Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, despre tensiunile româno-ucrainene privind Bâstroe: Cei care se bucură se găsesc la Moscova. Cât timp sunt președinte, sprijinul României pentru Ucraina nu se va schimba

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Varșovia

Cei care se bucură de eventuala tensionare a relațiilor bilaterale dintre Ucraina și România se găsesc la Moscova, a afirmat miercuri președintele Klaus Iohannis, la Varșovia, la finalul summitului extraordinar al liderilor statelor de pe flancul estic al NATO, la care au participat și președintele american Joe Biden și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, va rămâne alături de autoritățile de la Kiev și de cetățenii ucraineni oricât timp va fi necesar pentru ca ei să câștige acest război. România va continua să primească cu brațele deschise refugiații din Ucraina, așa cum a primit până acum peste 3,5 milioane de oameni, să ofere sprijin substanțial și să susțină economia ucraineană, așa cum am demonstrat prin efortul nostru de a asigura tranzitul a aproximativ 13 milioane de tone de cereale din Ucraina. Totodată, am reafirmat astăzi susținerea României pentru deciziile NATO de la București, din 2008, în ceea ce privește perspectiva integrării euroatlantice a Ucrainei. Ucraina va deveni stat membru NATO atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă susținute la Ambasada României în Polonia.

Întrebat despre situația tensionată declanșată între Ucraina și România pe fondul dragării, pe teritoriul ucrainean, a canalului Bâstroe, fapt care a atras nemulțumirea mai multor oficiali români, președintele Iohannis a îndemnat la așteptarea unor concluzii din partea experților și urmarea căii diplomatice.

“Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de expert și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului, și pe alte paliere, pe Externe, evident. (…) Și cred că este foarte bine ca politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții și specialiștii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu se respectă legislația internațională, să se discute în bilateral, dar și cu Comisia Europeană, pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin, tocmai asta am spus înainte și tocmai asta am discutat la Summit”, a detaliat președintele.

Șeful statului a solicitat să nu fie înțeles greșit, precizând că nu tolerează lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei Dunării, dar i-a îndemnat pe toți cei preocupați să aștepte concluziile experților.

Avertizând că apare așa-numita oboseală determinată de durata războiului, Iohannis a precizat că este “important să păstrăm sprijinul populației pentru ce face România, adică pentru sprijinul pentru Ucraina, pentru întărirea Flancului Estic, pentru întărirea NATO, pentru a ne păstra valorile noastre”.

Cred că dacă se exagerează prea mult cu astfel de chestiuni care duc până la urmă la o oarecare tensionare a relațiilor bilaterale, atunci pot fi găsiți, și la noi, și în Ucraina, unii care vor fi mulțumiți și alții care vor fi nemulțumiți. Dar pot să vă spun sigur că vor fi unii care se bucură și aceia se găsesc la Moscova“, a mai spus președintele.

Rugat să clarifice dacă perspectiva rotativei guvernamentale de la București ar putea schimba în vreun fel politica statului român și atitudinea față de Ucraina, Iohannis a răspuns sec: “Până când sunt eu Președintele României, nu”.

Amintim că ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat luni, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota, context în care România a solicitat Ucrainei să își clarifiza poziția privind lucrările pe canalul Bâstroe, să stopeze lucrările de dragaj dacă acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și să acorde părții române accesul pe canalul Bâstroe pentru verificarea adâncimii

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

Published

on

© European Union, 2023/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a plătit astăzi, 24 iunie, 2,967 miliarde de euro prin intermediul Fondului de Modernizare pentru a sprijini 39 de proiecte energetice în 10 state membre ale UE, informează Comisia Europeană. Aceste investiții vor sprijini modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energetic, industrial și al transporturilor și îmbunătățirea eficienței energetice.

