Connect with us

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, despre primul raport UE pe statul de drept: România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care ne discriminează

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat miercuri publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria”.

“Apreciez apariția acestui raport. Este primul raport care analizează situația statului de drept, libertatea presei și așa mai departe în toate statele membre ale Uniunii Europene. România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria. Este foarte bine că avem acest raport”, a spus Iohannis, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, după ce la debutul acesteia a afirmat că ministrul justiției va prezenta miercuri seară proiecte de reparare a legilor justiției.

De altfel, șeful statului a avut miercuri o întrevedere cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul justiției Cătălin Predoiu.

Referindu-se la raport, președintele a subliniat că “este foarte că în acest raport lucrurile sunt spuse așa cum le vedem și noi”.

“De exemplu, legile justiției, statul de drept, se spune clar: în perioada 2017-2019 evoluția a fost foarte problematică. În 2020, Guvernul în funcțiune încearcă să revalideze și să repornească procesul pentru a echilibra ce s-a greșit. În aceeași măsură, se reiau unele chestiuni care au apărut și în rapoartele MCV și toate aceste lucruri se vor reflecta în proiectele care vor fi prezentate în această seară de ministrul justiției. Sunt proiecte de reparare a legilor justiției care vor intra într-o dezbatere amplă, o dezbatere publică, altfel decât a făcut PSD, care le-a aranjat într-o cămăruță de la partid sau de la Parlament, a ieșit cu ele, le-a împins cu forța și era cât pe-aci să ne strice toată democrația”, a detaliat el.

Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.

Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.

“Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept”, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MCV

Un raport al Senatului francez cere menținerea MCV pentru România și Bulgaria: Franța consideră prematură ridicarea MCV

Published

on

© European Commission/ Twitter

Franța consideră că este prematură ridicarea MCV-ului pentru România și Bulgaria, atât timp cât obiectivele de referință fixate pentru fiecare dintre țări nu sunt pe deplin atinse, arată un raport de informare al Comisiei pentru afaceri europene a Senatului francez privind statul de drept în Uniunea Europeană.

”Trebuie remarcat faptul că Franța consideră încă prematură ridicarea MCV-ului, inclusiv pentru Bulgaria, apreciind că progresul adevărat nu poate fi confirmat doar prin angajamente politice”, este subliniat în acest raport, relatează Hotnews.ro.

”Din punctul de vedere al Franţei, MCV trebuie menţinut, atât timp cât obiectivele de referinţă stabilite pentru fiecare dintre cele două ţări nu au fost pe deplin atinse”, se mai arată în document.

Raportul cu pricina vine pe fondul unei intensificări a dialogului politic între România și Comisia Europeană pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Recent, vicepreședintele executivului european Vera Jourova a avut întruniri prin videoconferință cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna, cu ministrul justiției Stelian Ion și cu președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban.

Jourova a arătat că România poate încheia Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justitie anul acesta, urmând ca tuturor statelor membre să li se aplice doar mecanismul privind statul de drept.

“Pe MCV vom emite un raport probabil în vară și care va reflecta ultimele evoluții în derulare, inclusiv legile pe care le-am menționat. În același timp, adunăm date și pentru raportul privind statul de drept care va fi publicat în iulie. Dacă totul merge bine anul acesta și dacă vedem transpuse în realitate recomandările din MCV legate de legile justiției, mecanismul ar putea fi încheiat iar anul viitor România ar putea fi pentru prima dată evaluată numai în contextul raportului privind statul de drept ca toate celelalte state membre. Acesta este și planul meu pentru că aș vrea o standardizare a proceselor de evaluare în toate statele membre și să punem capăt MCV, un mecanism vechi de 13 ani și care este un exercițiu ieșit din comun, nu ca cel normal pe care l-am pornit cu evaluarea statului de drept în toate țările membre”, a spus vicepreședintele Comisiei Europene în urmă cu trei săptămâni într-un interviu pentru Radio România.

Următorul raport MCV pentru România și Bulgaria va fi publicat în luna iulie, iar cel de-al doilea raport privind statul de drept în toate țările UE la începutul toamnei.

Guvernul a aprobat în luna ianuarie un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens până în această vară.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministrul Justiției solicită Comisiei de la Veneția un aviz în legătură cu proiectul de desființare a Secției speciale

Published

on

© Stelian Ion/ Facebook

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a anunțat luni că va trimite o solicitare Comisiei de la Veneția pentru un aviz în legătură cu proiectul de lege privind desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ), adoptat în Camera Deputaților cu amendamentul potrivit căruia magistrații nu pot fi trimiși în judecată decât cu încuviințarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), informează Agerpres.

Stelian Ion a susținut o conferință de presă în care a explicat că nu este autorul amendamentului mai sus amintit, această variantă fiind soluția de compromis în vederea adoptării proiectului.

”Vreau să vă spun că, în cursul zilei de astăzi, deja este redactată solicitarea, voi trimite o solicitare de aviz din partea Comisiei de la Veneţia pe acest proiect de alege şi pe acest amendament, pentru că lucrurile trebuie să fie clare. Ni s-a solicitat: întotdeauna când aveţi de făcut anumite modificări pe legile Justiţiei este bine să existe o asemenea consultare. Eu apreciez că este bine să avem acel aviz”, a precizat ministrul Justiției.

