Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, i-a primit din nou la Bruxelles pe președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev și pe premierul Armeniei, Nikol Pașinian. Dicuțiile s-au axat pe situația din Caucazul de Sud și pe dezvoltarea relațiilor UE cu ambele țări, precum și cu regiunea în general, informează comunicatul oficial. 

„Discuția a fost sinceră și productivă. Am trecut în revistă întregul set de probleme. Am purtat o discuție detaliată cu privire la chestiunile umanitare, inclusiv deminarea și eforturile de eliberare a deținuților și rezolvarea problemelor privind persoanele dispărute”, a transmis Charles Michel. 

Aceasta fost a treia întâlnire între Nikol Paşinian şi preşedintele azer Ilham Aliev, după un conflict de şase săptămâni în 2020, soldat cu 6.500 de morți și în urma căruia Azerbaidjanul a capturat din nou zone din interiorul şi din jurul enclavei pe care armenii le controlau de decenii.

„Am avut a treia reuniune productivă cu Ilham Aliev și Nikol Paşinian, la Bruxelles. A fost revizuită întreaga agendă, inclusiv conectivitatea, problemele de frontieră și umanitare și activitatea în vederea viitorului tratat de pace. S-au înregistrat progrese tangibile”, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Productive third trilateral meeting with @azpresident and @NikolPashinyan in Brussels

Reviewed entire agenda, including connectivity, border & humanitarian issues & work towards the future peace treaty.

Tangible progress made.

Next meeting by August.https://t.co/GuagHZzyIS

— Charles Michel (@eucopresident) May 22, 2022

Potrivit președintelui Consiliului European, în urma reuniunii, liderii au ajuns la următoarele rezultate:

Probleme privind frontiera

Prima reuniune comună a comisiilor de frontieră va avea loc la frontiera dintre state în zilele următoare. Aceasta va aborda toate chestiunile legate de delimitarea frontierelor și cel mai bun mod de a asigura o situaţie stabilă.

Conectivitate

Liderii au căzut de acord asupra necesității de a proceda la deblocarea legăturilor de transport. Aceștia au convenit asupra principiilor care guvernează tranzitul între vestul Azerbaidjanului și Nakhichevan și între diferite părți ale Armeniei prin Azerbaidjan, precum și asupra transportului internațional prin infrastructura de comunicații a ambelor țări.

În special, aceștia au convenit asupra principiilor de administrare a frontierelor, securității, taxelor terestre, dar și asupra taxelor vamale în contextul transportului internațional. Viceprim-miniștrii vor continua această activitate în zilele următoare.

Acordul de pace

Charles Michel a precizat că liderii au convenit să avanseze discuțiile privind viitorul tratat de pace care să reglementeze relațiile dintre Armenia și Azerbaidjan. Echipe conduse de miniștrii de externe vor continua acest proces în următoarele săptămâni.

„Am subliniat, de asemenea, celor doi lideri că este necesar să se abordeze drepturile și securitatea populației de etnie armeană din Karabah”, a punctat președintele Consiliului European. 

Dezvoltarea socio-economică

Potrivit lui Charles Michel, UE va continua, împreună cu ambele părți, activitatea Grupului consultativ economic, care urmărește să promoveze dezvoltarea economică în beneficiul ambelor țări și al populației acestora.

„Am subliniat, de asemenea, importanța pregătirii populației pentru o pace durabilă pe termen lung. UE este pregătită să își intensifice sprijinul. Am convenit să rămânem în contact strâns și ne vom întâlni din nou în același format până în iulie-august”, a conchis Michel. 

În aprilie, Armenia şi Azerbaidjan au convenit, la Bruxelles, să aibă negocieri de pace pentru a aborda tensiunile în jurul teritoriului Nagorno-Karabah, care se învecinează cu ambele statele şi care este de mult timp disputat de ele.

Albania face parte din ”familia noastră europeană”, fiind mai ”important ca niciodată să revitalizăm procesul de extindere”, a fost mesajul pe care l-a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o întâlnire cu premierul acestei țări, Edi Rama, în Tirana.

”Acesta este un moment crucial pentru a mă întâlni cu un aliat apropiat, partener și prieten. În timp ce vorbim, Rusia atacă națiunea suverană Ucraina. Am impus cinci runde de sancțiuni fără precedent pentru a menține presiunea economică asupra Kremlinului, pentru a reduce drastic capacitatea acestuia de a-și finanța războiul. Încă din prima zi, Europa și aliații săi au fost uniți în sprijinul Ucrainei. Aș dori să vă mulțumesc, stimate domnule prim-ministru, pentru sprijinul ferm al țării dumneavoastră. Și vă mulțumesc pentru activitatea dumneavoastră la nivel global, în special în acest an, din calitate de membru al Consiliului de Securitate al ONU. Ați fost un partener și un prieten angajat și de încredere al UE”, au fost cuvintele apreciative ale oficialului european la adresa șefului guvernului Albaniei.

În contextul ”provocărilor actuale”, Michel a sugerat că trebuie ”să ne gândim dincolo de modelele tradiționale, pentru a găsi moduri inovatoare de gândire și modalități inovatoare de lucru”, făcând aluzie la propunerea sa de crearea a unei ”comunități geopolitice europene”.

