Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, despre tensiunile româno-ucrainene privind Bâstroe: Cei care se bucură se găsesc la Moscova. Cât timp sunt președinte, sprijinul României pentru Ucraina nu se va schimba

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Varșovia

Cei care se bucură de eventuala tensionare a relațiilor bilaterale dintre Ucraina și România se găsesc la Moscova, a afirmat miercuri președintele Klaus Iohannis, la Varșovia, la finalul summitului extraordinar al liderilor statelor de pe flancul estic al NATO, la care au participat și președintele american Joe Biden și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, va rămâne alături de autoritățile de la Kiev și de cetățenii ucraineni oricât timp va fi necesar pentru ca ei să câștige acest război. România va continua să primească cu brațele deschise refugiații din Ucraina, așa cum a primit până acum peste 3,5 milioane de oameni, să ofere sprijin substanțial și să susțină economia ucraineană, așa cum am demonstrat prin efortul nostru de a asigura tranzitul a aproximativ 13 milioane de tone de cereale din Ucraina. Totodată, am reafirmat astăzi susținerea României pentru deciziile NATO de la București, din 2008, în ceea ce privește perspectiva integrării euroatlantice a Ucrainei. Ucraina va deveni stat membru NATO atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă susținute la Ambasada României în Polonia.

Întrebat despre situația tensionată declanșată între Ucraina și România pe fondul dragării, pe teritoriul ucrainean, a canalului Bâstroe, fapt care a atras nemulțumirea mai multor oficiali români, președintele Iohannis a îndemnat la așteptarea unor concluzii din partea experților și urmarea căii diplomatice.

“Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de expert și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului, și pe alte paliere, pe Externe, evident. (…) Și cred că este foarte bine ca politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții și specialiștii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu se respectă legislația internațională, să se discute în bilateral, dar și cu Comisia Europeană, pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin, tocmai asta am spus înainte și tocmai asta am discutat la Summit”, a detaliat președintele.

Șeful statului a solicitat să nu fie înțeles greșit, precizând că nu tolerează lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei Dunării, dar i-a îndemnat pe toți cei preocupați să aștepte concluziile experților.

Avertizând că apare așa-numita oboseală determinată de durata războiului, Iohannis a precizat că este “important să păstrăm sprijinul populației pentru ce face România, adică pentru sprijinul pentru Ucraina, pentru întărirea Flancului Estic, pentru întărirea NATO, pentru a ne păstra valorile noastre”.

Cred că dacă se exagerează prea mult cu astfel de chestiuni care duc până la urmă la o oarecare tensionare a relațiilor bilaterale, atunci pot fi găsiți, și la noi, și în Ucraina, unii care vor fi mulțumiți și alții care vor fi nemulțumiți. Dar pot să vă spun sigur că vor fi unii care se bucură și aceia se găsesc la Moscova“, a mai spus președintele.

Rugat să clarifice dacă perspectiva rotativei guvernamentale de la București ar putea schimba în vreun fel politica statului român și atitudinea față de Ucraina, Iohannis a răspuns sec: “Până când sunt eu Președintele României, nu”.

Amintim că ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat luni, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota, context în care România a solicitat Ucrainei să își clarifiza poziția privind lucrările pe canalul Bâstroe, să stopeze lucrările de dragaj dacă acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și să acorde părții române accesul pe canalul Bâstroe pentru verificarea adâncimii

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Klaus Iohannis: Nu există nicio amenințare directă la adresa României, dar militarii se pregătesc întotdeauna pentru toate situațiile posibile

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că nu există nicio ameninţare directă la adresa României şi că țara noastră beneficiază de cele mai importante garanții de securitate, precizările sale venind în contextul în care în aceeași zi șeful Statului Major al Apărării că există riscul escaladării conflictului din Ucraina și că România trebuie să accelereze înzestrarea forțelor de apărare.

“Nu există nicio ameninţare directă, dar sigur militarii întotdeauna se pregătesc pentru toate situaţiile posibile. Din toate informaţiile pe care le am eu, pot să vă spun că România este o ţară sigură. Românii nu trebuie să se teamă, dar, sigur, trebuie să fim întotdeauna pregătiţi pentru evenimente neaşteptate. Nu este cazul să intrăm în panică sau să credem că România este cumva ameninţată”, a afirmat şeful statului, în cadrul unor declarații de presă susținute după vizita sa la Parcul Național Piatra Craiului.

Președintele a amintit că “România beneficiază astăzi, prin faptul că este în NATO, de cele mai importante garanţii de securitate pe care le-am avut vreodată de când existăm”

În acest sens, potrivit președintelui, trebuie să conştientizăm valoarea apartenenţei noastre la NATO și la Uniunea Europeană.

“Este foarte, foarte important să înţelegem că nu suntem singuri, suntem împreună cu aliaţii şi facem faţă oricărei situaţii foarte bine. Nu am niciun semnal şi nicio indicaţie că ar exista vreun pericol de atentate sau alte evenimente nedorite”, a precizat Klaus Iohannis.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, despre cedarea unui sistem Patriot către Ucraina: Nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, referitor la varianta ca România să cedeze un sistem de apărare aeriană Patriot Ucrainei, că este o chestiune care trebuie discutată cu specialiştii din armată, apoi în CSAT, menţionând că el nu acceptă, sub nicio formă, ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană.

“Nu comentez această chestiune şi nu cred că are ce căuta în spaţiul public general. Este o chestiune care trebuie discutată cu specialiştii din armată, care, în final, trebuie decisă în CSAT şi comunicat rezultatul. Nu cred că o dezbatere publică largă este de dorit pe o astfel de speţă foarte specializată şi care, sigur, trebuie dusă într-o zonă unde, din păcate, avem un conflict armat”, a afirmat Iohannis, chestionat în legătură cu varianta cedării unei baterii Patriot către Ucraina în cadrul unor declarații de presă susținute după vizita sa la Parcul Național Piatra Craiului.

 

Întrebat când va convoca şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care să să discute şi această chestiune, Iohannis a spus: “Imediat ce experţii clarifică chestiunile”.

Nu este simplu. Să nu ne imaginăm că vorbim aici de o remorcă cu trei aparate. Este foarte complicat. Sunt contracte care s-au făcut între furnizor şi beneficiar, sunt instalaţii foarte sofisticate şi aceste lucruri trebuie foarte bine clarificate, nemaivorbind de faptul că eu nu accept, sub nicio formă, ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană, despre asta vorbim, Deci, în măsura în care în final se cedează ceva, trebuie România să primească altceva. Altfel nu se va face nimic“, a explicat președintele Iohannis.

Precizările sale au venit în contextul în care șeful statului a avut marți o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu liderul de la Kiev afirmând că pe agenda discuțiilor s-a aflat și un nou pachet de ajutor militar care este în curs de pregătire.

“L-am informat pe președintele Iohannis cu privire la situația actuală de pe câmpul de luptă și la principalele nevoi de apărare ale Ucrainei, în special diverse tipuri de sisteme de apărare aeriană“, a spus Zelenski, după discuția telefonică.

Întrebat miercuri despre discuţiile cu preşedintele Ucrainei pe subiectul menţionat, Klaus Iohannis a menţionat că acesta “aşteaptă cu mare interes decizia României”.

Președintele Klaus Iohannis a declarat la data de 7 mai că este deschis discuțiilor ca România să ofere un sistem de apărare antiaeriană Patriot Ucrainei, poziția sa survenind după o întâlnire cu omologul său american Joe Biden la Casa Albă, prilejuită de marcarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO.

“Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană avansate în Ucraina. Este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și am fost întrebați și noi. Și președinte Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni. Asta înseamnă că va trebui să discutăm în CSAT să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și ce putem să primim în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără apărare antiaeriană”, a spus Klaus Iohannis, la Washington, el subliniind că România are un singur sistem Patriot funcțional, dar “altele sunt pe cale de operaționalizare”.

Continue Reading

SĂNĂTATE

Uniunea Europeană a Sănătății. Comisia Europeană publică progresele înregistrate în ultimii 4 ani în politica de sănătate a UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a publicat astăzi, 22 mai, un bilanț al activității sale în sectorul sănătății din ultimii patru ani, perioadă plină de provocări în contextul pandemiei de COVID-19, care a resetat „jocul” decizional al Uniunii Europene în materie de sănătate, având în vedere implicarea limitată a acesteia impusă de tratatele UE. Astfel, în urmă cu patru ani, a luat naștere, în premieră, viziunea pentru o Uniune Europeană a Sănătății, un obiectiv asumat de Comisia von der Leyen și transpus în programe și instrumente de sănătate pentru a contribui la bunăstarea sutelor de milioane de cetățeni ai Europei. 

„Viziunea pentru o Uniune Europeană a Sănătății, prezentată în noiembrie 2020, are ca obiectiv să se asigure că statele membre sunt mai bine pregătite să răspundă împreună la viitoarele crize sanitare, sprijinind în același timp politici de sănătate moderne și inovatoare pentru toți cetățenii din UE. Susținute de o finanțare substanțială din partea programului EU4Health, obiectivele Uniunii Europene a Sănătății s-au transformat rapid în rezultate tangibile”, transmite Executivul European în comunicatul oficial. 

      Citiți și: #SOTEU2021 Ursula von der Leyen: Uniunea Europeană a Sănătății, o promisiune îndeplinită


Cu mai multe acțiuni în curs de desfășurare, Uniunea Europeană a Sănătății a dat rezultate până în prezent:

  • Măsuri mai puternice de securitate sanitară, pentru a răspunde mai bine la crize viitoare

Astăzi, UE este mai bine echipată pentru a anticipa, a se pregăti și a răspunde la orice amenințare majoră la adresa sănătății. Acest lucru se datorează unui cadru juridic mai puternic pentru cooperarea în materie de securitate sanitară, agențiilor de sănătate ale UE consolidate și creării Autorității pentru situații de urgență, pregătire și reacție în domeniul sănătății (HERA).