Aceasta este cea mai mare plată efectuată până în prezent prin intermediul Fondului de Modernizare, ridicând cheltuielile totale la 12,65 miliarde de euro începând din ianuarie 2021. Aceste investiții ajută statele membre să își îndeplinească obiectivele climatice și energetice și contribuie la obiectivul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Statele membre care beneficiază de prima tranșă din 2024 sunt Bulgaria (65,2 milioane de euro), Croația (52 milioane de euro), Cehia (835,2 milioane de euro), Estonia (24,1 milioane de euro), Ungaria (76,8 milioane de euro), Letonia (26,8 milioane de euro), Lituania (59 milioane de euro), Polonia (697,5 milioane de euro), România (1,095 miliarde de euro) și Slovacia (35 milioane de euro).

Proiectele sprijinite astăzi se concentrează pe producția de energie electrică din surse regenerabile, utilizarea și implementarea surselor de energie regenerabile, modernizarea rețelelor energetice și eficiența energetică.

Exemple de propuneri care au primit finanțare astăzi includ

  • consolidarea rețelei de transport al energiei electrice pentru a sprijini integrarea surselor regenerabile de energie în Bulgaria;
  • desfășurarea de capacități fotovoltaice și de stocare a energiei pentru furnizorii publici de servicii de alimentare cu apă în Croația;
  • sprijinirea gospodăriilor pentru achiziționarea și instalarea de noi sisteme fotovoltaice în Cehia;
  • îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea utilizării energiei regenerabile în clădirile din sectorul public din Estonia;
  • modernizarea și dezvoltarea sistemelor de încălzire urbană pe bază de energie regenerabilă în Ungaria;
  • utilizarea surselor regenerabile de energie în clădirile cu mai multe apartamente, în clădirile publice și în comunitățile energetice din Letonia;
  • dezvoltarea capacităților de stocare pentru echilibrarea sistemelor energetice în Lituania;
  • modernizarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor grele în Polonia;
  • scheme de sprijin de tip contract pentru diferență pentru producția de energie electrică din surse regenerabile în România;
  • producția de hidrogen din surse regenerabile și cogenerarea foarte eficientă în Slovacia.

Următoarele termene limită până la care statele membre pot depune propuneri de investiții în vederea acordării de sprijin potențial din partea Fondului de modernizare sunt 13 august 2024 pentru propunerile neprioritare și 10 septembrie 2024 pentru propunerile prioritare.

Finanțat din veniturile provenite din licitarea certificatelor de emisii în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, Fondul de Modernizare își propune să sprijine treisprezece state membre cu venituri reduse în tranziția lor către neutralitatea climatică. Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru sprijin din partea Fondului de Modernizare începând cu ianuarie 2024, în cadrul sistemului UE revizuit de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Accederea României în programul Visa Waiver, printre principalele teme abordate în cea de-a noua reuniune a Dialogului Strategic România-SUA

Published

on

© MAE

La 21 iunie 2024 a avut loc la Washington D.C. cea de-a noua Reuniune a Dialogului Strategic anual între România și Statele Unite ale Americii.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, reuniunea a fost lansată prin consultările dintre ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu și secretarul de stat Antony Blinken.

Delegația României la cea de-a noua sesiune a Dialogului Strategic a fost condusă din partea română de Ana Tinca, secretar de stat pentru afaceri strategice, iar din partea americană de  James O’Brien, asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat SUA.

La sesiune au mai participat reprezentanți de rang înalt și experți din instituțiile românești cu atribuții în domeniu, din: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, precum și oficiali de rang înalt din partea Departamentului de Stat, Departamentului Apărării, Departamentului Energiei și Departamentului Comerțului.

Actuala sesiune de Dialog Strategic a atins toate domeniile principale ale cooperării bilaterale dintre România și Statele Unite ale Americii, inclusiv: dialogul politic, cooperarea în domeniul apărării, cooperarea în domeniul economic și comercial și relații interumane.  Agenda evenimentului a inclus sesiuni dedicate unor teme importante pentru dialogul bilateral, precum cooperarea regională și sprijinul pentru partenerii UE și NATO din regiunea Mării Negre, cooperarea în domeniul energiei nucleare, cooperarea în domeniul interconectivității, accederea României în programul Visa Waiver și cooperarea pe linie de afaceri interne, respectiv cooperarea în domeniul educației.