Acesta a explicat că amendamentul prin care se solicită avizul CSM pentru trimiterea în judecată a magistraților a fost votat în Camera Deputaților ca o variantă de compromis. ”Trebuie cumva asumat şi de către cei care au votat acest amendament. Pe de altă parte, ar trebui asumat şi de cei care au considerat că este nevoie de garanţii suplimentare. Eu am spus foarte clar de la bun început că trebuie să desfiinţăm această Secţie specială, fără a aduce alte amendamente şi fără aceste aşa-zise garanţii. Aceasta a fost opinia consecventă a Ministerului Justiţiei şi a Guvernului pe această chestiune”, a explicat Stelian Ion.

Camera Deputaţilor a adoptat, săptămâna trecută, un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.

Secția specială a reprezentat un punct de îngrijorare pentru experții Comisiei de la Veneția, care a solicitat autorităților române într-un raport dat publicității în luna iunie a anului 2019 să limiteze drastic utilizarea ordonanțelor de urgență și a avertizat că SIIG poate deveni un obstacol în lupta împotriva corupției.

De altfel, desființarea SIIJ a reprezentat unul dintre principalele puncte discutate de ministrul Justiției, Stelian Ion, cu comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders.

La momentul respectiv, oficialul român a reiterat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020, și anume Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Acestea reprezintă unele dintre temele abordate de Stelian Ion în discuțiile cu experții Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului European privind Statul de Drept.

”Apreciem cooperarea cu instituțiile din România în contextul noului Mecanism privind Statul de Drept şi contăm pe sprijinul dumneavoastră în consolidarea acestuia, la nivelul Uniunii Europene. În funcție de progresele înregistrate în perioada următoare, există premisele ca România să fie evaluată doar în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept, iar monitorizarea în context MCV să se finalizeze”, au declarat reprezentanții Comisiei Europene.

Garanții privind ridicarea MCV a primit și premierul Florin Cîțu, care a avut la mijlocul lunii martie o întrevedere în regim de videoconferință cu Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, după ce, anterior, aceasta a discutat și cu vicepremierul Dan Barna, dar și cu președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministerul Justiției: Premise pentru încheierea monitorizării prin MCV

Published

on

© Stelian Ion - Facebook

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat cu experții Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului European privind Statul de Drept. Subiectele de interes pentru Comisia Europeană au fost: stadiul proiectului de lege pentru desființarea SIIJ, procesul de modificare a legilor justiției, noua Strategie Națională Anticorupție și activitatea ANABI, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

„Apreciem cooperarea cu instituțiile din România în contextul noului Mecanism privind Statul de Drept şi contăm pe sprijinul dumneavoastră în consolidarea acestuia, la nivelul Uniunii Europene. În funcție de progresele înregistrate în perioada următoare, există premisele ca România să fie evaluată doar în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept, iar monitorizarea în context MCV să se finalizeze”, au declarat reprezentanții Comisiei Europene.

Ministrul justiției a dat detalii despre stadiul dezbaterilor parlamentare privind proiectul de lege pentru desființarea SIIJ. De asemenea, a precizat că proiectele celor trei legi ale justiției urmează să fie definitivate și transmise Comisiei de la Veneția, pentru aviz. Acestea vor fi adoptate de către Guvern până la finalul lunii aprilie, aşa cum este prevăzut în Memorandumul cu tema “Demersuri prioritare necesare pentru finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) – legislația în domeniul justiției”.

„Pentru noi, este foarte important procesul de consultare privind legile justiției. Am primit propuneri din partea magistraților, care vor fi incluse în proiectele actelor normative. De asemenea, vom solicita şi avizul Comisiei de la Veneția şi al GRECO. În același timp, ne așteptăm şi la o dezbatere amplă în Parlament, iar avizele forurilor europene vor avea rolul de a valida întregul concept al celor trei legi”, a declarat ministrul Justiţiei.

Noua Strategie Anticorupție va fi adoptată în toamna acestui an. În același timp, Ministerul Justiției și ANABI au inițiat consultări inter-instituționale pentru definitivarea proiectului de strategie integrată pentru recuperarea produsului infracțiunii. Strategia va include un plan de acțiuni 2021 -2025 cu măsuri legislative și administrative de consolidare a ANABI, dar și de creștere a eficienței în ansamblu a sistemului instituțional – poliție, parchet, instanțe, ANABI si ANAF.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL UE7 mins ago

Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Corina Crețu30 mins ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul Erasmus+ va beneficia de un buget de peste 28 miliarde de euro în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș salută lansarea platformei Conferinței privind viitorul Europei: Acest exercițiu de dialog cu cetățenii este fără precedent în istoria Europei

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța invită cetățenii să se înscrie pe platforma Conferinței pentru Viitorul Europei: Este prima dată în 70 ani de existență a UE când cetățenii pot să spună ce vor de la Europa

U.E.2 hours ago

Miniștrii afacerilor europene din PES: Vom apăra statul de drept în fața oricăror încercări ale unor state membre UE de a submina acest principiu

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Instituțiile UE au lansat platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei în toate cele 24 de limbi oficiale. Cetățenii sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei

U.E.2 hours ago

Germania: Liderul CDU, Armin Laschet, l-a invitat pe rivalul din CSU, Markus Soeder, la o întâlnire pentru a decide care dintre ei va candida la funcția de cancelar în numele alianței conservatoare

ROMÂNIA3 hours ago

Smart Everything Everywhere organizează conferința “AI for Startups and SMEs” pentru a discuta despre potențialul Inteligenței Artificiale de a produce următorii unicorni din România

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Maia Sandu, la Consiliul Europei: Prioritatea principală a mandatului meu este combaterea corupției și o reformă veritabilă a justiției în Republica Moldova

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, printre cele câteva țări UE în care lucrările de construcții au înregistrat creșteri în luna februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending