Corespondență din Bruxelles
Președintele Klaus Iohannis nu exclude posibilitatea creșterii unui sentiment de euroscepticism în rândul cetățenilor români ca urmare a amânării aderării României la spațiul Schengen, dar s-a arătat încrezător că printr-o identificarea unei soluții, cetățenii vor vedea că “a fost o sincopă, și nu o respingere completă a României”.
“E posibil să apară reacții negative la cetățeni români, dar speranța mea este că, dacă abordăm procesul foarte serios și în final venim cu o soluție, și eu sunt hotărât să vin cu o soluție, oamenii vor vedea că a fost o sincopă, și nu o respingere completă a României. Și, dacă vorbim de respingere, haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit, țări care nu au avut nicio obligație să vină să ne sprijine vocal au făcut-o. Și cred că acesta este, dacă pot să spun așa, în toată atmosfera negativă, totuși, un punct important. Deci, nu sunt, nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune, suntem considerați un partener serios și suntem doriți în spațiul Schengen. Însă trebuie să trecem de această sincopă. N-are rost să cădem într-o depresie colectivă care nu rezolvă absolut nimic“, a spus Klaus Iohannis, într-o conferință de presă înainte de participarea la summitul aniversar UE – ASEAN și la reuniunea de iarnă a Consiliului European.
Șeful statului a afirmat că pentru atingerea obiectivului aderării României la spațiul Schengen trebuie rezolvate două probleme, atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit președintelui, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie, și nu prin boicot, astfel că avea întrevederi cu premierii Cehiei și Suediei, cu președinta Comisiei Europene și va aborda subiectul și cu Austria, declarând că atât boicotul, cât și o acțiune a României la Curtea de Justiție a UE împotriva veto-ului Austriei nu fac parte din soluții. El a asigurat că va aborda această chestiune în Consiliul European, dar că o decizie tot la nivelul Consiliului JAI va fi luată, și a indicat că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023.De asemenea, președintele a precizat o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare. În fine, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea creșterii unui sentiment de euroscepticism în rândul cetățenilor români ca urmare a amânării aderării României la spațiul Schengen, dar a lansat un îndemn: “Haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit (…) nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune“.
Consiliul European din această săptămână se va concentra pe “chestiuni strategice pentru care unitatea noastră va fi esențială”, a transmis luni seară președintele Consiliului European, Charles Michel, în tradiționala sa scrisoare către liderii UE în care a prefațat temele summitului european de iarnă, între care războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea Ucrainei, chestiuni legate de energie și economie, securitate și apărare, relații externe și vecinătatea sudică, în vreme ce pentru România va fi prima reuniune la nivel înalt după ce Austria a blocat prin veto, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, aderarea țării noastre la spațiul Schengen.
Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu vor face parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă, dar președinții României și Bulgariei au anunțat că vor aborda această chestiune în discuțiilor lor de la Bruxelles de la nivelul summitului și din interacțiunile cu omologii lor.
De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. Marți, cotidianul austriac Die Krone a precizat că Austria va prezenta la summitul UE din 15 decembrie cinci condiții urgente pentru abordarea migrației.