Citiți și: Ambasadorul Andrei Muraru: România, pe ultima sută de metri privind îndeplinirea criteriilor programului Visa Waiver al SUA

Ambele delegații au subliniat nivelul de excelență atins de Parteneriatul Strategic dintre cele două țări, inclusiv în urma dialogului la cel mai înalt nivel,  precum și potențialul semnificativ de extindere și aprofundare în continuare a cooperării bilaterale dintre România și SUA.

La finalul reuniunii, cele două delegații au adoptat o Declarație comună.

Amintim că Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a efectuat, în perioada 19-21 iunie 2024, o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii.

Conform unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, vizita, organizată în contextul aniversării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, precum și al celei de-a IX-a sesiuni a Dialogului Strategic între România și Statele Unite ale Americii, a permis trecerea în revistă a progreselor înregistrate în plan bilateral, ilustrarea rolului-cheie al regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și globală.

De asemenea, a contribuit la identificarea unor modalități suplimentare de aprofundare a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

Programul vizitei ministrului afacerilor externe a inclus o sesiune de consultări politice bilaterale cu secretarul de stat american, Antony Blinken; întrevederi cu oficiali de rang înalt ai Consiliului Securității Naționale al SUA; participarea, în calitate de vorbitor principal, la deschiderea Forumului Economic România-SUA; participarea, ca vorbitor principal, la evenimentul dedicat Mării Negre,  organizat de Institutul Hudson din Washington D.C.; participarea la sesiuni de dezbateri cu reprezentanți ai mediului analitic (think-tanks), respectiv cu formatori de opinie și reprezentanți ai presei americane.

Întrevederea dintre ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, și secretarul de stat american, Antony Blinken, a permis schimburi de opinii și evaluări pe o gamă largă de subiecte, inclusiv: necesitatea menținerii unei abordări transatlantice coordonate în gestionarea riscurilor și amenințărilor curente din regiunea Mării Negre; cooperarea în dezvoltarea cadrului strategic aferent acestei regiuni; angajamentul SUA, în cadrul NATO și bilateral, pentru consolidarea securității aliaților de pe Flancul Estic, inclusiv a României; eforturile României de consolidare a securității regionale, de diversificare a aprovizionării cu energie și de consolidare a rutelor de export spre piețe terțe a produselor ucrainene; consolidarea rezilienței partenerilor vulnerabili ai UE și NATO; creșterea participării economice a SUA în România; includerea României în programul Visa Waiver și continuarea consolidării Parteneriatului Strategic România-SUA pe toate dimensiunile acestuia.

Citiți și: Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

Cu ocazia întrevederii, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între România și SUA privind Combaterea Dezinformării (Countering Foreign State Information Manipulation), document care ilustrează intenția părților de a coopera în combaterea fenomenului, în baza valorilor democratice comune.

Citiți și: SUA și România au semnat, la Washington, un memorandum pentru combaterea dezinformării, a manipulării informațiilor și a propagandei

Ministrul afacerilor externe a participat, în calitate de vorbitor principal (keynote speaker) la Forumul Economic România-SUA, organizat de American Chamber of Commerce (AmCham).

Cu aceasta ocazie, șeful diplomației române a trecut în revistă principalele atuuri ale României ca destinație de investiții. În context, demnitarul român a exprimat aprecieri pentru evoluția relațiilor economice dintre România și SUA, a ilustrat principalele proiecte energetice bilaterale și a reiterat interesul României de a sprijini eforturile de reconstrucție economică a Ucrainei.

În cadrul întrevederii ministrului afacerilor externe cu Michael Carpenter, director senior pentru Europa în cadrul Consiliului Securității Naționale au fost abordate teme de interes pentru agenda bilaterală economică și de securitate România – SUA, precum și evoluțiile în plan regional, inclusiv în contextul pregătirii viitorului Summit NATO de la Washington. Ministrul Luminița Odobescu a prezentat prioritățile României pentru Summitul NATO de la Washington.

Cei doi oficiali au subliniat importanța consolidării sprijinului pentru Ucraina, Republica Moldova și celelalte state partenere din regiunea Mării Negre. Cei doi interlocutori au subliniat importanța consolidării sprijinului pentru Ucraina, Republica Moldova și celelalte state partenere din regiunea Mării Negre. Totodată, întrevederea a prilejuit un schimb de evaluări privind viitoarea arhitectură europeană de securitate.

