Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, despre confruntarea Donald Trump – Joe Biden: Relația cu SUA rămâne fundamentală. Mă voi implica în continuare pentru consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic

Published

on

© Photo Collage (Image Source: Administrația Prezidențială)

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, la Palatul Cotroceni, că se va implica în continuare în mod direct pentru consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii și a subliniat că administrația SUA, “indiferent de coloratura politică, a susținut permanent dezvoltarea relațiilor cu România pe toate palierele”.

Șeful statului a făcut aceste remarci în debutul unei conferințe de presă în timp ce în SUA cetățenii se prezintă marți la urne pentru un scrutin istoric pentru viitorul țării și al relațiilor internaționale în care sunt chemați, pe fondul unei țări divizate, polarizate și cel mai puternic afectate de pandemia de COVID-19, să își aleagă președintele dintre cei doi contracandidați care își dispută fotoliul prezidențial din Biroul Oval, președintele în funcție Donald Trump (Partidul Republican) și fostul vicepreședinte Joe Biden (Partidul Democrat). De altfel, în ce privește România, Ian Brzezinski și Damon Wilson, analiștii americani intervievați de CaleaEuropeană.ro, se așteaptă ca Parteneriatul Strategic româno-american să fie consolidat pe mai departe atât într-un al doilea mandat al lui Donald Trump, cât și într-o administrație Biden.

Numind alegerile din SUA drept un “moment de referință în plan geopolitic”, Iohannis a spus că “administrația Statelor Unite, indiferent de coloratura politică, a susținut permanent dezvoltarea relațiilor cu România pe toate palierele”.

“Din perspectiva României, relația cu Statele Unite ale Americii rămâne una fundamentală, aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic fiind un pilon de bază al politicii noastre externe, dar și de securitate”, a declarat șeful statului.

În calitate de președinte, Iohannis a fost primit la Casa Albă atât de Joe Biden, cât și de Donald Trump. În 2015, în timpul participării sale în premieră la Adunarea Generală a ONU, șeful statului a fost primit la Casa Albă de vicepreședintele Joe Biden, o reuniune la capătul căreia Iohannis și Biden au subliniat că parteneriatul dintre România și SUA “este foarte bun și foarte puternic”.

Ulterior, în 2017, Klaus Iohannis a fost primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de noul președinte Donald Trump, moment în care liderul american a afirmat în premieră angajamentul SUA pentru articolul 5 din Tratatul NATO. Nu în cele din urmă, în august 2019, Klaus Iohannis și Donald Trump au semnat, la Casa Albă, o Declarație Comună la nivel prezidențial privind Parteneriatul Strategic, document care cuprinde cooperarea militară, cooperarea în materie de energie nucleară civilă, edificarea rețelelor 5G și securitatea la Marea Neagră.

“Cu precădere în ultimii ani, am înregistrat progrese notabile și evoluții concrete pe multiple dimensiuni ale Parteneriatului nostru comun, iar cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o la Washington, în 2019, aceste dimensiuni au fost extinse și îmbogățite cu noi domenii, precum securitatea rețelelor 5G și domeniul nuclear civil”, a mai spus, marți, președintele.

Șeful statului s-a referit și la palierul cooperării politico-militare și de securitate, apreciind că “a crescut semnificativ nivelul de conștientizare a importanței strategice a Mării Negre atât în Statele Unite, cât și la nivelul NATO, și am dezvoltat o viziune comună România-SUA cu privire la acest spațiu”.

“Au fost puse astfel bazele pentru creșterea în continuare a prezenței militare americane în România, ca o garanție de securitate în fața provocărilor complexe din regiune”, a completat el.

Klaus Iohannis a menționat și capitolul cooperare economică și energetică, dar și accederea României în programul Visa Waiver.

“Au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce privește cooperarea în domeniul nuclear civil. După cum știți, a fost parafat chiar luna trecută un Acord care vizează dezvoltarea de proiecte concrete la Centrala de la Cernavodă. În ceea ce privește continuarea activă a demersurilor de aderare a României la programul Visa Waiver, partea americană a dat asigurări că acordă o atenție deosebită obținerii de progrese concrete în acest domeniu”, a adăugat președintele.

“Toate aceste rezultate vorbesc de la sine despre soliditatea relației România – Statele Unite ale Americii, iar eu mă voi implica în continuare în mod direct pentru consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii“, a conchis el.

Afirmațiile președintelui Klaus Iohannis vin și în contextul unei dinamici pozitive a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

La 9 octombrie, la Washington, ministrul român al apărării Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper au semnat o foaie de parcurs privind cooperarea la nivelul apărării 2020-2030. O zi mai târziu, la 10 octombrie, România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. În același context, ambasadorul american în România a afirmat că țara noastră va găzdui în curând mai mulți militari americani și că SUA vor investi într-un proiect de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră printr-o linie de cale ferată și o autostradă Gdansk-Constanța. Ulterior, la 19 octombrie, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu s-a întâlnit, tot la Washington, cu secretarul de stat Mike Pompeo, pentru a marca 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, discutând despre consolidarea investițiilor SUA în Europa de Est și implicarea americană în exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Oficial: Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii

Published

on

© Calea Europeana / Zaim Diana

Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii. Informația a fost confirmată de Andrei Muraru într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

Anunțul vine în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind rechemarea lui George Cristian Maior din funcția de ambasador în SUA. Anul acesta, România și SUA marchează zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul al XXI-lea, iar propunerea lui Andrei Muraru vine și în contextul în care SUA a fost instalată, la 20 ianuarie, o nouă administrație condusă de președintele democrat Joe Biden.

