Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, despre o carieră politică la nivelul conducerii UE: Ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă să nu revină Estului. În 2019 s-a greșit, iar mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg

Președintele Klaus Iohannis a calificat miercuri, la Strasbourg, drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.

“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.

În schimb, șeful statului a calificat drept “inadmisibil ca nicio poziție să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea de est”.

“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.

El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.

“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.

 

Consultați și Cum să citim scenariul “Klaus Iohannis, președinte al Consiliului European”?

În 2019, alegerile pentru Parlamentul European au avut loc în perioada 23-26 mai, iar liderii europeni, deși s-au reunit pe 28 mai și pe 21-22 iunie, au ajuns la un acord privind numirea liderilor instituțiilor UE în urma summit-ului maraton din 30 iunie – 2 iulie, înainte ca noul Parlament European să își înceapă activitatea.

Potrivit Tratatului de la Lisabona, Consiliul European propune candidații pentru funcțiile de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Băncii Centrale Europene și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. De asemenea, liderii europeni aleg și președintele Consiliului European, prin consens, pentru un mandat de doi ani și jumătate, cu perspectiva reînnoirii pentru încă un mandat.

În 2019, Ursula von der Leyen a fost propusă pentru șefia Comisiei Europene, Christine Lagarde pentru șefia BCE, Josep Borrell pentru poziția de Înalt Reprezentant, iar Charles Michel a fost ales președinte al Consiliului European.

Până în prezent, Consiliul European a avut trei președinți permanenți, toți foști prim-miniștri în țările lor: belgianul Herman van Rompuy, polonezul Donald Tusk și belgianul Charles Michel.

Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români.

Discursul șefului statului în plenul de la Strasbourg este primul al unui lider european în fața Parlamentului European după summitul extraordinar din 1 februarie, unde liderii europeni au aprobat revizuirea bugetului multianual al UE cu 64,6 miliarde de euro și au votat în unanimitate crearea mecanismului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, cu 17 miliarde granturi și 33 de miliarde împrumuturi.

De asemenea, este primul discurs din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.

Seria de dezbateri „This is Europe” din cadrul Parlamentului European a fost demarată în 2022, la scurt timp după declanșarea războiului împotriva Ucrainei, în perioada 2022-2023 desfășurându-se 12 astfel de reuniuni cu lideri europeni, scopul fiind acela de a reafirma valorile europene și unitatea, de a consolida dezbaterea democratică pe teme de actualitate și de a genera o viziune consistentă privind viitorul proiectului european. Până în prezent, au avut loc 12 dezbateri plenare “Aceasta este Europa”. Cinci dintre ele s-au desfășurat din 2023, cu premierul bulgar Nikolai Denkov (22 noiembrie), cu președintele cipriot Christodoulides (13 iunie), cu cancelarul german Olaf Scholz (9 mai), cu prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel (19 aprilie) și cu președintele lituanian Gitanas Nausėda (14 martie). Liderii UE care au participat la această serie de dezbateri în 2022 au fost prim-ministrul estonian Kaja Kallas, premierul italian Mario Draghi, premierul irlandez Micheál Martin, prim-ministrul croat Andrej Plenković, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul finlandez Sanna Marin și prim-ministrul sloven Robert Golob.

În egală măsură, este pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European. 

La 23 octombrie 2018, cu două luni înainte ca România să preia pentru prima dată mandatul de președinție rotativă la Consiliul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, sub egida dezbaterilor “Viitorul Europei”.

Atunci, liderul de la Cotroceni a prezentat viziunea României privind viitorul Europei, afirmând că ”românii au voința și forța de a merge pe drumul european pe care și l-au asumat”. ”Pledez ferm pentru calea europeană comună în consolidarea proiectului european”, a spus Iohannis, în octombrie 2018, de la pupitrul casei democrației europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

Published

on

© Mircea Hava - Facebook

Eurodeputatul Mircea Hava, prezent la un summit în Belgia dedicat declinului industriei europene, a tras un semnal de alarmă cu privire la scăderea dramatică a competitivității companiilor de pe teritoriul UE. Acesta a mai subliniat că țintele de neutralitate climatică trebuie să rămână un deziderat doar dacă economiile naționale nu își transformă cetățenii în șomeri. 