  • Acces egal și în timp util la medicamente la prețuri accesibile pentru toți cetățenii

Reforma farmaceutică propusă de UE va oferi unui număr suplimentar de 70 de milioane de cetățeni ai UE acces la medicamente noi, menținând în același timp un sector farmaceutic competitiv în Europa. Reforma se axează pe nevoile cetățenilor UE pentru a se asigura că fiecare are acces la medicamentele de care are nevoie, atunci când are nevoie, indiferent de locul în care locuiește și de boala de care suferă. Această reformă va îmbunătăți, de asemenea, disponibilitatea medicamentelor esențiale prin stabilirea unei serii de măsuri pentru a aborda problema penuriei.

  • Un plan de luptă împotriva cancerului, lider mondial

Planul european de învingere a cancerului a lansat o serie de acțiuni semnificative pentru a aborda boala în fiecare etapă – de la prevenire, la diagnosticare și tratament, până la îngrijirea post-cancer. Sprijinit de o finanțare de 4 miliarde EUR din partea UE, planul face deja o diferență în viețile pacienților cu cancer din întreaga Europă.

  • Inițiative revoluționare de digitalizare a asistenței medicale

Cetățenii vor avea acces la o asistență medicală mai bună oriunde în UE, grație spațiului european de date medicale (EHDS), un proiect inovator. Respectând pe deplin normele UE în materie de protecție a datelor, EHDS valorifică întregul potențial al tranziției digitale și va permite, de asemenea, o mai bună utilizare a datelor pentru cercetarea și dezvoltarea de medicamente care schimbă vieți.

  • Acțiune cuprinzătoare pentru o mai bună sănătate mintală

Abordarea cuprinzătoare a UE privind sănătatea mintală recunoaște că sănătatea noastră mintală este la fel de importantă ca și sănătatea noastră fizică și afectează persoane din toate mediile. Aceasta constă în acțiuni de amploare, susținute de peste 1,2 miliarde EUR, pentru a promova bunăstarea mintală, a îmbunătăți serviciile de prevenire și de sprijin și a elimina stigmatizarea în acest domeniu important.

  • Norme pentru a spori siguranța pacienților și pentru a asigura aprovizionarea cu medicamente

Donatorii și destinatarii de substanțe de origine umană, cum ar fi sângele și celulele, vor beneficia de o protecție sporită în temeiul normelor UE revizuite. Măsurile de prevenire a oricărei întreruperi a aprovizionării cu medicamente și dispozitive medicale esențiale înseamnă că cetățenii pot continua să se bazeze pe produse medicale, tratamente și terapii sigure și eficiente.

  • O abordare „O singură sănătate” pentru a aborda riscurile majore pentru sănătate

Prin recunoașterea legăturii dintre sănătatea umană, animală și cea a mediului, Europa este mai bine poziționată pentru a dezvolta politici mai puternice în vederea abordării provocărilor majore în materie de sănătate, cum ar fi rezistența antimicrobiană și impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.


Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene

Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre. 

    Citiți și: Uniunea Europeană a Sănătății, posibilă prin modificarea Tratatului UE. Care este părerea Comisiei Europene și ce răspuns așteaptă de la cetățeni

Un lucru este cert: sănătatea a fost prioritară pe agenda Comisiei von der Leyen. În primul său discurs anual, rostit în plenul Parlamentului European, președinta Ursula von der Leyen a militat pentru o Uniune Europeană a Sănătății.

„Pentru mine, este foarte clar – trebuie să construim o Uniune Europeană a Sănătății mai puternică. Iar pentru a începe să transformăm acest lucru în realitate, trebuie să tragem acum primele învățăminte din criza din domeniul sănătății. Este mai clar ca niciodată că trebuie să discutăm problema competențelor în domeniul sănătății. Și cred că aceasta este o sarcină nobilă și urgentă pentru Conferința privind Viitorul Europei.”

-Ursula von der Leyen (2020)

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO10 mins ago

Klaus Iohannis: Nu există nicio amenințare directă la adresa României, dar militarii se pregătesc întotdeauna pentru toate situațiile posibile

NATO25 mins ago

Klaus Iohannis, despre cedarea unui sistem Patriot către Ucraina: Nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană

SĂNĂTATE34 mins ago

Uniunea Europeană a Sănătății. Comisia Europeană publică progresele înregistrate în ultimii 4 ani în politica de sănătate a UE

U.E.1 hour ago

Polonia cumpără de la SUA un sistem de recunoaștere a spațiului aerian în valoare de 960 milioane de dolari

NATO1 hour ago

Ministrul german al Apărării face apel la aliați să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme Patriot: Este crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării

NATO1 hour ago

Nicolae Ciucă: Va trebui să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Trebuie să investim în apărare și să întărim democrația românească

NATO2 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Apărării afirmă că navigația maritimă este cea mai afectată de acțiunile de bruiaj electronic ale Rusiei

ROMÂNIA3 hours ago

BSDA 2024 / Marcel Ciolacu: Revitalizarea industriei naționale de apărare a devenit o prioritate a guvernului pe care îl conduc

NATO3 hours ago

Lituania își va consolida postura de apărare cu tacuri germane Leopard și sisteme antiaeriene IRIS-T

INTERNAȚIONAL18 hours ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA2 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA4 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA5 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL7 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA1 week ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

Trending