Andrei Muraru este consilier prezidențial la Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă. 

Născut în 1982, este absolvent al Facultății de Istorie (2005), licențiat al programului de master „Românii și Europa” (2007) și doctor în Istorie (2011) al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, potrivit descrierii sale de pe site-ul Administrației Prezidențiale.

A lucrat în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) încă de la înfiinţare (2006), ocupând diferite poziții, de la expert-cercetător la președinte executiv (2012-2014). În perioada 2006-2009, a fost consilier la Cancelaria Primului-ministru şi consilier al directorului general al Arhivelor Naţionale ale României. A fost membru al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune (2014). În intervalul iulie-decembrie 2014, a fost consilier personal al președintelui Partidului Național Liberal, Klaus Iohannis.

Andrei Muraru este lector universitar în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană) şi cercetător ştiinţific III la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

A fost bursier la Aristotle University of Thessaloniki (Erasmus-Socrates, 2004-2005), New Europe College (2009-2010) şi United States Holocaust Memorial Museum (Washington DC, 2010-2011). A beneficiat, de asemenea, de o bursă doctorală finanţată prin programul POSDRU (2008-2011) A obținut recent o bursă postdoctorală la Yad Vashem – The International Institute for Holocaust Research pentru anul 2020.

Este autor al cărții Vișinescu, torționarul uitat. Închisoarea, crimele, procesul, Polirom, 2017, coordonator al volumelor Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967), Polirom, 2008, Regele, comuniștii și Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (împreună cu Alexandru Muraru), Polirom, 2017, Revoluția din 1989. Învinși și învingători (împreună cu Anneli Ute Gabanyi, Alexandru Muraru, Daniel Șandru), Polirom, 2020, şi coautor al volumului O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu, Polirom, 2008; ediţia a II-a, 2009; ediția a III-a, 2014.

A publicat, de asemenea, numeroase studii științifice și recenzii în reviste de specialitate. Andrei Muraru a participat la numeroase conferinţe internaţionale, a susținut prelegeri şi are frecvent contribuţii pe teme de istorie recentă.

A fost decorat de Regele Mihai pentru contribuția adusă la cunoașterea istoriei monarhiei din România cu medalia „Regele Mihai I pentru loialitate” (2008) și pentru activitatea în fruntea IICCMER cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofițer (2015). În 2019, Andrei Muraru a fost decorat de Președintele Italiei, Sergio Mattarella, cu Grande Ufficiale Ordine al Merito della Repubblica Italiana.

Andrei Muraru a fost numit Consilier Prezidențial la data de 22 decembrie 2014.

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu Deloitte: Digitalizarea serviciilor ar putea crește PIB-ul României cu 16,48% 

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

Un raport realizat de Deloitte pentru Vodafone arată că o creştere a gradului de digitalizare a serviciilor şi lanţurilor valorice în Europa în următorii şase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% şi al productivităţii cu 16,7%, relatează Agerpres

Raportul “Digitalizarea: o oportunitate pentru Europa” analizează cei cinci indicatori cheie – conectivitatea, capitalul uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale – măsuraţi de Indicele Economiei şi Societăţii Digitale al Comisiei Europene (DESI) şi demonstrează faptul că inclusiv mici progrese pot avea un impact semnificativ.

Potrivit raportului întocmit pe baza datelor colectate din toate cele 27 de ţări ale UE şi din Marea Britanie în perioada 2014-2019, o creştere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alţi factori cheie rămân constanţi, cum ar fi forţa de muncă, investiţiile în economie, capitalul şi consumul guvernamental.

În cazul României, de exemplu, creşterea scorului înregistrat în 2019 cu doar 5 puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% şi al productivităţii pe termen lung de 4,30%. Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârşitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea creşte cu 16,48%.

Raportul menţionează că, dacă fiecare stat membru ar atinge ţinta de 90, “PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârşitul perioadei, ţările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari.”

De asemenea, Curtea de Conturi Europeană evidențiază într-un document de analiză necesitatea unor eforturi mai mari în perioada de programare 2021-2027 atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivelul statelor membre, pentru a le permite tuturor europenilor să dobândească competențe digitale de bază și pentru a realiza obiectivul stabilit de Executivul European de creștere a ponderii adulților care dețin competențe digitale esențiale de la 56% în 2019 la 70% în 2025. 

Citiți și: Curtea de Conturi Europeană: Ponderea forței de muncă din România care deține competențe digitale de bază a crescut de la cca. 28% la 37% între 2015-2019, dar sunt necesare eforturi mai mari pentru atingerea obiectivului european de 70% în 2025

În lumea de astăzi, competențele digitale sunt din ce în ce mai importante. Cu toate acestea, în ultimii ani, în cadrul UE s-au înregistrat progrese reduse în îmbunătățirea competențelor digitale de bază în rândul europenilor adulți. Comisia a emis orientări și a sprijinit statele membre, dar au existat relativ puține proiecte finanțate de UE axate pe competențele digitale de bază ale adulților. Curtea de Conturi Europeană a analizat acțiunile întreprinse de UE pentru a spori competențele digitale în rândul adulților, precum și acțiunile planificate pentru perioada 2021-2027.

Reamintim că 20% din banii europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui folosiți pentru proiecte de digitalizare. Acest prag de 20% reprezinta unul dintre cei 6 piloni care trebuie să stea la baza PNRR. 

PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe șase piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Varianta PNRR din noiembre prevedea acest lucru.

Citiți și: EXCLUSIV Ministerul Fondurilor Europene: Cum plănuiește România să investească 20% din planul de redresare de 30 miliarde de euro în digitalizare

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu promite susținerea IMM-urilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîțu promite susținerea IMM-urilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care România poate accesa cele 30,5 miliarde disponibile de la UE pentru redresarea socio-economică post pandemie, potrivit unei declarații de joi, 25 februarie, a șefului Guvernului, prezent la o dezbatere organizată de Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, informează Agerpres.

„Am prelungit măsurile de succes – IMM Invest şi apare un hibrid, un frate mai mic, Agro Invest, pentru sectorul agricol, un fel de IMM Invest pentru agricultură. Bineînţeles, programul a fost îmbunătăţit. Vom vedea anul acesta cât va putea merge, până când vom putea merge, dar vă spun că vor fi şi alte programe care să susţină IMM-urile şi aici este rolul PNRR. În PNRR trebuie să fie programe care să susţină acest sector şi voi avea grijă ca să fie sume alocate în PNRR. IMM Invest, am spus deja, merge mai departe”, a explicat Cîţu, la o dezbatere organizată de Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României. 

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană. 

Programul IMM INVEST ROMÂNIA permite IMM-urilor afectate semnificativ de criza COVID-19 să își asigure lichiditățile pentru derularea activității curente sau pentru investiții, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) în numele și contul statului roman, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Plafonul maxim de garantare alocat este de 15 miliarde lei.

Potrivit FNGCIMM, Comisia Europeană  a autorizat în data de 18 decembrie 2020 modificarea schemei de ajutor de stat care susține implementarea programului IMM INVEST. În acest sens, a fost prelungită perioada de valabilitate a schemei până la data de 30 iunie 2021 și a fost obținută o majorare a bugetului de la 4.521 mld RON la 7.188 mld RON.

Solicitarea de prelungire și majorare a Schemei de Ajutor de Stat a fost înaintată de către Guvernul României pentru a interveni cu măsuri adaptate de sprijin în domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii din aceste sectoare, afectate de pandemia de coronavirus.

Astfel, Subprogramul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar AGRO IMM INVEST, poate fi accesat pentru  acordarea de garanții de stat în vederea accesării de finanțare pentru nevoile curente de lucru sau pentru realizarea de investiții. Beneficiarii grantului sunt întreprinderile mici și mijlocii, întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie, precum și fermierii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.

Prin grant se acordă și o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantate, cu condiția încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, 100.000 euro pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, respectiv 800.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar.

Ajutorul de stat sub forma componenței nerambursabile pentru Subprogramul AGRO IMM INVEST se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

Prin implementarea schemei de ajutor de stat care susține întreg programul IMM INVEST, se estimează că vor beneficia de  ajutoare de stat peste 58.000 de IMM -uri.

Numărul total al creditelor IMM INVEST aprobate de către cei 21 finanțatori participanți în program depășea 26.000 la finele anului trecut.

Pentru IMM-urile care încă nu au accesat programul și doresc să se înscrie, este bine de știut că termenul de înscriere a fost prelungit, astfel aplicația imminvest.ro va rămâne deschisă până la dată de 30.06.2021.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN6 seconds ago

Secretarul general al NATO, înaintea reuniunii cu liderii UE: Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresiunii Rusiei și ascensiunii Chinei

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR33 mins ago

Primarul Sectorului 4 Daniel Băluță va reprezenta România în Comitetul European al Regiunilor

ROMÂNIA59 mins ago

Oficial: Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii

S&D2 hours ago

Socialiștii europeni fac apel la responsabilitatea socială a companiilor din Europa: Să plătească impozite acolo unde își desfășoară activitatea

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Rareș Bogdan: După lupta dusă de delegația română din grupul PPE, Comisia Europeană va începe consultările cu statele membre și Parlamentul European pentru a găsi soluții pentru drepturile transportatorilor români

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Președintele Consiliului European se va întâlni cu Maia Sandu la Chișinău în cadrul turneului în trei țări ale Parteneriatului Estic

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL4 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Advertisement
Advertisement

Trending