Președintele Consiliului European, Charles Michel, a decis marți amânarea summitului special al liderilor europeni după ce un ofițer de securitate din echipa sa a fost testat pozitiv cu COVID-19, iar Michel a fost nevoit să intre în auto-izolare.

Anunțul a fost făcut de purtătorul său de cuvânt, Barend Leyts, într-o serie de mesaje pe Twitter.

“Președintele Consiliului European a decis să amâne reuniunea Consiliului European special, care era planificată pentru 24-25 septembrie pentru 1-2 octombrie. Președintele Consiliului European a fost înștiințat astăzi că un ofițer de securitate, cu care s-a aflat în contact la începutul săptămânii trecute, a fost testat pozitiv cu COVID-19”, a spus Leyts.

The @eucopresident has decided to postpone the special European Council meeting that was planned for 24 and 25 September to 1 and 2 October #EUCO

— Barend Leyts (@BarendLeyts) September 22, 2020

Purtătorul de cuvânt a subliniat că Michel este testat în mod regulat și că rezultatul testului de luni a fost negativ. “Respectând legislația belgiană, el a intrat astăzi în carantină”, a continuat Leyts.

Summitul Consiliului European din 24-25 septembrie urma să fie consacrat relațiilor externe ale Uniunii Europene, îndeosebi răspunsul european la situația din Belarus, criza din estul Mării Mediterane, otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, situația din vecinătatea sudică a UE, precum și relațiile dintre UE și China.

Mai mult, miniștrii afacerilor externe din țările UE au amânat pentru Consiliul European al șefilor de stat sau de guvern o decizie privind instituirea de sancțiuni la adresa regimului autoritar de la Minsk, după ce nu au reușit să întrunească unanimitatea la reuniunea de luni.

Suntem responsabili unii pentru ceilalți iar criza COVID-19 ne-a reamintit ceea ce este esențial: integritatea și demnitatea fiecărei ființe umane, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, cu ocazia marcării a 75 de ani de la crearea Națiunilor Unite, parafrazându-l pe fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, care ”a lăsat o moștenire remarcabilă privind lupta pentru valorile universale”.

”Bunăstarea colectivă și individuală trebuie să fie întotdeauna busola noastră. Nu împărtășim cu toții aceeași istorie, obiceiuri, cultură. Dialogul și cooperarea necesită efort susținut, evitând capcanele neînțelegerii, exersând răbdarea, învățând unii de la alții. Acest lucru necesită respect și tenacitate”, a mai spus oficialul european, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Făcând un exercițiu de imaginație într-un apel la responsabilitate și efort comun pentru oferirea unui răspuns la provocările actuale și viitoare precum ”schimbările climatice, dezvoltare sustenabilă și obținerea pășii și securității”, Charles Michel s-a întrebat cum va arăta lumea în 2095, peste alți 75 de ani.

”Ca orice părinte, doresc ce este mai bun pentru copiii mei. Permiteți-mi să îmi imaginez cum va fi viața lor. Lucie va avea 76 de ani, probabil nepoți, va fi lucrat deja pe trei continente. Sau poate va fi fost asistentă medicală, sau artist, sau va fi avut o nouă meserie care încă nu există. Vreau să îmi imaginez cum va arăta lumea în care Lucie și sora sa, Jeanne, și fratele său, Maximilien, vor trăi: 11 miliarde de oameni, care probabil vor trăi în mega-orașe. Doar dacă explorarea spațiului nu va fi deschis noi orizonturi. Probabil că descoperirile privind capacitățile neexplorate ale creierului uman vor fi deschis noi posibilități. În același timp, mă întreb. Vor fi fost conservate marile păduri? Accesul la apă va fi fost garantat sau va reprezenta o sursă de conflict care va fi dus la războaie? Va fi fost gestionată migrația determinată de schimbările climatice într-un mod uman? Dincolo de toate acestea, va fi fost demnitatea umană, libertățile personale și lupta împotriva oricărei forme de discriminare mai slabă sau mai robustă?”, s-a întrebat președintele Consiliului European, încercând să își imagineze cum va arăta lumea peste alți 75 de ani.

În acest context, Charles Michel  a mărturisit că se gândește cu fiori la cei trei copii ai săi și la toți copiii, care, peste 75 de ani, vor fi în vârstă. ”Discursurile nu sunt suficiente. Acțiunile și curajul nostru de astăzi sunt cele care le vor oferi noi oportunități pentru a-și deschide aripile”, a transmis oficialul european, completând că spiritul ”cooperării este ADN-ul pe care UE îl împarte cu ONU”.

Anul acesta, summitul de marcare a 75 de ani de la crearea Organizaţiei Națiunilor Unite se desfășoară în format virtual, ca urmare a pandemiei de coronavirus.

În sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU, ce urmează să se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni, vor fi difuzate discursuri video înregistrate ale liderilor planetei, alocuţiuni ce nu trebuie să depăşească 15 minute.

Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat luni o declarație comună privind situația din Belarus, în care Klaus Iohannis, Andrzej Duda și Gitanas Nauseda se oferă să pună la dispoziție autorităților de la Minsk know-how pentru inițierea unor reforme politice și economice.

Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului “printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept”.

“Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății”, se mai arată în declarația semnată de Iohannis, Duda și Nauseda, transmisă de Administrația Prezidențială către CaleaEuropeană.ro.

Totodată, cei trei lideri est-europeni subliniază că este util ca Uniunea Europeană, ca putere economică globală majoră, să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. De altfel, declarația celor trei lideri vine la debutul unei săptămâni care se va încheia cu un Consiliu European special, la Bruxelles, consacrat relațiilor externe ale UE și îndeosebi situațiilor din Belarus și estul Mării Mediterane.

🇱🇹, 🇵🇱, 🇷🇴 stand firmly with the people of #Belarus, strongly support freedom, #HumanRights & #Democracy in #Belarus. We call on #EU to prepare a support package for the future democratic #Belarus & contribute to its political, economic & societal transformation. @EUCouncil

— Gitanas Nausėda (@GitanasNauseda) September 21, 2020

“Pachetul ar trebui să includă, inter alia: facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului; un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare; asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului; acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal; prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor”, propun cei trei președinți.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării.

Declarația comună semnată vine și în contextul unor eforturi particulare ale celor trei țări. Lituania i-a oferit azil Svetlanei Tihanovskaia, candidata opoziției împotriva lui Aleksandr Lukashenko, și l-a inclus pe lista națională pe președintele contestat al Belarusului, într-o mișcare coordonată cu Estonia și Letonia. În ce o privește, Polonia insistă pentru adoptarea unor sancțiuni europene și promite să adopte și sancțiuni naționale.

România, prin implicarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, a pus la dispoziție o sumă de 100.000 de euro pentru sprijinirea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus, iar ambasadorul României la Minsk s-a numărat printre diplomații europeni care au vizitat-o acasă pe Svetlana Aleksievici, laureată a Premiului Nobel, și figură importantă în mișcarea de opoziție democratică din Belarus.

Declarația integrală:

“Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:

• susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,
• evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,
• recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,
• admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,
• reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,
• înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură,

Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept;

Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății;

Credem că, în demersul de sprijinire a Poporului Belarusului, este util ca Uniunea Europeană – ca putere economică globală majoră – să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. Pachetul ar trebui să includă, inter alia:

• facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului;
• un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare;
• asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului;
• acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal;
• prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării”.