Connect with us

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, despre primul raport UE pe statul de drept: România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care ne discriminează

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat miercuri publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria”.

“Apreciez apariția acestui raport. Este primul raport care analizează situația statului de drept, libertatea presei și așa mai departe în toate statele membre ale Uniunii Europene. România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria. Este foarte bine că avem acest raport”, a spus Iohannis, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, după ce la debutul acesteia a afirmat că ministrul justiției va prezenta miercuri seară proiecte de reparare a legilor justiției.

De altfel, șeful statului a avut miercuri o întrevedere cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul justiției Cătălin Predoiu.

Referindu-se la raport, președintele a subliniat că “este foarte că în acest raport lucrurile sunt spuse așa cum le vedem și noi”.

“De exemplu, legile justiției, statul de drept, se spune clar: în perioada 2017-2019 evoluția a fost foarte problematică. În 2020, Guvernul în funcțiune încearcă să revalideze și să repornească procesul pentru a echilibra ce s-a greșit. În aceeași măsură, se reiau unele chestiuni care au apărut și în rapoartele MCV și toate aceste lucruri se vor reflecta în proiectele care vor fi prezentate în această seară de ministrul justiției. Sunt proiecte de reparare a legilor justiției care vor intra într-o dezbatere amplă, o dezbatere publică, altfel decât a făcut PSD, care le-a aranjat într-o cămăruță de la partid sau de la Parlament, a ieșit cu ele, le-a împins cu forța și era cât pe-aci să ne strice toată democrația”, a detaliat el.

Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.

Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.

“Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept”, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la Troiţa din Piaţa Universităţii în memoria victimelor Revoluţiei din 1989

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, luni, la Troiţa din Piaţa Universităţii, o coroană de flori în memoria victimelor Revoluţiei din decembrie 1989. Şeful statului a ţinut şi un moment de reculegere.

 

În 1989, România a fost singura ţară fost-comunistă în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Între 16 şi 20 decembrie 1989 a avut loc aşa-numita “Revoluţie de la Timişoara”, iar 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti. Atunci, demonstranţii s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii şi au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie.

La 20/21 decembrie 1989, Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român (PCR) decide organizarea, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al PCR, a unui mare “miting popular” care să condamne “acţiunile huliganice” de la Timişoara.

Desfăşurarea mitingului a fost transmisă în direct la radio şi televiziune. Discursul lui Nicolae Ceauşescu a fost întrerupt de huiduieli şi fluierături ale grupurilor de protestatari, constituite spontan. Mitingul s-a spart, iar pe străzile din jur mii de oameni au manifestat pentru democraţie şi împotriva dictaturii.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii, unde au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine au primit dispoziţie să “cureţe zona”. În cursul nopţii, s-a tras asupra demonstranţilor, fiind înregistraţi morţi şi răniţi. De asemenea, numeroşi manifestanţi au fost arestaţi şi duşi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştiului.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ziua Internațională Anticorupție. Klaus Iohannis: Profund atașat valorilor statului de drept, voi acționa în continuare pentru o Românie construită pe integritate, onestitate și bun-simț

Published

on

© Administrația Prezidențială

Progresele societății românești din ultimii ani în ceea ce privește lupta anticorupție sunt vizibile, dar efortul instituțiilor în această direcție trebuie să fie unul continuu și susținut, respectând întru totul principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, a afirmat miercuri președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj trimis cu prilejul Zilei Internaționale Anticorupție.

“Corupția este un fenomen complex, adânc înrădăcinat în practicile celor care urmăresc folosirea puterii publice în interes personal sau de grup. Într-un sens larg, corupția nu vizează doar luarea și darea de mită. Mituirea, nepotismul, abuzul de putere sunt toate forme ale acestui flagel care erodează, de fapt, dezvoltarea unei societăți. Fie că vorbim despre corupție politică, financiară, administrativă sau academică, corupția din sistemul sanitar sau din educație, este absolut fundamental pentru sănătatea statului și a societății ca acest fenomen să fie combătut cu fermitate de instituțiile responsabile. Dimensiunea sancționatorie trebuie să fie, într-adevăr, de natură să descurajeze aceste comportamente nocive care fac mult rău societății și îi frânează progresul”, a spus președintele, în mesajul său remis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a menționat că fără efort preventiv sistemic, axat pe construirea unei culturi a integrității, combaterea faptelor de corupție nu va fi suficientă. În context, Iohannis a subliniat că este nevoie să se discute mai mult despre valori și despre moralitate în școli, într-un mod practic, interactiv.

“Progresele societății românești din ultimii ani în ceea ce privește lupta anticorupție sunt vizibile, dar efortul instituțiilor în această direcție trebuie să fie unul continuu și susținut, respectând întru totul principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege. Este nevoie deopotrivă și de o atitudine fără echivoc a cetățenilor față de actele de corupție, care să se traducă prin toleranță zero față de cei care recurg la asemenea acte”, a mai adăugat el.