Potrivit europarlamentarului, scăderea dramatică a competitivității companiilor de pe teritoriul UE, în comparație cu cele din China și Statele Unite ale Americii, ar trebui să fie „cap de listă în agenda liderilor Uniunii, pentru a salva continental de la un faliment care-și arată, tot mai mult și fața și colții.”

„Readuc în atenție țintele de neutralitate climatică și sunt convins că ele pot rămâne un deziderat, numai în condițiile în care nu pulverizează economiile naționale și nu transformă cetățenii europeni de azi în șomerii de mâine”, a transmis Mircea Hava. 

De asemenea, liberalul reamintește că a fi mai „verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei, sau cu „atitudinea de a ne așeza, cuminți-intenționat, la coada prosperității, în urma Chinei și SUA.”


Mircea Hava susține că e nevoie de o reacție rapidă și de măsuri ferme: ajutoare de stat pentru imdustriile strategice, subventii publice și fiscalitate diminuată: „Dacă tot pomenim de subvenții, una dintre nedreptățile momentului are efecte asupra fermierilor. E din alt film să vorbim de terenuri de lăsat parloaga, înainte de a mări sumele de bani pentru agriculori. Combaterea evaziunii și chibzuială în cheltuirea fondurilor UE”, a mai adăugat acesta.

„A sta și aștepta cu mâna întinsă către China și Statele Unite, a depinde de importurile lor, e o abordare șubredă, care va genera pentru UE probleme grave de ordin economic și social pe termen nedeterminat”, a conchis Mircea Hava.

Continue Reading

PPE

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

Published

on

© European People's Party/ Flickr

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins vehement ideea de a colabora vreodată cu partide extremiste precum AfD din Germania sau Reuniunea Națională a lui Marine Le Pen din Franța, indiferent cât de multe voturi vor obține acestea la următoarele alegeri europarlamentare, informează The Guardian

Ea a declarat că astfel de partide au depășit o linie roșie pentru proeuropeni precum ea și grupul politic de centru-dreapta din care face parte, Partidul Popular European.

”Lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, susținătoare clare ale valorilor noastre democratice”, a subliniat Ursula von der Leyen, lansându-și campania oficială pentru un al doilea mandat de cinci ani în funcția de președinte al Comisiei.

”Fiecare scrutin european aduce o schimbare în componența diferitelor partide politice și a diferitelor grupuri politice (n.r. în Parlamentul European), așa că fondul contează. Cei care apără democrația împotriva euroscepticilor și cei care ne apără valorile împotriva prietenilor lui Putin, aceștia sunt cei cu care vreau să lucrez”, a continuat von der Leyen.

PPE anunță printr-un comunicat că președintele formațiunii Manfred Weber a primit o scrisoare din partea Uniunii Creștin-Democrate din Germania, care a nominalizat-o pe Ursula von der Leyen pentru poziția de candidat principal.

În plus, a primit sprijinul necesar din partea a două partide membre ale PPE, printr-o scrisoare co-semnată de Platforma Obywatelska (PO, Polonia) și Nea Demokratia (ND, Grecia). Nu au fost nominalizați alți candidați. Miercuri, la ora 12.00, a expirat termenul de depunere a candidaturilor, astfel că Ursula von der Leyen este singura candidată înregistrată în cadrul Partidului Popular European pentru poziția de președinte al Comisiei Europene, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al PPE, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Conform regulamentelor adoptate privind ”Procedura și calendarul candidaturilor”, nominalizarea primită va fi analizată de Adunarea Politică a PPE la 5 martie 2024 și, după validare, va fi supusă la vot la Congresul PPE de la București din 7 martie 2024.

Mesajul ferm transmis de Ursula von der Leyen apare în contextul celui mai recent raport al think-tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR), care arată că partidele “populiste” antieuropene sunt pe cale să devină principalii câștigători ai viitoarelor alegeri europene, proiecțiile relevând că acestea vor fi în fruntea sondajelor în țări precum Austria, Franța și Polonia și vor obține rezultate bune în Germania, Spania, Portugalia și Suedia în iunie 2024, fapt potențat și de protestele fermierilor care ar putea fi acaparate de forțele extremiste pentru a obține un scor electoral cât mai bun.

Cetățenii europeni din cele 27 de țări membre sunt chemați la urne în perioada 6-9 iunie pentru a decide noua componență a legislativului european pentru perioada 2024-2029.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European și Consilul au ajuns marți la un acord politic provizoriu cu privire la Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător. Odată adoptată, noua lege va stabili 2030 de standarde UE privind calitatea aerului aliniate mai îndeaproape la orientările globale ale OMS privind calitatea aerului. 

Prin Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător, valoarea-limită anuală pentru principalul poluant – particulele fine în suspensie (PM2.5) – este redusă cu mai mult de jumătate.

O revizuire periodică a standardelor de calitate a aerului pentru a le reevalua, în conformitate cu cele mai recente dovezi științifice, precum și cu evoluțiile societale și tehnologice, va contribui la plasarea UE pe o traiectorie de reducere la zero a poluării aerului cel târziu până în 2050, în sinergie cu eforturile de neutralitate climatică.

Autoritățile naționale și locale vor stabili măsurile specifice pe care le vor lua pentru a respecta standardele. În același timp, politicile UE existente și cele noi în domeniul mediului, al energiei, al transporturilor, al agriculturii, al cercetării și inovării și al altor domenii vor avea o contribuție semnificativă.

Revizuirea va garanta că persoanele care suferă de daune aduse sănătății din cauza poluării aerului au dreptul de a fi despăgubite în cazul unei încălcări a normelor UE privind calitatea aerului.  

De asemenea, aceasta va aduce mai multă claritate în ceea ce privește accesul la justiție, sancțiuni eficace și o mai bună informare a publicului cu privire la calitatea aerului.

Acesta va sprijini autoritățile locale prin consolidarea dispozițiilor privind monitorizarea și modelarea calității aerului și va contribui la îmbunătățirea planurilor privind calitatea aerului.

Normele îmbunătățite privind monitorizarea și modelarea calității aerului vor permite verificarea mai atentă a respectării standardelor și vor sprijini acțiuni mai eficiente și mai eficace de prevenire și combatere a încălcărilor standardelor.

Directiva revizuită va asigura, de asemenea, acțiuni timpurii în vederea obținerii unui aer mai curat. În cazul în care nivelurile de poluare atmosferică sunt mai ridicate în următorii ani decât noile standarde din 2030, statele membre trebuie să analizeze dacă sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește respectarea legislației în timp util și, dacă este necesar, să ia măsuri și să asigure conformitatea în 2030.

În anumite circumstanțe, statele membre pot beneficia de mai mult timp pentru a atinge noile standarde. Justificările pentru astfel de prelungiri trebuie să se bazeze pe o analiză solidă. Statele membre vor trebui să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că respectă standardele de calitate a aerului cât mai curând posibil.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial directiva revizuită înainte de a putea intra în vigoare. Acesta va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.


La 26 octombrie 2022, Comisia a adoptat propunerea de revizuire a Directivei privind calitatea aerului înconjurător. Acesta este un progres esențial pentru obiectivul ambițios al Pactului verde europeande a reduce poluarea la zero până în 2050.

Poluarea aerului reprezintă cea mai mare amenințare de mediu pentru sănătate și una dintre cauzele principale ale bolilor cronice, precum accidentele vasculare cerebrale, cancerul și diabetul. Aceasta afectează în mod disproporționat grupurile sociale sensibile și vulnerabile. Aproximativ 300,000 de decese premature pe an și un număr semnificativ de boli netransmisibile, cum ar fi astmul, problemele cardiovasculare și cancerul pulmonar, sunt atribuite poluării aerului. Poluarea aerului continuă să fie principala cauză de mediu a deceselor premature în UE. În această privință, poluanții cei mai periculoși sunt particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul.

Aerul poluat dăunează, de asemenea, mediului, provocând acidifiere, eutrofizare și daune pădurilor, ecosistemelor și culturilor. În prezent, eutrofizarea depășește cantitățile critice în două treimi din zonele ecosistemice din întreaga UE. Acest lucru are un impact semnificativ asupra biodiversității și a serviciilor pe care ni le oferă nouă, tuturor.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ENGLISH4 seconds ago

The Romanian Space Agency hosted the 78th Steering Committee and 33rd Coordination Committee of the European Partnership for Space Surveillance and Tracking (SST)

ROMÂNIA29 mins ago

Ministrul de Interne i-a solicitat directorului FBI sprijinul pentru susținerea reformării Academiei de Poliție: Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție și Academia de Poliție a FBI de la Quantico

Mircea Hava1 hour ago

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

PPE16 hours ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.17 hours ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA17 hours ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA18 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA18 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA3 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA7 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

Trending