”Lucrăm pentru a oferi beneficii tangibile pentru toți albanezii și pentru toți partenerii noștri din regiune. Acest lucru înseamnă să accelerăm deja integrarea acum, în loc să așteptăm până când negocierile de aderare vor fi complet finalizate. În luna iunie, și ați menționat acest lucru, vom organiza o reuniune a celor 27 de lideri UE la Bruxelles cu dumneavoastră și cu ceilalți lideri din Balcanii de Vest. Albania a îndeplinit toate condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare. Negocierile de aderare ar trebui să înceapă cât mai curând posibil”, a fost apelul lansat de președintele Consiliului European, care a avut anterior acestui moment o oprire în Serbia de unde a transmis un mesaj similar.

Ideea demarării negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord se regăsește în rapoartele adoptate joi de Parlamentul European, în care sunt evaluate progresele celor două țări. 

Cu prilejul unei vizite în Albania, la mijlocul lunii martie, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat că este momentul pentru revigorarea procesului de extindere și integrarea Balcanilor de Vest în mod ireversibil în UE.

Un astfel de obiectiv se numără și pe agenda președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ale cărei priorități au fost prezentate în Parlamentul European de Emmanuel Macron în ianuarie.

”Europa nu mai poate întoarce spatele Balcanilor de Vest. Balcanii de Vest se află în inima continentului european, atât din punct de vedere geografic și istoric, cât și din punct de vedere al tragediei și al promisiunilor viitorului pe care le conțin. Ele poartă cicatrici care ne amintesc atât de precaritatea păcii, cât și de forța uniunii noastre. Datoria pe care o avem astăzi este aceea de a regândi relația cu țările din Balcanii de Vest și de a le oferi perspective mai clare și mai proactive de aderare”, a fost mesajul transmis de Macron de la pupitrul democrației europene.

Acest obiectiv de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest a fost reconfirmat și de președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene, care și-a încheiat mandatul de șase luni la finalul lunii decembrie, Franța prelunând ștafeta la 1 ianuarie, deschizând un nou trio de președinții, alături de Cehia și Suedia.

Să nu uităm de  summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, unde liderii statelor membre au ”sprijinul fără echivoc” al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

Tot în octombrie Comisia Europeană a adoptat Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului 2020, dar Bulgaria a refuzat până acum să le permită acestora să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană a insistat că cele două țări trebuie să meargă împreună în procesul de aderare. 

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis premierului portughez Antonio Costa, aflat în vizită de lucru în România, că țara noastră sprijină “aspirațiile legitime” ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei de a deveni state membre ale Uniunii Europene, aspect reliefat și de prim-ministrul Nicolae Ciucă în discuțiile cu omologul portughez.

Agenda discuțiilor dintre Iohannis și Costa a vizat stadiul și perspectivele de cooperare în plan bilateral, situația de securitate de la granița Uniunii Europene, modalitățile de sprijin ale Ucrainei, coordonarea în plan european în perspectiva viitoarelor reuniuni ale Consiliului European din lunile mai și iunie, și, respectiv, consolidarea Flancului Estic și pregătirea Summitului NATO de la Madrid din luna iunie, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi lideri au avut un schimb de vederi cu privire la temele de actualitate de pe agenda europeană. Au fost abordate propunerile recente ale Comisiei Europene în domeniul energiei, al apărării, precum și pentru sprijinirea Ucrainei în procesul de reconstrucție, teme care vor figura pe agenda Consiliului European extraordinar de la sfârșitul lunii mai.

Cei doi lideri au discutat modalitățile de coordonare și de continuare a sprijinului concret pentru Ucraina și refugiații din această țară, Președintele României prezentând eforturile depuse în acest sens de țara noastră. Au fost, de asemenea, abordate și modalitățile de sprijinire a Republicii Moldova, în plan politic, în ceea ce privește cererea sa de aderare la UE, în plan economic și financiar, dar și pentru a face față atât numărului ridicat de refugiați, cât și provocărilor de securitate. Președintele Klaus Iohannis a subliniat, totodată, faptul că România, împreună cu Franța și Germania, urmează să organizeze în perioada următoare o nouă reuniune a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, invitând Portugalia să se alăture acestor demersuri de sprijinire a Republicii Moldova.

“Președintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în ceea ce privește aspirațiile legitime de a deveni membri ai UE”, arată Administrația Prezidențială. Același aspect a fost iterat și de premierul Ciucă în cadrul discuțiilor cu premierul Costa.

Președintele Klaus Iohannis și Prim-ministrul António Costa au salutat cooperarea bilaterală excelentă, care a cunoscut în ultimii ani o dinamică pozitivă, potențată de afinitățile de ordin cultural, de proiectele în diverse domenii, precum și de obiectivele convergente și coordonarea strânsă ale celor două țări în plan bilateral, european și internațional.

Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri Prim-ministrului António Costa pentru decizia Portugaliei de a participa cu un contingent de forțe terestre la prezența multinațională NATO din România. Prin acest gest de solidaritate și unitate, Portugalia s-a alăturat eforturilor comune de a consolida postura de descurajare aliată pe Flancul Estic. A fost salutată, de asemenea, semnarea Acordului de cooperare dintre România și Portugalia în domeniul apărării.

În pregătirea Summitului NATO de la Madrid, Președintele României a subliniat importanța obținerii unor rezultate ambițioase, astfel încât noul Concept Strategic al NATO să răspundă în mod adecvat situației grave de securitate create pe Flancul Estic prin agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei.

Șeful guvernului portughez efectuează joi, în România, prima sa vizită externă de la preluarea noului mandat de premier, unde are întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă, alături de care va vizita și Batalionul 1 Instrucție Caracal.