Președintele și-a reafirmat angajamentul de a acționa pentru o Românie dezvoltată, dar și atașamentul pentru valorile democratice.

“Profund atașat valorilor democratice și principiului statului de drept, am acționat și voi acționa în continuare pentru o construcție legislativă și instituțională care să se constituie într-un catalizator al unei Românii dezvoltate, construite pe integritate, onestitate și bun-simț”, a conchis Klaus Iohannis.

Ziua Internațională Anticorupție a fost instituită prin Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege, iar justiţia trebuie să funcţioneze la întreaga sa capacitate

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că nimeni nu este mai presus de lege şi că Justiţia trebuie să funcţioneze la întreaga sa capacitate, subliniind că procesul de reparare a legilor Justiţiei nu a fost finalizat din cauza actualei majorităţi parlamentare.

Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege, iar Justiţia trebuie să funcţioneze la întreaga sa capacitate, pentru a-şi îndeplini misiunea nobilă“, a spus Iohannis, la şedinţa anuală de bilanţ de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

El a indicat că procesul de revizuire a legilor Justiţiei a demarat, însă nu a fost finalizat din cauza actualei majorităţi parlamentare.

“Prin votul exprimat la referendumul din 2019, românii au transmis clasei politice un puternic semnal că independenţa Justiţiei şi buna sa funcţionare nu sunt lucruri negociabile şi reprezintă coordonatele dezvoltării unei Românii europene. Românii au dat, totodată, un mesaj clar şi pentru continuarea luptei anticorupţie şi suntem datori să răspundem onest tuturor acestor solicitări legitime ale cetăţenilor. Procesul de reparare a legilor Justiţiei, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil şi de implementare a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneţia sau ale GRECO a început deja. Motivul pentru care acest demers nu s-a finalizat însă este bine cunoscut: o majoritate parlamentară care nu numai că nu a făcut niciun secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a şi dedicat trup şi suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori. O majoritate parlamentară care, chiar şi după sancţiunea dură primită în 2019 din partea românilor, nu s-a sfiit să voteze măsuri contrare interesului public ori să întârzie adoptarea unora extrem de necesare”, a afirmat şeful statului, potrivit Agerpres.

Preşedintele Iohannis a punctat că legislaţia în domeniul Justiţiei trebuie să fie rezultatul unor dezbateri ample purtate în următorul Parlament, cu o altă majoritate, construită în jurul unor forţe politice profund ataşate valorilor democratice.

El a arătat că CSM trebuie să se implice în acest proces.

“Profesioniştii din sistemul judiciar, asociaţiile profesionale şi Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie parte din acest proces, pentru ca normele să reflecte realitatea socială, nevoile stringente ale sistemului judiciar, astfel încât acesta să funcţioneze în mod optim pentru democraţia noastră. În acest context, susţinerea de către Consiliul Superior al Magistraturii a implementării recomandărilor organismelor europene, în beneficiul întregului sistem judiciar, este una deosebit de valoroasă. Nu îmi pot imagina acest demers fără implicarea CSM. Vocea dumneavoastră este extrem de importantă şi, de aceea, mă aştept să aveţi intervenţii profesioniste şi obiective”, a transmis Iohannis. 

Continue Reading

Facebook

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul lui Dragoș Pîslaru privind Instrumentul pentru Asistență Tehnică, element esențial în accesarea fondurilor din mecanismul de 672,5 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană dorește ca 70% din populația adultă a statelor membre să fie vaccinată împotriva COVID-19 până în vară: Vaccinarea este esențială pentru a ieși din această criză

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Banca Mondială clasează România în topul țărilor cu cele mai multe și aplicate măsuri din lume în contextul pandemiei de COVID-19

Eugen Tomac6 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

Corina Crețu6 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu consideră că România trebuie să-și consolideze strategia națională de vaccinare: Găsirea vaccinului anti-COVID-19 nu a fost decât primul pas. Crucial este acum procesul de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Parlamentului European: Membrii forului legislativ al UE au sprijinit prin ajutor financiar lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Florin Cîțu, asigurat de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA că relația Statele Unite – România va rămâne puternică în timpul administrației Biden

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind o soluție verde eficientă

ȘTIRI POZITIVE9 hours ago

Publicație britanică: Timișoara și Cluj-Napoca, în top 20 cele mai sănătoase orașe de locuit din lume, devansând München sau Copenhaga

ROMÂNIA10 hours ago

România, pe locul 18 la nivel global și pe locul 6 la nivelul UE în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19 (Bloomberg)

Eugen Tomac6 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA4 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA4 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

Advertisement
Advertisement

Trending