru, rămâne singură în faţa valului migrator care nu a încetat. Nu cred că este o soluţie bună. Soluţia de decuplare ar fi o soluţie de ultimă instanţă, dar pe care eu şi echipa mea nu o căutăm. Noi căutăm varianta să intrăm împreună” a spus Klaus Iohannis, într-o conferință de presă înainte de participarea la summitul aniversar UE – ASEAN și la reuniunea de iarnă a Consiliului European.
Iohannis a arătat că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare.
“Procedurile, aici, la Bruxelles, procedurile europene sunt foarte complexe şi permit foarte multe abordări. Ceea ce a pregătit şi a prezentat ministrul de Interne a fost pregătit împreună cu echipa mea şi nu conţinea o decuplare, conţinea o decalare, adică România să intre prima şi Bulgaria ulterior, dar votul să fie comun, doar termenele de intrare efectivă şi condiţiile de verificare să fie oarecum adaptate la fiecare ţară”, a indicat președintele.
Întrebat dacă mai este în plan această decalare, șeful statului a pledat pentru unitate și solidaritate.
“Vrem să ajungem la soluţii împreună şi atunci se poate constata că peste tot lumea începe să caute totuşi în varianta mai pozitivă şi de aceea cred că soluţia diplomatică este singura fezabilă, dar vom avea nevoie de ceva timp”, a punctat el.
Șeful statului a afirmat că pentru atingerea obiectivului aderării României la spațiul Schengen trebuie rezolvate două probleme, atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit președintelui, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie, și nu prin boicot, astfel că avea întrevederi cu premierii Cehiei și Suediei, cu președinta Comisiei Europene și va aborda subiectul și cu Austria, declarând că atât boicotul, cât și o acțiune a României la Curtea de Justiție a UE împotriva veto-ului Austriei nu fac parte din soluții. El a asigurat că va aborda această chestiune în Consiliul European, dar că o decizie tot la nivelul Consiliului JAI va fi luată, și a indicat că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023.De asemenea, președintele a precizat o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare. În fine, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea creșterii unui sentiment de euroscepticism în rândul cetățenilor români ca urmare a amânării aderării României la spațiul Schengen, dar a lansat un îndemn: “Haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit (…) nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune“.
Consiliul European din această săptămână se va concentra pe “chestiuni strategice pentru care unitatea noastră va fi esențială”, a transmis luni seară președintele Consiliului European, Charles Michel, în tradiționala sa scrisoare către liderii UE în care a prefațat temele summitului european de iarnă, între care războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea Ucrainei, chestiuni legate de energie și economie, securitate și apărare, relații externe și vecinătatea sudică, în vreme ce pentru România va fi prima reuniune la nivel înalt după ce Austria a blocat prin veto, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, aderarea țării noastre la spațiul Schengen.
Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu vor face parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă, dar președinții României și Bulgariei au anunțat că vor aborda această chestiune în discuțiilor lor de la Bruxelles de la nivelul summitului și din interacțiunile cu omologii lor.
De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. Marți, cotidianul austriac Die Krone a precizat că Austria va prezenta la summitul UE din 15 decembrie cinci condiții urgente pentru abordarea migrației.