Cu ocazia participării la evenimentul dedicat semnificației evoluțiilor din regiunea Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică, organizat de Institutul Hudson din Washington D.C, ministrul român al afacerilor externe a susținut o alocuțiune pe tema The Black Sea Region as a Global Inflection Point în cadrul căreia a trecut în revistă evoluțiile recente de relevanță pentru securitatea regională.

Citiți și: Ministrul Luminița Odobescu: Sprijinirea Ucrainei este o condiție indispensabilă, dar insuficientă. În absența unei abordări regionale, riscăm ca peste câțiva ani să ne confruntăm cu o nouă agresiune la Marea Neagră

A ilustrat importanța-cheie a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și globală, precum și ca areal de conectivitate energetică, alimentară și comercială pe axele nord-sud, respectiv est-vest; a subliniat angajamentul și eforturile susținute ale României de facilitare a exporturilor de produse agricole din Ucraina.

A reiterat necesitatea unei abordări strategice și coordonate la nivel NATO, UE, SUA și între statele din regiune în determinarea unui viitor de securitate, libertate și prosperitate comună. Ministrul Odobescu a reiterat disponibilitatea și capacitatea țării noastre de a contribui la acest obiectiv împărtășit.

În cadrul întrevederii ministrului afacerilor externe cu Samantha Power, administratorul USAID, oficialul român a salutat interesul comun al României și Statelor Unite pentru consolidarea rezilienței statelor-partenere din regiunea Mării Negre, cu accent pe Republica Moldova.

Ministrul Odobescu a apreciat activitatea susținută și rolul important al USAID în sprijinirea Republicii Moldova. În context, oficialul român a ilustrat necesitatea continuării acordării de asistență pentru menținerea și consolidarea rezilienței și a capacităților statului vecin în gestionarea amenințărilor în domeniile energetic și al infrastructurii critice, precum și în consolidarea capacităților de combatere a dezinformării și a amenințărilor cibernetice, cu sublinierea caracterului corelat al acțiunilor și obiectivelor României, UE și SUA în acest cadru.

Cu ocazia întâlnirii ministrului afacerilor externe cu reprezentanți ai mediului analitic și de reflecție (think tanks) din SUA: CEPA, Atlantic Council, Hudson Institute, CSIS, RAND și CNAS dedicată schimbului de opinii și viziuni asupra evoluțiilor regionale din Marea Neagră, ministrul român a afacerilor externe a ilustrat relevanța sporită în plan global a Mării Negre în actualul context internațional, arătând că maniera de gestionare a provocărilor multiple din zonă urmează să constituie un model important pentru alte regiuni.

A reiterat disponibilitatea României de a contribui la varianta consolidată a strategiei americane pentru Marea Neagră și a trecut în revistă paleta largă de măsuri pe care România le-a implementat în promovarea responsabilă a securității, stabilității și rezilienței regionale.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Ministrul Cătălin Predoiu a discutat cu ambasadorul Marii Britanii despre combaterea criminalității organizate transfrontaliere, pledând pentru noi inițiative de cooperare bilaterală

Published

on

© Cătălin Predoiu - Facebook

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a avut vineri o întâlnire cu ambasadorul Marii Britanii la București, Giles Matthew Portman, pentru a discuta despre măsurile care trebuie luate pentru combaterea criminalității organizate transfrontaliere.

Potrivit unei informări publicate de oficialul român, eficientizarea acțiunii polițienești pentru a face față noilor provocări ale infracționalității, inclusiv prin măsuri de reformă instituțională, a fost un alt subiect abordat.

Demnitarul român a evocat relațiile de cooperare foarte bune între cele două state, precum și premisele existente pentru dezvoltarea acestora, sub umbrela Parteneriatului Strategic româno-britanic.

”Bunele practici identificate ca urmare a cooperării polițienești bilaterale pot sta la baza unor noi inițiative de cooperare, necesare pentru a gestiona, de manieră coordonată, noile tendințe ale fenomenului infracțional”, arată Predoiu.

Ambele părți acordă o atenție deosebită pentru componenta de securitate, fiind puternic angrenate în efortul comun de identificare a unor soluții eficiente pentru combaterea diferitelor flageluri ale criminalității organizate transnaționale.

Demnitarul român a subliniat că protecția frontierelor reprezintă un subiect prioritar pentru România al cărei scop este de a întări și proteja spațiul fără controale la frontierele interne.

Măsurile luate pentru reducerea trecerilor ilegale ale frontierei, pentru limitarea mișcărilor secundare și pentru eficientizarea sistemului de returnare au condus la scăderi pe toate palierele ale indicatorilor privind infracțiunile conexe migrației ilegale. În plus, au fost implementate noi instrumente eficiente care să faciliteze procesul de identificare a persoanelor.

”Atât România, cât și Marea Britanie trebuie să fie pregătite să coopereze și mai mult pentru identificarea de soluții solide pentru provocările multiple, cărora Uniunea Europeană și Marea Britanie trebuie să le facă față”, mai este precizat în informare.

De asemenea, ministrul Predoiu, a precizat că operaționalizarea Pactului privind migrația și azilul va reprezenta pentru statele membre atât o provocare, cât și o oportunitate pentru a îmbunătăți sistemele naționale de gestionare a migrației și azilului.

”Totodată, este importantă realizarea unei evaluări holistice, în care să fie implicați toți actorii relevanți, pentru identificarea celor mai bune soluții”, consideră oficialul român.

Printre subiectele abordate s-a aflat și cel al reformei Poliției Române. Ministrul  Afacerilor Interne a mulțumit partenerilor britanici pentru sprijinul acordat, evidențiind că un punct cheie al cooperării îl reprezintă componenta de pregătire a personalului de specialitate.

În acest context, a fost subliniat interesul celor două părți pentru realizarea unor schimburi de experiență care să contribuie la eficientizarea procesului de pregătire profesională inițială și continuă.

Ambasadorul britanic a evidențiat importanța acordată de Marea Britanie aspectelor legate de combaterea fluxului de numerar provenit din infracțiuni. ”Statele trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea acțiunilor de reinvestire a produsului rezultat din activități infracționale în circuitul licit”, a precizat oficialul britanic.

Demnitarul român a arătat  că acest subiect este unul de interes, fiind importantă coagularea eforturilor tuturor actorilor relevanți implicați pentru eficientizarea activității instituțiilor competente.

În încheiere, cei doi interlocutori au apreciat schimbul de opinii ca fiind unul constructiv și și-au exprimat convingerea cu privire la continuarea colaborării în aceeași manieră pozitivă, în domenii de interes comun.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

ROMÂNIA4 hours ago

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

U.E.4 hours ago

Alegeri Franța: Liderul extremei-drepte, Jordan Bardella, promite că va menține sprijinul pentru Ucraina și consideră “Rusia o amenințare pentru Franța și Europa”

CONSILIUL UE5 hours ago

Șase persoane au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice malițioase împotriva statelor membre și a Ucrainei

U.E.5 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

U.E.6 hours ago

Reglementările Apple privind App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, este concluzia preliminară a Comisiei Europene, care deschide o nouă anchetă de neconformitate împotriva companiei

U.E.7 hours ago

UE trage un nou semnal de alarmă privind situația umanitară critică din Gaza și cere „măsuri urgente” pentru a evita prăbușirea operațiunilor de furnizare a asistenței

CONSILIUL UE7 hours ago

UE dă o nouă lovitură regimului lui Putin și adoptă un nou pachet de sancțiuni care vizează sectoare importante pentru economia rusă. Alte 116 persoane și entități au fost incluse pe lista măsurilor punitive

CONSILIUL UE7 hours ago

Cu o zi înainte de ancorarea Ucrainei și R. Moldova pe calea aderării la UE, România solicită o abordare strategică a Uniunii față de regiunea Mării Negre

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Triada SUA-Coreea de Sud-Japonia avertizează că alianța militară Rusia-Coreea de Nord este „un motiv de îngrijorare majoră”

U.E.5 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

NATO3 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO3 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA6 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA1 week ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

Trending